|
|
Marti,
28 iulie 2009 |
|
- Arădeanca,
a cincea încercare
|
|
Mâine
se va desfăşura a cincea licitaţie pentru vânzarea
de bunuri ale Arădeanca SA.
Direcţia Generală a Finanţelor Publice Arad va scoate
la licitaţie pentru a cincea oară bunurile imobile
deţinute de compania SC Arădeanca SA, în speranţa
că de această dată cineva va dori să le şi cumpere.
Precedentele patru încercări nu au reuşit să stârnească
interesul vreunui investitor, valoarea totală a bunurilor
scoase la licitaţie depăşind suma de două milioane
lei. La vânzarea se vor scoate: un teren intravilan
cu sediul administrativ al fabricii de păpuşi, având
o suprafaţă de 584 metri pătraţi şi fiind evaluat
la 1.931.238 lei, teren intravilan cu staţie trafo:
141 metri pătraţi - 15.153 lei şi teren intravilan
cu diverse bazine pentru ape reziduale cu o suprafaţă
de 3.573 metri pătraţi şi o valoare de 249.488 lei
(n.r. precizăm că toate valorilor sunt exclusiv T.V.A.).
Profit
la limită
Fabrica de păpuşi Arădeanca este listată
la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), iar potrviti bilanţului
contabil afişat pe site-ul BVB societatea a realizat
în cursul primului trimestru al lui 2009, venituri
total în suma de 239.154 lei şi a efectuat cheltuieli
total în suma de 238.608 lei, întregistrând un profit
de nici mai mult nici mai puţin decât 546 lei (!).
Nici în anii anteriori profitul Arădeanca nu a fost
unul răsunător: 1.001 lei la 31.12.2008 şi 805 lei
la finele lui 2007. Mai mult, potrivit aceluiaşi bilanţ
contabil, totalul plăţilor restante însumează 416.003
lei, ponderea cea mai mare fiind deţinută de obligaţiile
restante la bugetul asigurărilor sociale: 221.747
lei.
„Creanţele din livrări neîncasate se ridică la
suma de 111.682 lei şi este explicată prin faptul
că marile lanţuri de magazine au termen de plată 40-50
de zile de la livrare. La 31 martie 2009 nu au fost
clienţi rău platnici, iar cei rău platnici din anii
precedenţi au fost acţionaţi în justiţie pentru recuperarea
sumelor. În continuare societatea urmăreşte reducerea
cheltuielilor şi rentabilizarea activităţii”,
explică administratorul ing. Dana Neacşiu în bilanţul
contabil de la 31 martie a.c.
Bilanţ
contabil
|
lei |
creanţe |
374.820 |
casa
şi conturi bănci |
10.490 |
total
active circulante |
1.441.626 |
datorii
ce trebuie plătite
în termn de un an |
988.428 |
venituri
din exploatare |
239.154 |
venituri
financiare |
6.538 |
profit |
546 |
A.
P. - Jurnal arădean
|
|
- 49
de milioane de lei pentru reabilitarea Colegiului
Naţional „Moise Nicoară”
|
|
Consiliul
Local Municipal va vota mâine aprobarea documentaţiei
de avizare a lucrărilor de reabilitare la clădirea
Colegiului Naţional „Moise Nicoară”. Valoarea
totală a investiţiei este de aproape 49.000.000 de
lei.
Finanţarea acestui obiectiv de investiţii se va face
din fonduri ale bugetului general şi fonduri structurale
în condiţiile în care se va aproba finanţarea acestui
proiect în cadrul Programului Operaţional Regional
2007- 2013.
Durata de realizare a investiţiei este de 36 de luni,
iar eşalonarea investiţiei se va face în decursul
a trei ani.
Clădirea
nu respectă normele de igienă
În prezent imobilul prezintă unele deficienţe majore,
nu mai corespunde funcţional, nu respectă normele
impuse de Direcţia de Sănătate Publică, grupurile
sanitare pentru elevi şi profesori sunt insuficiente,
cantina şcolii nu are rezolvate fluxurile minime necesare
pentru depozitarea, prelucrarea şi prepararea mâncării,
nu există spaţii pentru personalul care se ocupă cu
prepararea hranei. De asemenea, la capitolul deficienţe
se înscrie şi spaţiul pentru sălile de clasă, raportate
la numărul de elevi şi la activităţile acestora. Faţadele
imobilului sunt degradate, igrasioase, tâmplăria exterioară
şi interioară este degradată, nu mai prezintă siguranţă
în exploatare. Învelitoarea care este din ţiglă prezintă
infiltraţii în mai multe zone, în special în zona
holului central şi a sălii festive, ceea ce a dus
la deteriorarea ornamentelor şi a picturilor de la
tavan şi pereţi. O problemă deosebită o prezintă cornişa
care este deteriorată şi care se desprinde de structura
de rezistenţă a clădirii.
Cabinete
şi cantină la subsol
Modificările propuse se referă la remedierea deficienţelor
în principal funcţionale şi de rezistenţă a clădirii.
La subsol, pentru refunţionalizarea spaţiilor existente
în funcţie de necesităţile şi preocupările elevilor,
se propune realizarea unor spaţii atât din interiorul
şcolii cât şi din exteriorul acestuia, cu funcţiuni
complementare.
În vederea reabilitării Colegiului Naţional „Moise
Nicoară” se propun, printre altele: refacerea
învelitorii cu realizarea planeităţii acoperişului,
refacerea jgheaburilor şi burlanelor, consolidarea
consolelor de susţinere a balcoanelor de la intrare
şi dinspre curte ce prezintă pericol de prăbuşire,
refacerea trotuarelor din jurul construcţiei, refacerea
faţadei principale şi a faţadelor secundare, înlocuirea
tâmplăriei exterioare şi interioare, amenajarea şi
modernizarea spaţiului de la subsol în spaţii de învăţământ
cabinete, respectiv a unei cantine moderne cu spaţii
şi bloc alimentar corespunzător; modernizarea sălii
de sport şi a vestiarelor; amenajarea unor grupuri
sanitare; refacerea zugrăvelilor interioare la sălile
de clasă şi a pardoselilor; amenajarea unui spaţiu
pentru un observator în podul clădirii; reabilitarea
sălii festive; reabilitarea instalaţiei de încălzire;
Reabilitarea instalaţiei electrice; reabilitarea instalaţiei
sanitare; realizarea unei rampe de acces pentru persoanele
cu dizabilităţi;
Modificările propuse nu vor afecta aspectul arhitectural.
Colegiul
Naţional Moise Nicoară este una dintre cele mai reprezentative
şcoli din municipiul Arad, cu rezultate foarte bune
în domeniu. Clădirea este declarată monument istoric
şi a fost construită între anii 1869 - 1873.
De-a lungul timpului s-au mai făcut unele intervenţii
asupra clădirii, dar fără o abordare unitară a interiorului
şi a exteriorului clădirii. Mulţi ani în subsolul
clădirii a funcţionat un depozit de vinuri, iar după
redarea acestui spaţiu şcolii, lucrările nu au cuprins
tot subsolul.
Realizată în stil neoclasic, a fost construită după
planurile arhitectului Diescher original din Pesta.
Întregul ansamblu arhitectural este bogat ornamentat
cu elemente renascentiste, care îi dau clădirii o
atmosferă deosebită. Pe faţada principală, corpul
central este încununat cu un grup sculptural „Alma
Mater”, simbol al învăţământului şi al culturii
Dana
Mirea - Observator
|
|
- Cumpără
peste 1.000 de indicatoare
|
|
Consiliul
Judeţean intenţionează să cumpere nu mai puţin de
1.017 indicatoare rutiere, respectiv, peste 1.300
de stâlpi de susţinere a acestora. Licitaţia este
în plină desfăşurare.
Deschiderea ofertelor a avut loc la finele săptămânii
trecute, iar, în prezent, acestea sunt analizate.
Suma pe care CJA este dispusă să o plătească pentru
achiziţionarea indicatoarelor este de peste 67.000
de euro (282.162 de lei), suma finală urmând a fi
stabilită după adjudecarea licitaţiei.
Indicatoarele vor avea toate protecţie anticorozivă,
respectiv, vor fi dotate cu folie reflectorizantă.
Indicatorul cel mai des folosit este, se pare, „curbă
periculoasă”. Asta, deoarece s-au comandat cele
mai multe indicatoare de acest fel: 80 de bucăţi.
În topul comenzii, ca număr de indicatoare, se regăsesc
şi cele care semnalizează intrarea şi ieşirea din
localităţi: 62 de bucăţi din fiecare. Cât despre indicatoarele
care semnalizează trecerile de pietoni, CJA doreşte
doar 39 şi alte 14 bucăţi de indicatoare pentru avertizarea
şoferilor asupra faptului că trec pe lângă şcoli.
S.
B. - Jurnal arădean
|
|
- Record
arădean pe Masivul Elbrus
|
|
Patru
alpinişti arădeni au escaladat munţi celebri din Caucaz
Să urci un perete vertical, să înduri frigul crâncen
al înălţimilor, să îţi laşi viaţa în mâinile coechipierului,
să fii conştient că un singur pas greşit poate însemna
finalul, să lupţi în adevăratul sens cu muntele...
totul pentru a trăi pentru câteva ore cu capul în
nori. Puţini îşi pun la încercare limitele. Cei care
o fac spun că a ajunge în vârf, deasupra lumii, înseamnă
să trăieşti la maxim.
Patru alpinişti arădeni, dintre care unul a împlinit
de curând 18 ani, au încercat să demonstreze lumii
că pot cuceri muntele, într-o expediţie în Caucaz.
Sergiu Jiduc, Aurel Sălăşan, Sorin Rechita şi Pavel
Tipei s-au întors în ţară victorioşi, după 22 de zile
petrecute pe munte. Au escaladat cel mai înalt vârf
din Europa, Elbrus, 5.642 de metri înălţime, peretele
nordic al vârfului Donguz Orun şi Ceghet-Tau, 3.761
m.
Elbrus-ul
trebuie urcat
„Am plecat spre Moscova, de unde am luat o maşină
spre satul Azau. Am urcat la 3.500 de metri altitudine,
unde am petrecut patru zile de aclimatizare. În 7
iulie, la 2.30, am pornit spre vârf, unde am ajuns
la 12“, povesteşte cu însufleţire Sergiu Jiduc,
care, de altfel, a şi doborât recordul de vârstă pentru
zona vestică a ţării cu această căţărare.
După urcarea pe Elbrus, despre care alpiniştii spun
că „trebuie bifat“, celor patru le-a surâs
ideea căţărării pe un vârf din Georgia, Ushba, însă
zona fiind militarizată, nu au obţinut permisele.
„Ar fi fost destul de periculos să urcăm aşa de
capul nostru. Ni s-a spus că putem fi arestaţi şi
chiar împuşcaţi“, a continuat tânărul alpinist.
Momente
extreme pe Donguz Orun
A urmat Donguz Orun, un perete de gheaţă în formă
de şapte, unul dintre cele mai faimoase vârfuri din
Caucaz. Doar Sergiu Jiduc şi Aurel Sălăşan au urcat
acest masiv. „A fost sinistru de-a dreptul. Din
cinci în cinci minute se producea câte o avalanşă.
Am urcat o parte din gheţar şi ne-am odihnit într-o
crevasă din perete. Am trecut şi prin momente cumplite
când s-a rupt o cornişă din gheţar şi a fost aproape
să ne lovească. Coechipierul meu era deja pe perete
când mi-a strigat să mă ascund. Atunci am văzut bucata
de gheaţă care s-a desprins, s-a lovit de perete şi
s-a rupt în bucăţi cu o bubuitură groznică. A doua
zi am continuat urcarea“, a povestit Sergiu Jiduc.
Alpiniştii spun că urcarea acestui masiv a fost o
experienţă terifiantă, Donguz Orun fiind cotat ca
un vârf foarte dificil. Cu toate acestea sunt mândri
că escaladarea masivului pe peretele nordic e un lucru
care nu a mai fost realizat de nici un român până
acum. „Am avut parte de viscol fără întrerupere,
temperaturi extrem de joase, am avut probleme cu apa,
am trecut printr-un râu îngheţat. Am avut parte şi
de evenimente mai puţin plăcute, când ni s-a furat
o parte din echipamentul extrem de scump şi din obiectele
pe care le aveam cu noi“, a continuat Sergiu
Jiduc.
Expediţia s-a încheiat cu escaladarea vârfului Ceghet-Tau,
3.761 m.
Planuri
de viitor
La finalul celor 22 de zile, cei patru au revenit
în ţară cu un bagaj de amintiri, cu sute de poze,
cu planuri pentru cucerirea altor munţi. Muntele pentru
ei înseamnă totul. „Să ajungi în vârf îţi oferă
o satisfacţie incredibilă, presupune să îţi depăşeşti
permanent limitele, să ajungi să te cunoşti“,
spune Sergiu Jiduc. Tot el aminteşte de planurile
de viitor extrem de numeroase. Se gândeşte la ultimul
an de liceu, la facultate, dar şi la munţi precum
Masivul Pamir (Vârful Comunismului- 7.485), la piscuri
din Alpi sau la o apropiată expediţie în Peru. Este
dezamăgit că alpinismul nu este un sport popular printre
români, dar ştie cât de costisitoare sunt expediţiile
de acest gen. El a fost ajutat de oameni generoşi
pentru a-şi realiza visul, unul dintre multele. „Vreau
să le muţumesc sponsorilor mei care au făcut posibilă
expediţia în Caucaz“, a conchis Sergiu Jiduc.
Camelia
Bente - Glasul Aradului
|
|
- Vară
toridă, primărie „fierbinte” la Fântânele
|
|
Chiar
dacă e vară, primăria Fântânele
- una dintre primăriile care „zbârnâie”,
indiferent de anotimp sau culoare politică - îşi continuă
tenace proiectele propuse. Primarul Emil Otlăcan,
alături de vicele Slach împreună cu întreaga echipă
administrativă depun eforturi susţinute pentru a ţine
pasul reabilitărilor şi înnoirilor în comună.
Primarul Emil Otlăcan are în vedere, actualmente,
trei proiecte importante care vor contribui din plin
la dezvoltarea zonei. „Primul proiect se referă
la adoptarea unei hotărâri legate de aprobarea participării
comunei la majorarea capitalului social al operatorului
regional SC Compania Apă-Canal SA, fiind ultima hotărâe
înaintea aprobării studiului de fezabilitate a master-plan-ului
în care suntem incluşi - privind introducerea reţelei
de apă-canalizare”. Fântânele a intrat, deci,
în şiragul celorlalte localităţi în realizarea acestui
obiectiv - alături de Curtici, Macea, Ghioroc, Păuliş,
Ineu, Lipova, Nădlac, Pâncota, Şiria, Pecica, Sântana.
„Următorul proiect se referă la construcţia unei
săli de sport şi a unui mini teren de fotbal, împreună
cu proiectele reabilitării clădirii primăriei, asfaltare
drumuri - acolo unde spaţiul stradal public este mai
larg - în acest sens urmărindu-se accesarea celor
2.500.000 de euro puşi la bătaie din fonduri europene.”
Al treilea proiect priveşte constituirea unei Asociaţii
intercomunitare Fântânele-Frumuşeni-Bizere, scopul
acesteia având ca obiectiv dezvoltarea intercomunitară
a celor două localităţi învecinate. „În cadrul
asociaţiei am stabilit deja proiecte comune, dintre
care construcţia unei săli de sport la Tisa Nouă,
reabilitarea a două cămine culturale la Frumuşeni-Aluniş,
realizarea unui after-school.”
Mult
sport, dar şi învăţătură multă
Pe lângă aceste proiecte se au în vedere lucrările
curente, terminarea repietruirii străzilor, urmând
acum reabilitarea trotuarelor la Fântânele şi Tisa-Nouă.
„Pentru ca tinerii să-şi petreacă timpul, în special,
vacanţele într-un mod util şi plăcut - prin hotărâre
de consiliu local s-au aprobat bani pentru achiziţionarea
a 6 mese de tenis (2 la Teatrul de vară din Fântânele,
2 la Tisa Nouă şi 2 în parcul comunei). În acest sens,
mai avem în studiu construirea a două terenuri de
tenis de câmp la Fântânele şi Tisa-Nouă. În aşteptare
rămâne construirea unui cămin cultural la Fântânele,
toate actele fiind aprobate de Ministerul Culturii
şi Cultelor, în timp ce Compania Naţională de Investiţii
trebuia să ne trimită de multă vreme fondurile necesare.
Totodată, avem în vedere realizarea unei grădiniţe
noi la Tisa şi reabilitarea parcului din comună.”
În cadrul unui proiect al ISJ, la şcoala generală
(clasele 5-8) din Fântânele se va introduce încălzirea
centrală pe gaz şi realizarea unui grup social modern
la şcoala generală primară. Vacanţa este şi ea deosebit
de activă, făcându-se reparaţii şi igienizări. „Aşteptăm
bani şi pentru amenajarea unei biblioteci şcolare
moderne” - mai adaugă primarul Otlăcan.
Ca ultimă veste pozitivă a unei agende de lucru încărcate
chiar şi pe temperaturi extrem de ridicate - „a
rămas să depunem PUZ-ul la avizări (furnizorii de
utilităţi) privind acordarea terenurilor pentru locuinţe,
tinerilor. Totul va parcurge ultimele staţii, respectiv
avizul de mediu, apoi cel al CJ pentru avizul tehnic
după care documentele se vor întoarce în primărie
fiind supuse aprobării consiliului local”.
Felicia
R. Gheorghe - Observator
|
|
|
|
Căutare
în arhiva Virtual Arad
Colectivul de redacţie:
Draghi
Puterity, Gheorghe
Puterity, Truţiu
Florin.
O parte din ştirile Virtual
Arad News au fost preluate şi din următoarele surse:
Agenţia
Mediafax,
Ziarul Jurnal arădean, Ziarul
Observator,
Ziua de Vest, Evenimentul
Zilei (Ediţia de Vest), România
Liberă, Astra Aradeană,
Ziarul
Glasul Aradului,
TV
Arad, Info
TV.
|
|