Ştirile Zilei

Investiţiile ce trebuie făcute se recuperează, în unele cazuri, în mai mult de 14 ani. Alte 18 blocuri la care s-a finalizat auditul energetic vor intra în discuţiile aleşilor locali. Consilierii sunt chemaţi săptămâna viitoare să aprobe indicatorii tehnico-economici pentru 2 loturi „având în componenţă un total de 18 blocuri de locuinţe cuprinse în Programul Local privind creşterea performanţei energetice la blocurile de locuinţe din Municipiul Arad, pentru anul 2009”. Marea majoritate a blocurilor (din loturile de acum) pentru care s-a finalizat documentaţia pentru lansarea lucrărilor efective se găsesc în Micălaca. Asemenea celorlalte blocuri pentru care consilierii locali şi-au dat votul, documentaţia cuprinde sumele necesare a fi investite în scopul obţinerii unei mai bune performanţe energetice a imobilului. De această dată, însă, perioada în care sumele investite vor fi recuperate este mai mare decât în loturile precedente. De exemplu, la unul dintre blocurile de pe strada Bihorului, perioada de recuperare a investiţiei este de peste 14 ani! După aprobarea celor două loturi, Municipalitatea mai are de primit documentaţii pentru un singur lot şi se finalizează prima etapă, cea de audit energetic, la toate blocurile incluse în acest an în programul de reabilitare termică. S.B. - Jurnal Arădean

Guvernul României a aprobat recent un memorandum care a avut în vedere înfiinţarea Companiei Farmaceutice Române. Compania va îngloba o unitate de elită a producţiei de medicamente din România, respectiv Antibiotice Iaşi, împreună cu unitatea de producţie a Institutului Cantacuzino, CN Unifarm, Oficiul Central de Stocare pentru Situaţii Speciale şi Fabrica de seringi Sanevit 2003 Arad. Scopul înfiinţării acestei unităţi strategice la care unic acţionar va fi statul român este acela de a asigura în condiţiile dificile din perioada actuală, dar şi în viitor, producţia de antibiotice, medicamente pentru bolile cardiovasculare, oncologie, vaccinuri şi, eventual, insulina împreună cu asigurarea capacităţii de depozitare şi distribuţie a acestora. Totodată, caracterul strategic al instituţiei va permite rămânerea ei în proprietatea statului şi va evita trecerea în zona privată, făra a exclude însă parteneriate de cooperare în producţie cu mari companii farmaceutice. Institutul Cantacuzino este o instituţie emblematică pentru medicina românească care anul acesta a fost declarată unitate strategică şi a fost inclusă în Compania Farmaceutică Română. În acest fel, Ministerul Sănătăţii a căutat să evite privatizarea sau fărâmiţarea acestei unităţi. Astfel, Institutul de cercetare-dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie Cantacuzino a informat Ministerul Sănătăţii că primele tranşe de vaccin pandemic vor fi realizate la sfârşitul lunii octombrie. Conform calendarului transmis de Institut, în data de 28 octombrie 2009 vor fi finalizate primele serii de vaccin, urmând ca în 21 noiembrie, Agenţia Naţională a Medicamentului să elibereze autorizaţia de punere pe piaţă. Începând cu această dată se va putea trece la vaccinarea propriu –zisă a categoriilor cu risc. Vaccinaţi doar cu acordul părinţilor Copiii din unităţile şcolare vor fi vaccinaţi împotriva gripei porcine doar cu acordul părinţilor, iar gravidele doar la cerere, în cadrul campaniei care va începe la 1 decembrie. În cadrul campaniei de vaccinare împotriva gripei porcine, Ministerul Sănătăţii are în plan vaccinarea a trei milioane de copii instituţionalizaţi. Preşcolarii, elevii şi studenţii vor fi vaccinaţi gratuit împotriva gripei porcine. De asemenea, cu prioritate va fi vaccinat personalul care lucrează în domenii precum apărare, graniţe, aeroporturi, hidrocentrale şi personalul medico-sanitar. Adrian Cotuna - Glasul Aradului

Strada Corneliu Coposu, unde se află şi noul sediu al Consiliului Judeţean, se aglomerează. Un proiect prevede construirea unui ansamblu de clădiri pentru sediul Palatul Copiilor (P+1), Inspectoratul Şcolar (P+2) şi clădire anexă (P), pe un teren situat pe str. Corneliu Coposu FN. Terenul, utilizat acum ca pistă de carting, are o suprafaţă totală de 23.846 mp şi este în proprietatea Ministerului Educaţiei Naţionale. Soluţia propusă menţine şi remodelează pista de carting pe o suprafaţă de 9.844 mp, iar corpul de clădire anexă cuprins în ansamblul propus va deservi şi funcţionarea acesteia (remiză carturi, sală de curs, cerc pentru carturi, ateliere, etc.). Palatul Copiilor pe lângă funcţiunile uzuale va avea şi o sală de spectacole, precum şi o curte interioară pentru desfăşurarea unor activităţi în aer liber. D.M. - Observator

Concert incendiar la Sala Polivalentă După concertul incendiar de la Sala Polivalentă concert care a încins spiritele printr-un spectacol demn de o adevărată orchestră balcanică, Emir Kusturica a fost prezent la conferinţa de presă ce a avut loc ieri dimineaţă. De menţionat că la concertul de la Sala Polivalentă de sâmbătă seara printre arădeni, timişoreni, participanţi la Festivalul Internaţional de Film din România Ro-IFF s-a aflat un grup de japonezi veniţi din ţara natală special pentru acest eveniment. La întâlnirea cu presa celebrul regizor şi muzician a vorbit despre relaţia sa cu publicul şi despre experienţa concertului avut la Arad alături de No Smoking Orchestra. Emir Kusturica a dovedit încă o dată o modestie cuceritoare şi un firesc debordant în felul în care a vorbit jurnaliştilor despre arta sa regizorală şi despre plăcerea de a cânta. După cum a făcut şi cu alte ocazii, regizorul bosniac s-a declarat un anticorporatist convins şi un simpatizant al anilor ’80. Regizorul a răspuns întrebărilor jurnaliştilor care au fost curioşi să afle atât despre arta sa regiozorală, cât şi ideile politice ale omului Emir Kusturica, născut şi crescut în fosta Yugoslavie, una dintre cele mai înfloritoare ţări din Europa de Est în anii ’80. Lucrurile cu adevărat bune se fac în cantităţi mici Deşi provenind dintr-o ţară din estul Europei şi având foarte mult succes în toată lumea, Emir Kusturica a declarat că este foarte greu pentru un regizor care nu provine din Statele Unite ale Americii sau Marea Britanie să ajungă celebru, chiar dacă are calităţi artistice remarcabile, abaterile de la această re­gulă precum Jiri Menzel, Milos Forman nefiind altceva decât excepţiile care întăresc regula. De asemenea, Emir Kusturica a insistat asupra faptului că adevărata artă nu are nimic de-a face cu industria de masă şi că lucrurile cu adevărat bune se fac în cantităţi mici. Regizorul a vorbit despre noul său film care îl va avea ca protagonist pe Johnny Deep. După cum a mărturisit va fi un film despre eroul mexican Pancho Villa. Filmul preferat - „Amarcord” de Federico Fellini Emir Kusturica a declarat în timpul conferinţei de presă de la Arad că filmul său preferat este „Amarcord” de Fe­derico Fellini, un film pe care a încercat în timpul studenţiei să-l vizioneze de vreo zece ori. După cum a povestit celor prezenţi toate aceste încercări s-au soldat cu eşecuri, deoarece de fiecare dată, abia sosit fiind din lunga călătorie între Sarajevo şi Praga, unde studia la Academia de Film, Emir Kusturica adormea. „Când am reuşit să-l văd în sfârşit m-am îndrăgostit de acest film”, mărturiseşte celebrul regizor. „Viaţa este un miracol” Cunoscutul şi apreciatul regizor şi muzician Emir Kusturica s-a născut pe 24 noiembrie 1954 în oraşul care a declanşat Primul Război Mondial, Sarajevo, pe vremea fostei Yugoslavii. De două ori laureat cu Palme d’Or la Festivalul de Film de la Cannes, Cavaler al Artelor şi Literaturii în Franţa, este din 8 Septembrie 2007 şi Ambasador UNICEF pentru Serbia. Drvengrad, un sătuc construit pentru filmul „Viaţa este un miracol”, a devenit pentru Emir Kusturica acasă, adică popasul între concerte pe toate meridianele lumii cu trupa No Smoking sau prospecţii, filmări, participări la festivaluri de fim. Precum realizările muzicale sau cine­matografice, opiniile sale nu au trecut neobservate. Când publicaţia The New York Times l-a intervievat cu privire la războiul din Bosnia, acesta a răspuns: „Am o imagine foarte vie asupra convieţuirii şi convertirii bosniace: bunicii mei trăiau în estul extrem al Herzegovinei. Foarte modest. Au venit turcii, au impus Islamul. Erau trei fraţi. Unul a rămas creştin ortodox, ceilalţi s-au convertit la Islam pentru a supravieţui”. Emir Kusturica s-a botezat ortodox în ziua de Sf. Gheorghe a anului 2005 la Mănăstirea Savina de lângă Herceg Novi în Muntenegru. Celor care l-au acuzat că îşi reneagă originile, le-a replicat: „Tata era ateu şi se considera sârb. OK, am fost musulmani 250 de ani, dar am fost ortodocsi înainte de asta”. Repere ale unei cariere unice în lume Emir Kusturica a început să realizeze scurtmetraje pentru televiziunea yugoslavă imediat ce a absolvit prestigioasa Academie de Film din Praga (FAMU) în 1978. A debutat furtunos în cinematografie în 1981 cu „Vă aduceţi aminte de Dolly Bell”, care a fost distins cu Leul de Aur în cadrul Festivalului de Film de la Veneţia. Pentru următorul film, „Când tata era plecat în călătorie de afaceri” primeşte Palme d’Or la Cannes, alte cinci trofee în Yugoslavia şi este nominalizat la Oscar în 1985. În 1989, Emir Kusturica realizează pelicula de mare succes „Vremea ţiganilor”, un film în care ilustrează viaţa uneia dintre cele ma controversate naţii europene – ţiganii. În filmul lui Kusturica stilul de viaţă al ţiganilor este privit cu sim­patie dar cu obiectivitate. Ţiganii lui Kusturica nu sunt nici dezaprobaţi şi nici idealizaţi. Anul 1993 înseamnă pentru regizorul bosniac debutul american cu comedia absurdă „Arizona Dream / Visând la Arizona”, unde rolul principal îi va fi rezervat lui Johnny Depp, un prieten foarte bun al lui Kusturica. În 1995 lui Emir Kusturica i se decernează premiul Palm d’Or pentru comedia neagră „Underground”. Urmează Leul de Argint în 1998 la Festivalul de la Venetia pentru „BlackSuper 8 Stories” , un documentar de turneu. Emir Kusturica realizează apoi un alt documentar – „Maradona” dedicat celebrului fotbalist argentinian Diego Maradona. În mod cu totul surprinzător acest film nu este dedicat doar succesului, ci încearcă să surprindă toate aspectele vieţii cuiva care a trăit experienţe extreme – a cunoscut succesul deşi provine dintr-o familie modestă, a avut parte de bogăţie, dar şi de droguri, ignoranţă, dovedindu-se un excentric incurabil. De numele lui Emir Kusturica se mai leagă punk- opera „Times of the Gypsies”, pusă în scenă la Opéra Bastille din Paris şi videoclipul piesei „Rainin In Paradize” a lui ui Manu Chao. Din 2008 Emir Kusturica organizează propriul festival de film: Kustendorf Film Festival. Festivalul internaţional de Film din România va continua cu proiecţii de filme pe trei secţiuni Focus, Femeia în cinema şi CineMareaNeagră. Filmele din secţiunea Focus pot fi vizionate gratuit în Parcul Mihai Eminescu. Vă reamintim că această secţiune este dedicată în acest an creaţiei lui Emir Kusturica. Festivalul Internaţional de Film din România Ro-IFF este organizat de Fundaţia Artis şi Casa de Cultură a Municipiului Arad cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei şi al Primăriei Arad. Informaţii suplimentare găsiţi pe site-ul www.ro-iff.ro. Cristina Lazurca - Glasul Aradului

Am scris recent despre dezastrul ecologic de la Sânpaul, comuna Şofronea. Atunci, proprietarul Bălţii de peşte – Zoltan Szabo ne-a chemat disperat la faţa locului pentru a vedea nenorocirea lăsată de incendiul provocat chiar pe terenul său - de mâini iresponsabile, criminale. Am fost, am văzut, am scris, am sunat la Garda de Mediu, singura abilitată să se ocupe de astfel de probleme, după cum ni s-a spus de către ... Protecţia mediului, o instituţie care se ocupă de altceva, numai de protecţia mediului înconjurător, nu. La doar câteva zile după foc, incendiile au continuat în acelaşi loc dar şi în împrejurimile comunei, transformând Şofronea şi Sânpaul într-un bloc dens şi fumigen. Aşa cum ne-a relatat păgubitul proprietar al Bălţii de peşte din Sânpaul, Zoltan Szabo – „totul a început pe 12 septembrie. Atunci, în acea după-amiază a izbucnit un foc puternic care a ars zeci de hectare, printre care şi ale mele, aflate în apropierea bălţii. Am anunţat pompierii de la Şofronea care au intervenit imediat”. Au rămas în urmă zeci de hectare arse, aer sufoca(n)t de fum, peştii au murit din cauza funinginii depuse pe apă. „Am pierdut în acel incendiu peste 400 de kilograme de peşte - spune necăjit şi revoltat, proprietarul bălţii. Am făcut sesizări peste tot, începând de la primăria şi poliţia Şofronea, până la Garda de mediu, Protecţia Mediului, Direcţia Agricolă, Pompieri, Primăria Curtici.” La sesizarea presei, după dialogul avut cu comisarul-şef al Gărzii de mediu, Monica Jitaru – un inspector de mediu a fost trimis la faţa locului, chiar în acea zi. Am aflat ulterior, tot din partea Gărzii că au fost mai multe puncte de incendii, cel mai mare fiind peste câmpul de la Sânpaul. Comuna incendiatorilor legali! Ei bine, Szabo ne-a sunat a doua zi, spunându-ne că... incendiile continuă. „Doamne, în ce ţară trăim?!” – se întreabă omul căruia nu-i venea să creadă că ceea ce vede e real. Într-adevăr, incendiile pe mirişti s-au înteţit, astfel că vineri, 25 septembrie, Sânpaul şi Şofronea au dispărut cu totul într-un fum negru şi gros. Focurile au izbucnit în mai multe locuri, dinspre localităţile din preajma comunei. Scenariul deja binecunoscut s-a consumat după obicei: au fost sunaţi pompierii, a venit poliţia, un comisar de la Gardă. Lumea îngrozită a ieşit în stradă, neştiind ce să mai facă şi încotro să ceară ajutor. Reluăm discuţia cu Szabo. „Vineri iarăşi au izbucnit alte incendii, mai puternice - aşa că am chemat pompierii şi poliţia. Inspectorul de la Garda de mediu a spus că s-ar putea ca totul să fi plecat de la o ţigară! A spus că cei care se fac vinovaţi de incediu, respectiv o firmă pe nume „Coremans” – vor fi amendaţi! Dar cum rămâne cu paguba mea?!” Contactat, viceprimarul comunei Şofronea, Paraschiva Sandu declară că „este un dezastru ce se întâmpă în comuna noastră. Prima dată au dat foc pe miriştile de la Sânpaul cei de la firma „Coremans”, apoi incendiile au continuat. Vineri au fost chemaţi din nou pompierii, focul întinzându-se înspre grajduri, recoltele şi gospodăriile oamenilor. Ardea dinspre drumul Iratoşului şi Curtici. E strigător la cer ce se întâmplă! Cum e posibil ca o comună întreagă să fie înecată în fum?! Pur şi simplu nu s-a mai văzut nici Şofronea şi nici Sânpaul! Ăsta nu e dezastru ecologic?! Cum nu e şi problema Protecţiei Mediului?! A fost o vară grea, secetoasă, aerul este foarte uscat, iar acum incendiile astea care ţin de trei săptămâni ne-au terminat! Suntem distruşi de fum, nimeni nu se gândeşte la sănătatea noastră şi a copiilor noştri?!” * * * Pentru că situaţia a ieşit de sub control şi nu se face nimic, ne simţim responsabili să intervenim la minister pentru a vedea care este părerea celor de la centru privind incendierea „controlată” a comunei Şofronea, pagubele suferite de oameni, măsurarea „purităţii” aerului (vizavi de Protecţia mediului !), dar mai ales trebuie cunoscută motivaţia aprobării acelor avize prin care „incendiatorii” ard... legal sute de hectare de teren, ucigând recolte, animale, aer, gospodării - rezolvându-şi astfel, eficient şi ieftin, problemele de curăţare şi pregătire a terenurilor agricole. Felicia R.Gheorghe - Observator