Ştirile Zilei

Primăria Municipiului Arad a mărit, cu 20%, unele taxe şi impozite locale pe anul 2010. Conform reprezentanţilor administraţiei, s-a optat pentru creşterea cea mai mare admisă de Guvernul de la Bucureşti, din cauza faptului că taxele şi impozitele nu au mai crescut din 2006, iar investiţiile făcute în ultimii ani ajung încet-încet la scadenţă. Conform lui Pavel Neamţiu, şeful Direcţiei Venituri din Primărie, creşterea de 20% reprezintă doar „o indexare cu cota inflaţiei”. Mai jos prezentăm valorile unora dintre principalele taxe şi impozite locale pe anul viitor, în paranteză apărând cuantumul din 2009 acolo unde s-au operat modificări. Clădiri şi terenuri Impozit pe clădire din beton armat, cărămidă arsă sau alt material rezultat în urma unui tratament chimic: cu utilităţi 806 lei/m2 (669), fără utilităţi 478 lei/m2 (397) Impozit pe clădire cu pereţi exteriori din lemn, piatră naturală, cărămidă nearsă, vălătuci sau alte materiale nesupuse unui proces chimic: cu utilităţi 219 lei/m2 (182), fără utlilităţi 137 lei/m2 (114) Impozit clădire beton armat etc: cu utilităţi 137 lei/m2 (114), fără utilităţi 123 lei/ m2 (102) Impozit clădire anexă din lemn etc: cu utilităţi 82 lei/m2 (68), fără utilităţi 54 lei/ m2 (45) Impozit în cazul contribuabilului care deţine la aceeaşi adresă încăperi amplasate la subsol, demisol şi/sau la mansardă utilizate ca locuinţă în toate tipurile de clădiri: 75% din suma ce s-ar aplica clădirii. În cazul spaţiilor utilizate în alte scopuri decât locuinţă, impozitul este de 50% din suma ce s-ar aplica clădirii Impozit pe terenuri situate în intravilan: zona A -7.809,6 lei/ha (6.481,2), B-5,448 lei/ha (4.521,6), C-3.448,4 lei/ha (2.862), D-1.822,8 lei/ha (1.513,2) Impozit pe terenuri situate în intravilan, înregistrate în Registrul agricol la altă categorie de folosinţă decât cea de terenuri de construcţii: a. teren arabil, pe zone, de la A la D: 28,8 lei/ha, 21,6, 19,2, 15,6; b. Păşune şi fâneaţă: 21,6, 19,2, 15,6, 13,2; Impozit pe terenuri situate în extravilan: a. Cu construcţii, pe zone de la A la D: 32,4 lei/ha, 28,8, 26,4, 22,8; b. Arabil: 51,6, 49,2, 46,8, 43,2; C. Păşune şi fâneaţă: 28,8, 26,4, 22,8, 20,4 Mijloace de transport Impozit pe mijloace de transport: motorete, scutere, motociclete şi autoturisme cu capacitate cilindrică până la 1600 cm3 - 9,6 lei/200cm3 sau fracţiune (8,4); capacitate cilindrică între 1601-2000 cm3 - 21,6 lei/200cm3 sau fracţiune (18); 2001-2600 cm3 - 43,2 lei/200cm3 sau fracţiune (36); 2601-3000cm3 - 86,4 lei/200cm3 sau fracţiune (72); autoturisme peste 3001cm3 - 174 lei/200cm3 sau fracţiune (144); autobuze, autocare, microbuze - 28,8 lei/ 200cm3 sau fracţiune (24); alte vehicule cu masa totală maximă autorizată până la 12 tone - 36 lei/200cm3 sau fracţiune (30); tractoare înmatriculate - 21,6 lei/200cm3 sau fracţiune (18). Impozit pe autovehicule transport marfă: între 12 şi 13 tone, două axe, transport internaţional, 127 lei/autovehicul (107), transport intern 102 lei (86) Impozit autovehicule transport marfă: tren 2+3 axe, transport internaţional, suspensie pneumatică sau echivalent - 1514 lei (1277); alte tipuri de suspensie - 2.107 lei (1.777) Impozit vehicule lente: motocositoare 7,9 lei (6,56), combine agricole 7,9 lei (6,56), excavator pe pneuri 31,4 lei (26,15) Alte impozite şi taxe Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism între 751 şi 1000 metri pătraţi inclusiv: 14,4 lei (12) Taxa pentru autorizarea realizării de branşamente la utilităţi: 12,9 lei/racord Taxa eliberare autorizaţii de funcţionare: taxi - 42 lei (36,5), cazane fabricat rachiu - 69,3 (57,75), pentru unităţile de alimentaţie publică, pe zone, de la A la D: 3.000 lei, 2.500, 2.000, 1.500 Taxa de publicitate pe domeniul public: la sediul agentului economic - 33,6 lei/metru pătrat (27,6), în alte locaţii - 24 lei/metru pătrat (20,4) Taxa pentru ocuparea domeniului public: terase, pe zone - 3,4 lei/metru pătrat, 2,14, 1,5, 1,13; amplasare panouri fixe sau totemuri: 8 lei/metru pătrat zona A, respectiv 6, 4, 2 lei pentru celelalte zone Taxa pentru distribuirea sub orice formă de fluturaşi şi materiale promoţionale, mai puţin în scop umanitar: 0,34 lei/buc. (0,28) Taxa de salubritate: persoane fizice 6.25 lei/lună (5,25); persoane juridice 108 lei/lună (90). Taxa se plăteşte anual, în patru rate egale, până la datele de 31 martie, 30 iunie, 30 septembrie ţi 15 decembrie, inclusiv Taxa pentru păşunat: bovine 35 lei/an/ animal, cabailne 30, tineret bovin şi cabalin 23, ovine şi caprine 7 lei Taxa pentru oficierea unei căsătorii în zilele de sâmbătă 85 lei, duminică 200 de lei Taxă pentru emiterea cărţii de identitate: 50 de lei, comunicare date cu caracter personal: 35 lei Fişă înmatriculare/radiere auto: 20 lei Taxa specială de ridicare - 100 lei, taxa de transport - 80 lei, taxa specială de depozitare - 4,16 lei/oră Eliberare certificate de urbanism - 800 lei; autorizaţii de construire pentru taxe de autorizare de până la 1.000 lei - 2.000 lei; autorizaţii de construire pentru taxe de autorizare peste 1.000 lei - 2.000 lei plus 20% din valoarea taxei de autorizare Închiriere sală festivă Palatul Administrativ: 100 lei/oră (neamenajată); 160 lei/oră (amenajată), minim două ore Închiriere baze sportive: iarbă naturală - 200 lei/oră; iarbă sintentică - 100 lei/oră. Taxă atestare administratori de imobile: 100 lei. Lucian Cozma - Observator

Devenită deja un obicei, masa îmbelşugată de Ajun şi de Crăciun nu reprezintă întotdeauna o bucurie pentru arădenii pofticioşi. Ceea ce ar trebui să însemne o sărbătoare religioasă, se transformă de multe ori într-un calvar pricinuit de poftele necontrolate. Aproape 400 de arădeni au ajuns la secţia de Primire Urgenţe din cadrul Spitalului Clinic Judeţean Arad, peste o sută dintre aceştia fiind minori. Patologia a fost diversă şi de data aceasta, la fel ca şi în ceilalţi ani. Nu au lipsit colicile abdominale, biliare sau renale. Intoxicaţiile etanonice le-au dat de furcă angajaţilor de la Serviciul de Ambulanţă, care au fost nevoiţi să se deplaseze la zeci de cazuri de acest gen. Nouă dintre acestea au reprezentat cazuri grave, care au necesitat internare. De asemenea, s-au înregistrat şi câteva cazuri în care a intervenit decesul. Este vorba despre persoane care sufereau de boli cronice, iar masa de sărbători le-a fost fatală. De altfel, persoanele care sufereau de ulcer, diabet, hipertensiune arterială sau alte boli cronice, consumul exagerat alimentar le-a îngreunat şi mai mult situaţia. La acestea, s-au adăugat şi cazurile provenite din accidente rutiere (mai grave înregistrându-se la Zerind şi Căpruţa) sau din agresiuni fizice. Angajaţii Serviciului de Ambulanţă au avut o serie de astfel de cazuri la care au trebuit să intervină. Mai puţini decât în anii precedenţi Un lucru pozitiv îl constituie totuşi faptul că numărul urgenţelor pe anul 2009 este uşor mai mic decât în anul precedent. Dacă anul trecut, de Ajun şi de Crăciun s-au înregistrat 463 de cazuri dintre care 284 au fost adulţi şi 179 minori, anul acesta au fost 388 de pacienţi dintre care 270 adulţi şi 118 minori. Cazurile grave provocate de consumul alimentar excesiv au fost de 40. „În acelaşi timp, s-au înregistrat opt pacienţi proveniţi din agresiuni, 64 de cardiaci, 21 de pacienţi care au suferit de pneumopatii, nouă etilici, 17 alergii provocate de consumul de alimente sau medicamente. Anul acesta s-au înregistrat foarte multe cazuri de fracturi şi traumatisme, numărul lor ajungând la 60. Aici se încadrează însă şi traumatismele craniene provenite din agresiuni“, ne-a declarat doctorul Melania Cuvinean de la Unitatea de Primire Urgenţe din cadrul Spitalului Clinic Judeţean Arad. Femei cu gânduri sinucigaşe Se pare că Sărbătoarea Crăciunului nu are aceeaşi însemnătate pentru toată lumea. Ceea ce ar trebui să aducă linişte şi pace sufletească în inimile oamenilor se transformă pentru unii în cel mai negru coşmar. Două femei au încercat să îşi pună capăt zilelor chiar de Crăciun, prin intoxicaţii voluntare de medicamente. O a treia persoană, tot femeie, a încercat să se sinucidă, fiind salvată în ultima clipă din tentativa ei de a se arunca de pe Podul Decebal. Adrian Cotuna - Glasul Aradului

Contribuabilii arădeni au direcţionat către entităţile nonprofit şi către unităţile de cult 1.673.159 de lei sumă provenită din cei 2% din impozitul anual. Cele mai multe opţiuni ale contribuabililor au fost pentru asociaţii şi fundaţii, partidele politice neprimind niciun leu. Fiecare contribuabil poate hotărî asupra destinaţiei a 2% din impozitul anual, putându-l folosi pentru susţinerea unor entităţi nonprofit sau unităţi de cult. În urma opţiunilor contribuabililor concretizate prin depunerea declaraţiilor de venit aferente anului fiscal 2008 sau a cererilor privind destinaţia sumei de 2% din impozitul pe venit s-au înregistrat 30.272 de cereri pentru virarea sumei de 2%. Din acestea, prin depunerea Cererii cod 230, 29.244 contribuabili şi prin depunerea Declaraţiei cod 200, 1.028 contribuabili. Conform unei statistici realizate de Finanţele Publice Arad, destinaţia sumei reprezentând 2% a fost distribuită astfel: asociaţii şi fundaţii: 1.049.813 lei; unităţi de cult: 475.217 lei; partide politice: 0 lei; organizaţii sindicale: 59.662 lei; organizaţii patronale: 2.441 lei; asociaţii de proprietari: 6.685 lei; Crucea Roşie: 34.591 lei; SMURD: 44.750 lei. De asemenea, aceste sume au ajuns la 1.726 de beneficiari, după cum urmează: asociaţii şi fundaţii: 1.180; unităţi de cult: 472; partide politice: 0 ; organizaţii sindicale: 44; organizaţii patronale: 1; asociaţii de proprietari: 2; Crucea Roşie: 17; SMURD: 10. Şi anul următor, 2% din impozitul anual poate fi destinat organizaţiilor nonprofit, în conformitate cu prevederile Codului Fiscal. Simina Roz - Observator

Evenimentele culturale, festivalurile folclorice, spectacolele şi sărbătorile marcate în decursul acestui an sunt fără doar şi poate realizări pentru Consiliul Judeţean Arad şi Centrul Cultural Judeţean. Revenirea la autentic, readucerea în atenţie a tradiţionalului şi a valorilor din popor au fost obiectivele urmărite în 2009, calendarul cultural al anului fiind deosebit de bogat spre bucuria arădenilor iubitori de folclor şi cultură. Printre cele mai importante evenimente culturale şi folclorice organizate în cursul acestui an se numără desigur „Muguri de tezaur“ şi „Moştenitorii“ ce a avut loc în luna mai a acestui an. Festivalul a adus pe scenă o pleiadă de artişti, maeştrii ai folclorului românesc dar şi tineri talentaţi aflaţi la început de drum. Juriul a fost prezidat de către cunoscuta Mărioara Murărescu, pentru că la organizarea spectacolului-concurs a fost implicată Televiziunea Română. Un alt festival important a fost festivalul-concurs judeţean de folclor „Autentic-Fest 2009“, iniţiativă a Centrului Cultural Judeţean în cadrul programului de revitalizare a activităţii căminelor culturale pe criterii valorice, de conservare şi perpetuare a creaţiei populare din zonele etnografice arădene, recunoscute ca vetre folclorice. Etapa preliminară s-a desfăşurat la Băile Lipova, apoi apoi festivalul a continuat pe Valea Crişului Alb, pe platoul Tăcăşele, la Podgoria arădeană - Ţara Zărandului, la Şiria ca etapa finală să aibă loc în zona montană Codru Moma, la Monea­sa. În acest eveniment şi-au dat concursul ansambluri ca „Păstrătorii Tradiţiei” din Pecica, „Junii Zăbraniului“ din Zăbrani, „Floarea Dorului“ din Conop, ansamblul „Bujorul“ din Conop, ansamblul „Rapsodia Mureşeană“ din Arad şi „Doina Mureşului“ din Arad. „Anul acesta a fost un an plin de realizări, având creşteri la capitolul finanţare şi bani pentru licitaţii de proiecte. Pe lângă spectacolele şi festivalurile folclorice am organizat târguri de produse tradiţionale. Urmează să depunem la transparenţă noua strategie pentru 2010-2014, iar pentru anul 2010 avem în plan o nouă strategie turistică pentru judeţul Arad“, a declarat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Arad, Adrian Ţolea. Vinurile arădene, la rang de cinste Promovarea vinului arădean prin Sărbătoarea Vinului în Podgorie - ediţia I a fost un alt obiectiv urmărit e autorităţi în acest an. În acelaşi timp, această reuşită sărbătoare a îmbinat degustarea vinurilor cu produsele tradiţionale locale şi cu spectacole folclorice, localităţile gazdă fiind Păuliş, Şiria, Pâncota, Covăsânţ şi Ghioroc. Cu ocazia sărbătorii, producătorii şi comercianţii de produse viticole au fost informaţi în legătură cu posibilităţile de accesare de fonduri pentru întreţinerea şi mai ales dezvoltarea segmentului viticol. Cetatea Culturală a Aradului, Lipova a fost de asemenea un proiect de amploare prin care s-a exploatat întreaga cultură şi tradiţie locală. După ce primul oraş care a deschis evenimentele culturale din cadrul proiectului cetăţii culturale a fost Pecica, a urmat ca Lipova să fie cetate a culturii. Au avut loc spectacole susţinute de Teatrul „Ioan Slavici“ din Arad, Filarmonica de Stat Arad şi Teatrul de Marionete Arad au fost organizate concerte de muzică populară, teatru, expoziţii foto şi proiecţii de film. Sandra Stoler - Glasul Aradului

O bombă artizanală a explodat în braţele cumnatei primarului din Socodor în ajunul Crăciunului. Un colet de mici dimensiuni venit prin poştă şi ridicat de soţia fratelui primarului din localitatea Socodor a explodat în oficiul poştal atunci când femeia a deschis cutia capcană. Explozia a rănit-o superficial pe femeie la nivelul feţei, asta pentru că bomba artizanală a explodat parţial. Dacă exploda complet, atât femeia cât şi cei care se aflau în oficiul poştal în acel moment ar fi putut fi ucişi. Funcţionarii aflaţi în incinta poştei în momentul exploziei cutiei au sunat imediat la 112. Anchetatorii nu au oferit detalii în ceea ce priveşte demersul anchetei. A fost exclus însă un atac terorist. Specialiştii SRI anchetează În ajutorul procurorilor care se ocupă de acest caz au venit specialişti din cadrul Serviciului Român de Informaţii. S-a stabilit totuşi că, în coletul care era destinat fratelui primarului din Socodor, se afla o cantitate de praf de puşcă, cartuşe de tip Kalaşnikov şi cu bile de cauciuc şi un tub de gaz folosit la reîncărcarea brichetelor. Se pare că bomba artizanală era ascunsă într-o cutie de ciocolată din Republica Moldova şi că, potrivit ştampilei poştale, coletul a fost trimis din localitatea Măgurele. Anchetatorii nu au precizat dacă în coletul trimis se mai afla şi altceva, asta în condiţiile în care se bănuie că bomba artizanală ar fi trimis un ''mesaj'' destinatarului. Primarul din Socodor a precizat că nici el şi nici fratele său nu au primit vreodată ameninţări şi nu poate înţelege ''ce minte bolnavă'' ar fi capabilă de o asemenea faptă. I. C. - Jurnal Arădean