Ştirile Zilei

Reprezentanţii ULALA, susţin că municipalitatea „ajută Guvernul, nu populaţia”. Proiectul privind majorarea subvenţiei unitare pe care o plăteşte Municipalitatea către CET a provocat reacţii din partea reprezentanţilor asociaţiilor de proprietari din municipiu. În cadrul unei şedinţe de Consiliu Local, Dorina Lupşe, preşedintele Uniunii Locale a Asociaţiilor Locative din Arad, a solicitat luarea de cuvânt, dar... spusele acesteia nu au stârnit niciun fel de reacţie din partea consilierilor municipali. Cu câtva timp înainte, reprezentanţii Primăriei ne-au informat că măsura de majorare a subvenţiilor acordate vine în compensarea deciziei luate la nivel central, de reducere cu circa 4 lei pe gigacalorie a subvenţiei acordate din bugetul de stat. Dorina Lupşe le-a amintit consilierilor locali că ULALA a solicitat, încă din noiembrie, mărirea subvenţiei pentru a reduce presiunea asupra populaţiei, fapt care a trecut nebăgat în seamă, şi a acuzat Municipalitatea că acum, când se doreşte acoperirea unor lipsuri lăsate de guvern, se acţionează imediat. „În data de 25.11.2009, Uniunea Locală a Asociaţiilor Locative din Arad s-a adresat Primăriei şi Consiliului Local Municipal cu propunerea de reanalizare a preţului gigacaloriei produse şi livrate populaţiei, în sensul măririi subvenţiei locale având ca finalitate scăderea preţului la încălzire şi apă caldă. Şi asta nu din cauză că avem unul dintre cele mai mari preţuri la aceste utilităţi din ţară, dar majorarea cu 40% în ultimul an a făcut ca încălzirea şi apa caldă să devină un lux, scăderea drastică a nivelului de trai al arădenilor, cu repercusiuni asupra nivelului de sănătate şi igienă a acestora, creând în ultimă instanţă probleme CET-ului. Vă întrebăm, pe această cale, public: <<Aveţi în vedere ajutarea populaţiei prin mărirea subvenţiei locale, sau ajutaţi numai Guvernul?>>” Preţul, neschimbat Primăria a majorat cuantumul subvenţiilor plătite către CET, de la circa 29 de lei / gigacalorie, la 33,69 lei / gigacalorie, prin votul consilierilor locali. Preţul plătit de populaţie a rămas neschimbat. S. B. - Jurnal Arădean

Pe parcursul acestui an, reprezentanţii Prefecturii Arad au abordat o serie de probleme, atât de domeniu social cât de domeniu economico-financiar. Astfel în domeniul protecţiei sociale şi al sănătăţii publice, implementarea Subprogramului naţional de screening pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin a fost unul dintre punctele prioritare. La capitolul sănătate publică Colegiul Prefectural a mai pus accent şi pe prevenirea, gestionarea şi monitorizarea gripei umane cu tulpină de origine porcină, o problemă de care judeţul Arad s-a lovit spre final de an. Oportunităţile de finanţare prin Fondul Social European, ajutorul de stat şi de minimis au fost de asemenea în atenţia Instituţiei Prefectului. În domeniul cultural, educaţional şi al tineretului s-a pus accent pe probleme ca prevenirea şi combaterea absenteismului şcolar, reorganizarea reţelei şcolare în vederea eficientizării sistemului de învăţământ şi deschiderea în bune condiţii a noului an şcolar 2009-2010. Domeniul sanitar - veterinar şi a siguranţei alimentaţie a adus de asemenea în atenţia reprezentanţilor Prefecturii o serie de probleme, astfel că au fost necesare verificări şi măsuri pentru respectarea normelor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor. Pe lângă demararea de controale în pieţele agroalimentare şi în unităţile de alimentaţie publică s-a mai avut în vedere comercializarea produselor de origine animală de către micii producători, prevenirea şi combaterea trichinelozei la nivelul judeţului Arad şi verificarea calităţii laptelui procesat de către producătorii de produse lactate din judeţ Rezultatele controalelor efectuate de echipele mixte, formate din reprezentanţii Prefecturii şi cei ai celorlalte instituţii cu atribuţii în verificarea pieţii cerealiere dar şi accesarea fondurilor la Planul Naţional de Dezvoltare Rurală au fost alte câteva aspecte importante avute în vedere şi de asemenea şi starea factorilor de mediu şi calitatea apelor de suprafaţă şi din subteran în bazinul hidrografic al râului Mureş. În domeniul economico - financiar, punctele importante au fost execuţia bugetului general consolidat la finele anului 2008 şi la finele trimestrelor II şi III din anul 2009 şi situaţia achitării, de către serviciile publice deconcentrate, a facturilor emise de agenţii economici, pe anul 2008. În segmentul situaţiilor de urgenţă Prefectura s-a mai ocupat de actualizarea planurilor de apărare la inundaţii şi de planul de analiză şi acoperire a riscurilor a judeţului Arad şi de implementarea Programului Operaţional Regional - Axa 3 - DMI 3.3 „Imbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă“. Sandra Stoler - Glasul Aradului

Numărul cererilor de pensionare din acest an a crescut semnificativ, faţă de 2008. Numărul arădenilor care doresc să se pensioneze anticipat a crescut mai mult decât dublu faţă de anul trecut. „Dacă în 2008 am avut 652 solicitări pentru pensionare anticipată, în primele 11 luni ale acestui an s-au înregistrat 1.406 cereri de pensionare anticipată. Această situaţie se datorează crizei economice, oamenii alegând să intre în pensie anticipată ca să nu rămână pe drumuri. În domeniul privat, acolo unde s-au făcut reduceri de personal, mai întâi li s-a cerut celor care puteau să intre în anticipată să-şi depună dosarul şi de-abia după aceea s-au făcut reducerile de personal” - explică Mihaela Vasil, director al Casei Judeţene de Pensii (CJP) Arad. Dar nu numai la pensia anticipată au crescut solicitările. Şi pentru pensionarea la limită de vârstă avem cu 55% mai multe cereri decât anul trecut (2.043 faţă de 1.315). Aceeaşi tendinţă este valabilă şi în cazul pensiei de invaliditate, unde numărul solicitărilor a crescut de la 1.274 în 2008 la 1.778 în primele 11 luni din 2009. „Printre cei care şi-au depus dosarul pentru pensie de invaliditate sunt mulţi oameni care au lucrat chiar dacă au fost bolnavi, pentru un salariu. Dar, nemaiavând încotro... au solicitat pensia de invaliditate. În ceea ce-i priveşte pe beneficiarii pensiei de invaliditate, predomină cazurile de cancer. Din discuţiile pe care le-am avut cu doctorii rezultă că oamenii chiar sunt foarte bolnavi” - subliniază Mihaela Vasil. Per ansamblu, numărul total al solicitărilor de ieşire la pensie a fost, până în noiembrie 2009, de 13.419, în timp ce anul trecut la Casa de Pensii au fost depuse 11.831 dosare. Aşadar, tot mai mulţi oameni vor să se pensioneze. Ce semnificaţie are această situaţie, ce efecte produce ea? „În condiţiile în care şomajul creşte şi numărul de contribuabili scade înseamnă că tot mai mult din bugetul de stat o să se transfere către bugetul de asigurări sociale, ca să se poată plăti pensiile. Ceea ce înseamnă că n-o să se poată face atâtea investiţii şi n-o să se poată cheltui bani în alte domenii. Pensia e o datorie pe care statul şi-o asumă şi nu poate să n-o onoreze” - explică directorul CJP Arad. Pensia şi pensionarii În 2008, în Arad existau 101.885 pensionari, numărul acestora ajungând acum la 102.788 (din care 13.812 pensionari cu pensie socială minim garantată). Dacă anul trecut valoarea pensiei medii a fost de 564 lei, în 2009 pensia medie a crescut la 691 lei. Diferenţa se explică prin introducerea grupelor de muncă şi prin majorarea valorii punctului de pensie în lunile aprilie şi octombrie. Mihaela Vasil: E o situaţie care se datorează crizei economice. D. D. - Jurnal Arădean

Liderii revoluţionarilor arãdeni anunţã cã au început lupta pentru repunerea steagului Revoluţiei pe platoul din faţa Palatului Administrativ, lângã Monumentul Eroilor Revoluţiei. Preşedinţii Fundaţiei Judeţene Arad a Revoluţionarilor şi a Asociaţiei Rãniţilor şi Urmaşilor celor decedaţi în Decembrie 1989 au depus, ieri, o plângere penalã pentru furt şi distrugere la Poliţie, în care reclamau furtul steagului Revoluţiei şi a celor 24 de figurine-replici ale sicrielor martirilor morţi la Revoluţie. „Nu putem sã asistãm la încãlcarea idealurilor noastre”, a spus secretarul Fundaţiei Judeţene a Revoluţionarilor, Attila Duka. Acesta, împreunã cu preşedintele Fundaţiei, Gheorghe Curta, şi cu preşedinta ARUD, Doina Nan, au semnat plângerea pe care au depus-o la Poliţie. Actul nu a fost însã îndreptat înspre cineva anume, din lipsa unor dovezi clare. Totuşi, revoluţionarii îndreaptã degetul spre Primãrie şi spre primarul Gheorghe Falcã. „Nu l-am vãzut pe primar tãind cu flexul catargul steagului. Poliţia trebuie sã îşi facã datoria şi sã-i gãseascã pe cei vinovaţi. Sunt convins cã domnul primar şi slugarnicii din jurul lui au tãiat steagul şi au furat sicriele”, a mai spus Attila Duka, invocând apoi argumentele pentru care steagul avea autorizaţia de a sta în locaşul de lângã Monumentul Revoluţionarilor (apãrute în numãrul nostru de ieri, cel mai important fiind acel „acord tacit” de ridicare şi pãstrare a construcţiei, similar altor monumente precum cel din Parcul Eminescu). Purtãtorul de cuvânt al Primãriei Arad, Corina Drãghici, a recunoscut cã figurinele şi steagul au fost luate de cãtre Primãrie deoarece ar fi reprezentat un pericol pentru siguranţa circulaţiei. Astfel, revoluţionarii spun cã îl vor da în judecatã pe Gheorghe Falcã, cerându-i „daune morale şi materiale”. „Nu credem cã Falcã este un comunist, dar nu ştim niciodatã de unde sare iepurele” Conflictul deschis dintre o parte a revoluţionarilor şi primarul Falcã a ieşit din nou la ivealã. Pe de o parte, revoluţionarii spun cã acţiunile lor nu sunt de naturã politicã şi nu vizeazã un partid sau un om politic, iar de cealaltã parte, primarul spune cã liderii revoluţionarilor doresc sã obţinã beneficii politice de pe urma activitãţilor legate de evocarea momentelor din Decembrie 1989. „La Fundaţie avem 500 de membri, din toate partidele politice. Politica noastrã este sã apãrãm interesele mamelor, nu sã promovãm politica unui partid,”, a spus Gheorghe Curta. El s-a mai referit la cei care au luat steagul cu apelativul de „comunişti”, spunând despre primarul Aradului cã „nu credem cã este un comunist, a participat la Revoluţia de la Timişoara, dar nu ştim niciodatã de unde sare iepurele”. Mult mai vehement a fost însã Attila Duka, cel acuzat de primar cã ar încerca „sã-şi construiascã o platformã politicã” prin activitatea din fruntea revoluţionarilor. „Dacã doreşte o luptã, o va avea. Vor fi multe suprize neplãcute în ceea ce-l priveşte. Se comportã aşa pentru cã noi am rãmas singura opoziţie. Dupã cum a fost atitudinea mea şi la Consiliul Judeţean, urmeazã sã scot la ivealã şi alte nelegiuiri ale lui”, a ameninţat Attila Duka. Una dintre mamele eroilor cãzuţi la Revoluţie, Maria Don, a spus cã într-o audienţã pe care a avut-o la primarul Gheorghe Falcã, acesta i-ar fi spus cã „vã lãsaţi influenţaţi de Attila Duka”. Revoluţioarii îi cer primarului „mai mult respect faţã de ei”, una dintre cerinţele lor fiind suport pentru finalizarea Monumentului Revoluţiei. „În Timişoara sunt peste 20 de monumente închinate Revoluţiei, la Arad existã numai unul”, ar fi una din cerinţele revoluţionarilor pentru care cer în continuare suportul Primãriei. Falcã: „Dacã au autorizaţie de construire, jos pãlãria” Primarul Falcã spune cã nu are ce sã facã dacã revoluţionarii vor depune acea plângere penalã, subliniind cã Primãria era îndreptãţitã sã ridice steagul şi cele 24 de figurine. „Dacã în faţa blocului tãu vine cineva sã planteze ceva, îţi convine? Dupã orice acţiune trebuie fãcutã curãţenia de rigoare, este o chestie de normalitate. Restul sunt copilãrii. Trebuia sã le spui: daţi-ne autorizaţia de construire. Dacã ea existã, jos pãlãria”, a rãspuns primarul Gheorghe Falcã acuzaţiilor formulate de liderii revoluţionarilor. Lucian Cozma - Observator

Iniţiativa Centrului Cultural Judeţean Arad de a organiza un colectiv monografic judeţean, în vederea coordonării elaborării monografiilor de localitate, începe să dea roade. Astfel, după ce au văzut lumina tiparului monografiile din Şimand, Botfei şi Dieci, iată că în aceste zile a apărut şi Monografia comunei Petriş. Scrisă de către competentul învăţător Emil Murgu, care a purtat „o perioadă îndelungată de timp acest vis frumos, care este realizarea unei monografii, pentru locuitorii acestei minunate comune, care m-au adoptat încă din primii mei ani de dăscălie, în 1977”, lucrarea pe care o prezentăm mai jos a apărut în condiţii grafice excelente, la editura „Mirador”. Se cuvine un cuvânt de mulţumire şi pentru inimosul primar al comunei Petriş, Burza Han Zian, care s-a alăturat pe deplin acestei frumoase iniţiative. Autorul, învăţătorul Emil Murgu, a avut acces - graţie strădaniei colectivului monografic judeţean - la toate sursele arhivistive disponibile în prezent în judeţul nostru, dar, precum o şi mărturiseşte în Cuvântul înainte, a cules date de la faţa locului, din prăfuitele matricole şi conscripţii parohiale şi, mai ales, pe cale orală, de la bătrânii satelor. Pentru aceasta, a avut la îndemână poate cel mai arhaic colţ de judeţ, încă nealterat în prea mare măsură de betoanele „civilizaţiei” contemporane, de la Petriş, Ilteu, Corbeşti, Roşia-Nouă, Obârşia sau Selişte. Un cadru natural extraordinar, redat atât în primul capitol al Monografiei, cât mai ales în minunatele poze color, de la sfârşitul acesteia. Dincolo de reperele istorice şi economice, autorul insistă, cu o vădită poftă „profesională”, asupra culturii şi spiritualităţii locului, dar şi asupra elementelor folclorice şi etnografice specifice Văii Petrişului. Una peste alta, vorbim despre o monografie necesară, venită să acopere un colţ încă virgin, din acest punct de vedere, al judeţului Arad. Doru Sinaci - Glasul Aradului