 Am 
                fost onorati, ca de fiecare data de domnul Cornel Marandiuc, sa 
                primim nr.22 pe august 2004 din Orizont Aviatic. Suntem incantati 
                de replicile cauzate de biografia lui Vlaicu si de dreptul la 
                comentarii acordat de redactie, astfel poate reusim sa scoatem 
                la suprafata "adevarul adevarat". Exista o 
                regula de baza, de care un cercetator istoric trebuie sa tina 
                seama "orice informatie trebuie verificata in cel putin 
                doua surse pentru a fi considerata demna de mentionat". 
                Daca nu tinem cont de acest deziderat, intram pe panta periculoasa 
                de a realiza romane istorice, din pacate istoria aeronauticii 
                romane a fost presarata cu nenumarate neadevaruri ce au perpetuat 
                aducand mari deservicii. Incercand sa aducem la lumina adevaruri 
                am fost contestati "nu este adevarat, cutare a scris 
                altfel" avem tendinta de a considera prima informatie 
                drept adevar, este foarte periculos.
Am 
                fost onorati, ca de fiecare data de domnul Cornel Marandiuc, sa 
                primim nr.22 pe august 2004 din Orizont Aviatic. Suntem incantati 
                de replicile cauzate de biografia lui Vlaicu si de dreptul la 
                comentarii acordat de redactie, astfel poate reusim sa scoatem 
                la suprafata "adevarul adevarat". Exista o 
                regula de baza, de care un cercetator istoric trebuie sa tina 
                seama "orice informatie trebuie verificata in cel putin 
                doua surse pentru a fi considerata demna de mentionat". 
                Daca nu tinem cont de acest deziderat, intram pe panta periculoasa 
                de a realiza romane istorice, din pacate istoria aeronauticii 
                romane a fost presarata cu nenumarate neadevaruri ce au perpetuat 
                aducand mari deservicii. Incercand sa aducem la lumina adevaruri 
                am fost contestati "nu este adevarat, cutare a scris 
                altfel" avem tendinta de a considera prima informatie 
                drept adevar, este foarte periculos.
              Lucram 
                de cativa ani la intocmirea unei monografii "enciclopedia 
                constructiilor aeronautice romanesti – Inventatori – 
                Constructori – Fabrici si ateliere", astfel am 
                cercetat si documente inedite legate de Aurel Vlaicu. Mentionam 
                ca singura lucrare tiparita dedicata lui Vlaicu ce respecta adevarul 
                istoric este "Albumul Vlaicu – Ion Rusu – 
                Orastie 1920", se mai adauga documentele din arhive: 
                Arhivele Militare Nationale, Biblioteca Academiei Romane, Muzeul 
                Aviatiei si arhive personale Dan Antoniu.
              Recent 
                a aparut un material in periodicul Jurnalul National, intitulat 
                "Aurel Vlaicu asasinat", am fost neplacut socati 
                de titlu si continut. Dupa ce ne-am mai revenit cat de cat, am 
                contactat redactia, explicand ca au adus un mare deserviciu istoriei 
                aviatiei romane. Am primit promisiuni ca vom fi contactati, am 
                revenit si am primit aceeiasi promisiune cu specificatia "cine 
                ne-a pus". Bineinteles, nu am mai fost contactati si 
                ne-am lasat pagubasi, considerand ca am lecturat un ziar de scandal 
                care se intituleaza "Ziar Vertical" sau "Ziar 
                de Colectie"? numai pentru a fi vandut.
              In ceea 
                ce priveste comentariile din ultimul numar Orizont Aviatic vrem 
                sa aducem daca ne este permis cateva completari.
              Referitor 
                la calitatile aparatului Vlaicu, acesta avea o singura problema, 
                carma de inaltime nu era suficienta, cauza era ampenajul cruciform 
                aflat in fluxul de aer trimis de elicii spre inapoi, aceasta ingreuna 
                pilotarea aparatului in jurul axei transversale. In textul brevetului 
                de inventie, dupa descrierea carmei de inaltime se specifica „nu 
                este eficienta”. Din aceasta cauza a avut si primul accident. 
                Vlaicu manevra aparatul pe verticala, ambaland sau reducand motorul, 
                fenomen ce s-a repetat si la macheta zburatoare construita de 
                Jean Bobocel pentru filmul Aurel Vlaicu. Acest fenomen a avut 
                repercursiuni asupra evolutiei lui Vlaicu in concursuri, era imposibil 
                sa participe la intreceri de viteza. Consultat de Jan Bobocel, 
                mecanicul lui Vlaicu a recunoscut sa acesta decola si ateriza 
                numai actionand asupra turatiei motorului. Deci atentie! Pentru 
                cel ce se va incumeta sa zboare noua replica, trebuie apelat la 
                memoria lui Bobocel, a mai trecut prin aceasta incercare.
               Accidentul. 
                Totul a inceput cand Aurel Vlaicu, afla ca un anume capitan aviator 
                Mircea Zorileanu cutreiera muntii ce marginesc malurile pe Valea 
                Prahovei, cu o harta in mana si marcand locurile cat de cat plane 
                cu o lungime de cel putin 30-40 m. Scopul, traversarea Capratilor 
                in zbor asigurandu-se astfel pentru o eventuala pana de motor.
Accidentul. 
                Totul a inceput cand Aurel Vlaicu, afla ca un anume capitan aviator 
                Mircea Zorileanu cutreiera muntii ce marginesc malurile pe Valea 
                Prahovei, cu o harta in mana si marcand locurile cat de cat plane 
                cu o lungime de cel putin 30-40 m. Scopul, traversarea Capratilor 
                in zbor asigurandu-se astfel pentru o eventuala pana de motor.
              Se pare 
                ca in sinea sa, Vlaicu s-a considerat frustrat si mai indreptatit 
                sa realizeze acest record. S-a sfatuit cu cei patru apropiati: 
                ing. Silisteanu, Giani Magnani, Nedelcu si varul sau Miron, acestia 
                i-au cerut sa amane aceasta intreprindere pana la terminarea aparatului 
                sau nr. III, motorul existent pe nr. II fiind uzat nu asigura 
                forta necesara atingerii altitudinii necesare traversarii.
              Ce s-a 
                intamplat cunoastem, au aparut in ziare si diverse versiuni de 
                sabotaj cu anumiti autori dar:
              Suntem 
                in posesia originalului declaratiei d-lor G. Magnani si C. Silisteanu 
                care l-au insotit pe Vlaicu in incercarea sa. Declaratia foarte 
                interesanta si competenta este impartita pe capitole: Decizia, 
                Plecarea, Dezastrul; Reconstituirea caderii. Redam mai jos concluziile 
                semnatarilor care cunosteau aparatul perticipand la constructie:
              "......................Inaintea 
                satului (Banesti n.a.) sunt livezi de pruni si se gaseste o livada 
                lata de 60 m si adanca cam de 200 m. Aici a dorit Vlaicu sa aterizeze. 
                A stins motorul si a venit in zbor planat, ca sa micsoreze inaltimea 
                apoi ca sa nu capete aparatul viteza si sa iasa din petecul de 
                pamant ales pentru aterizaj, a virat in dreapta in cerc strans 
                si cam picat. Tocmai cand vira, cu siguranta sub aripa dreapta 
                a gasit un gol de aer, care i-a fost fatal, caci aparatul s-a 
                precipitat cu aripa dreapta in jos, in directie perfect perpendiculara 
                si s-a izbit cu putere de pamant de la o inaltime de cel putin 
                50 m. Prima lovitura cu pamantul a avut-o aripa dreapta. Din cauza 
                socului si inertiei Vlaicu s-a lovit cu putere de marginea capotei 
                de aluminiu ce acoperea motorul sa nu arunce ulei si cu gura de 
                volan. Aceasta lovitura i-a provocat fractura bazei craniului. 
                Lovitura aripei cu pamantul din cauza cablurilor si a ancoramentului 
                cu sarme de otel care constituie un corp comun indeformabil prin 
                dispozitiunea legaturilor, fatal a trebuit sa simta ciocnirea 
                cu egala intensitate in toate directiile, tinand sa scurteze axa 
                principala de aluminiu la extremitatile careia se concentreaza 
                toate legaturile s-a deformat in forma de "Z" 
                atat in partea din fata cat si cea din coada.
              Ca sa 
                se inteleaga accidentul nenorocit, pledeaza si faptul ca unul 
                din cilindrele motorului a intrat perfect prin centrul rotii din 
                dreapta a aterizajului, a rupt spitele si s-a ingropat in pamant 
                pana la carter. La atingerea bruscca cu pamantul si din cauza 
                socului teribil, i s-a rupt coloana vertebrala, caci pamantul 
                era afundat aproape 10 cm si a luat forma soldului drept pe care 
                a cazut, fractura mainii drepte mai jos de incheietura cotului, 
                piciorul stang mai sus de genunchi si coastele din dreapta pieptului.
              Tinem 
                sa aducem cele mai profunde desmintiri pentru cei ce spun ca aparatul 
                i-a fost defectuos si ca i-ar fi iesit vreo aripa pe sus. La orice 
                aparat din cate exista ar fi posibil sa iasa vreo aripa dar la 
                aparatul Vlaicu e imposibil............................"
              C. 
                Silisteanu, G. Magnani