In cadrul conferintei de presa organizata de ApR Arad, dl. Cornel Padureanu, purtatorul de cuvant al filialei, a prezentat opinia partidului fata de relatiile dintre partide si sindicate, precum si situatia invatamantului preuniversitar. Referitor la prima chestiune, dl. Padureanu afirma: "negocierile dintre partide si sindicate nu sunt cele mai indicate pentru rezolvarea situatiei social-economice. Nu putem negocia dupa modelul "ce ne dati ca sa nu inchidem drumurile?" De asemenea, dialogul dintre Guvern si sindicatele miniere este perceput de ApR Arad ca un dialog intre surzi. "Nu a existat receptivitate de nici o parte si de aceea s-a ajuns in situatia actuala. Oricum manifestarile minerilor vor afecta Romania in plan economic pe termen lung" a declarat dl. Padureanu. In alta ordine de idei, ApR Arad critica modul in care s-a impartit bugetul pe 1999. Situatia cea mai grava este considerata cea a invatamantului, care desi a fost declarat prioritate nationala a primit o suma cu 75% mai mica decat in 1998. Dl. Padureanu a prezentat cateva consecinte nefaste care vor decurge din micsorarea procentului acordat invatamantului: reforma in acest domeniu nu va mai putea evolua, bursele acordate elevilor vor fi si mai mici, investitiile vor scadea pana la a deveni inexistente. In aceste conditii, ApR solicita alocarea unei sume suplimentare de 4,5% din PIB catre bugetul invatamantului.
Cadre didactice din 31 de judete ale tarii sustineau intrarea in greva in zilele de 21-22 ianuarie. Ieri dimineata, Biroul Sindicatului Democratic din invatamant comunica suspendarea grevei. Dl. Stefan Balita, liderul SDI Arad, explica. "Suspendarea grevei este determinata de precipitarea miscarilor si actiunilor care au loc la ora actuala, la nivel national". Ministrul educatiei nationale a primit din partea primului-ministru asigurarea ca, la modificarea de buget, invatamantul va avea 4,5 la suta din PIB. (In acest fel cerintele cadrelor didactice concorda cu cele ale MEN). Bine ar fi sa fie asa! Dar, ne intrebam, de unde?
Chisineu-Cris poate fi numit orasul unde banii investitorilor romani sau straini isi gasesc un mod de aplicare foarte propice. Dupa ce o firma braileana va investi intr-un complex de tranzit rnodern, iata ca niste investitori germani vor sa infiinteze o sera de flori. Dupa ce au colindat tot vestul tarii, vizitand peste 20 de posibile locuri de amplasare a viitoarei sere, acestia s-au oprit la Chisineu-Cris. "Cred ca ne-au ales pe noi datorita facilitatilor pe care vrem sa le oferim si a felului cum au fost primiti de oamenii de aici", ne declara primarul orasului, Gheorghe Burdan. Prin hotararea nr. 53 din 17 noiembrie 1998, privind aprobarea asocierii Consiliului Local cu firma Bayerische Sava Eugen, din Germania, s-a hotarat asocierea in participatiune a Consiliului Local cu firma respectiva, cu sediul in Chisineu-Cris, ce urmeaza a fi inregistrata in scopul construirii si exploatarii unei sere de flori. Societatea germana intentioneaza sa deschida o sera de flori de apartament, Primaria oferindu-le un teren in Nadab. Bayerische Blumen-Zentrale (Centrala de flori din Bavaria) are peste 250 de angajati si un volum de desfacere de circa 60 milioane marci genmane. De asemenea, are 5 unitati in Germania si Austria, avand o suprafata, totala de 60 000 metri patrati de sere. In vederea divizarii productiei cat si a importului en gros, societatea germana are in cele patru sucursale en gros (Parsdorf-München, Lindau, Straubing si Salzburg) circa 70 de autocamioane in functiune, iar globalizarea pietelor din Europa ii permite sa caute piete de desfacere noi pentru productia lor de flori. Firma germana intentioneaza sa cultive flori in sere, spatii special amenajate. Terenul de care are nevoie in faza initiala este de 3-4 ha si de circa 20 de colaboratori. Pentru dezvoltarea ulterioara ar mai fi nevoie de inca 15 ha si 150 de angajati. "Florile de apartament vor fi destinate exportului in Germania si Austria, iar daca sansele de desfacere pe piata din Romania vor fi favorabile, daca vor exista cerinte, acestia vor fi incantati sa vanda si aici. Nemtii au cerut concesionarea terenului pe un termen de 99 de ani, proiectul de construire a serelor fiind acum doar in faza primara, urmand ca dupa ce le vom trimite ofertele de pret pentru teren, electricitate, gaz si apa, acestia sa vina aici, iar lucrarile de constructie propriu-zise sa inceapa", a mai spus primarul orasului Chisineu-Cris.
Consilierul judetean Adrian Nitu a participat la Forumul Investitiilor din Europa Centrala si de Est, desfasurat la Viena in urma cu a patru zile. Deplasarea a fost sponsorizata de firma de rating Standard & Poor, cea stabileste riscul de tara sau riscul bancar. "Vizita mea a avut ca scop identificarea posibilitatilor de obtinere pe viitor a unor credite externe, avand in vedere ca bugetul local nu ne va mai permite rezolvarea problemelor judetului. Insa, am constatat ca sansele de obtinere a creditelor sunt mai mici decat anul trecut, cu toate ca acum avem un cadru juridic corespunzator. Situatia este creata de indicii macroeconomici defavorabili tarii noastre" a declarat Adrian Nitu, care a mai adaugat ca, totusi, judetul nostru este mult mai bine vazut in Occident decat Romania in ansamblu. Consilierul judetean a mai spus ca a fost intrebat de mai multi participanti straini la forum despre Zona libera Curtici, al carei proiect n-a fost votat, deocamdata de Guvern.
Regia Apa-Canal a fost contactata de cea mai mare companie de profil din lume, Generale des Eaux, din Franta, care s-a aratat interesata de un parteneriat cu regia aradeana, in vederea modernizarii sistemului de alimentatie cu apa a municipiului. Romulus Tasca, vicepresedinte al Consiliului judetean, a declarat ca presedintele CJA, Dan Ivan, a numit o comisie speciala pentru inceperea negocierilor cu partea franceza. "In cazul in care exista semnale ca francezii ar vrea sa semneze un contract cu noi, CJA va angaja o firma specializata in probleme de concesionari si parteneriate, pentru a fi evitate eventualele neintelegeri cu General des Eaux" - a spus Romulus Tasca. Prima etapa a investitiei de modemizare a retelei de apa ar costa cel putin 80 de miliarde de lei.
Va asteptam la
o cafea virtuala pentru a comenta
stirile VAN, sau pentru a citi comentariile
altor vizitatori !
Ati pierdut cumva o stire importanta?
Nici o problema! O veti gasi in arhiva VAN.
Stirile VAN au fost compilate si redactate de Gheorge Puterity si Florin Trutiu.
Imaginile VAN au fost produse si digitalizate de Gheorge Puterity.
Adaptarea
pentru Web a fost facuta de Draghi Puterity.
Stirile VAN 1999 au avut cititori.
{6DFA5D40A31911d291ADF928011F4932}
ApR Arad considera ca greva minerilor va afecta
Romania pe termen lung
Dascalii vor renunta la greva
La Nadab, o firma germana va construi sere pentru
flori de apartament
CJA cauta credite externe pentru finantarea
proiectelor judetene
Francezii vor sa ne modernizeze reteaua de
distributie a apei