In suntem pe pozitia
. Daca v-au placut stirile Virtual Arad News, votati pentru noi:
Doua gospodirii din Moneasa au fost, ieri, inundate din pricina dezghetarii bruste a zapezii. O alta casa din Varfuri, pe Valea Leuca, a fost evacuata inca de duminica de catre primarie, intrucat exista pericolul inundarii acesteia deoarece apa curge pe sub gheata, iar gheata nu se poate sparge. Primarul Ioan Suciu face inca un apel catre autoritatile imputernicite sa rezolve situatia grava in care se afla comuna Varfurile. Circulatia pe drumurile judetene este ingreunata de aglomerarile de sloiuri de gheata, drumurile spre Slatina de Mures fiind greu circulabile cu toate ca au fost cat de cat curatate. Drumurile Avram Iancu - Poiana si Vidra - Magulicea sunt complet blocate, sperandu-se intr-o ameliorare a starii lor in urma cresterii temperaturii. Apa curge ca la ea acasa pe soseaua dinspre Gaina, iar o noua crestere a temperaturilor ar putea duce la adevarate calamitati naturale. Regia Autonoma Apele Romane a fost avertizata de pericolul iminent ce se intrevede in urmatoarele zile, urmand sa ia masuri, daca va fi necesar. S-au mai semnalat si alte probleme in ceea ce priveste paraul Leuca si Valea Rogozului, ce izvoreste din Codru Moma. Cele doua ape au iesit din matca blocand accesul catre Lazurile, Magulicea si Varfurile.. Pe raul Mures, nu s-au inregistrat cresteri ale cotelor apelor in nici o localitate, Singura localitate cu probleme este Nadlacul, unde s-a format un pod de gheata cu ochiuri. De asemenea, pe Crisul Alb in dreptul localitatii Gurahont cota de atentie este de 115 cm, iar grosimea stratului de zapada are 18 cm. La Chisineu-Cris cota este de 139 de cm. In localitatea Varsand cota este de 152 de cm, iar la Moneasa cota este de 31 de cm, zapada avand o grosime de 35 de cm. Pe Crisul Negru, in dreptul localitatii Talpos, nivelul apei este de 462 de cm, iar la Zerind de 160 de cm. Potrivit celor declarate de Voichita Stetco, - dispecer de serviciu in cadrul Exploatarii de Lucrari Hidrotehnice, cotele de pe Crisuri sunt in crestere, inundatiile de mare amploare nefiind excluse.
Conducerea Societatii Nationale de Transport Feroviar de Calatori a anuntat ca toate trenurile care circula pe relatia Romania - Ungaria vor fi anulate, incepand de astazi. Decizia a fost luata ca urmare a grevei angajatilor din calea ferata maghiara - MAV. Feroviarii unguri spun ca nu vor primi trenurile care ajung la granita, astfel ca C. F. R. Calatori a trebuit sa modifice traseul acestora pe teritoriul romanesc: trenul 346/347 Dacia va circula pe relatia Bucuresti - Curtici si retur; trenul Ovidius 352/353. va circula pe distanta Constanta - Arad si retur, iar trenul 406/407 Corona va circula pe relatia Brasov - Oradea si retur. Reluarea circulatiei trenurilor internationale pe relatia cu Ungaria se va face imediat dupa primirea, de la societatca ungara MAV, a confirmarii privind incetarea conflictului de munca.
Putina istorie...
Primele mentiuni despre aceasta localitate dateaza din 1420 cand aici se semnaleaza existenta unei mici asezari. Mai tarziu, asezarea s-a extins, oamenii construindu-si case pe langa curtea generalului Curtis, de unde, spun unii, vine denumirea asezarii. Dupa rascoala condusa de Gheorghe Doja, exista dovezi ca unii rasculati s-au instalat in perimetrul localitatii de azi, asezarea purtand numele Cutos. Abia in 1700 localitatea apare mentionata cu denumirea finala de Curtici. Tot in legatura cu denumirea localitatii, unii specialisti inclina sa creada ca denumirea ei vine de fapt de la numele dat de oamenii lui Gheorghe Doja. Emanciparea localitatii a inceput prin anul 1850. De atunci dateaza unele documente care atesteaza folosirea unor tehnici deosebite de lucru a pamantului: turbina cu aburi si "plugul de foc", care rula pe niste cabluri de otel.
O monografie si un muzeu al orasului
Cei care sunt interesati sa afle mai multe despre orasul Curtici o vor putea face studiind monografia, care deocamdata se afla in lucru. Profesorul Ioan Nagy, cunoscut deja prin aplecarea spre acest tip de studiu, si-a adus contributia la elaborarea acestei monografii, care va fi lansata probabil in luna aprilie. Iata ce ne declara primarul orasului dl. Gheorghe Don cu privire la acest aspect "Am inceput sa lucram la aceasta monografie din dorinta de a afla cat mai multe despre locul in care traim si sa punem la dispozitia celor interesati date necesare. De asemenea, avem un proiect de infiintare a unui muzeu care sa cuprinda tot ceea ce este specific si se refera la orasul Curtici".
Mandria curticenilor - Zona Libera
Zona Libera Curtici este deja binecunoscuta, desi deocamdata lucrarile nu sunt terminate. Despre cum a luat nastere aceasta idee si cum s-a derulat proiectul ne-a vorbit dl. Gheorghe Don, care a luptat din rasputeri ca sa o duca la bun sfarsit. "Ideea infiintarii Zonei libere a fost una mai veche. In 1991 regretatul Aristide Dragomir si dl. director Nistor au pus bazele acestei lucrari. In prima faza, toti factorii de decizie au fost incantati de acest lucru, dar ne-am lovit de conservatorismul bucurestenilor. Vacaroiu, care era prim ministru pe vremea aceea, s-a exprimat in felul urmator prima data trebuie sa functioneze zonele libere a caror baze au fost puse deja, si abia dupa aceea vom trece la infiintarea altora"
Prin urmare lucrarea a fost abandonata urmand a fi reluata toata documentatia in 1997, cand conjunctura a devenit favorabila. Si prin perseverenta rezultatele au inceput sa apara. "Sprijinul cel mai mare l-am primit din partea ministrului Traian Basescu, care este de fapt si autoritatea tutelara a zonei" ne declara dl. primar. Fara doar si poate, Zona libera este mandria primarului, dar si a localnicilor. "Ca aceasta investitie am scos orasul din anonimat si deja foarte multa lume vorbeste despre Curtici. Deja cei care au concesionat teren au venit pentru eliberarea certificatelor de urbanism in vederea intocmirii documentatiei necesare. Deci lucrurile merg bine si in luna februarie va avea loc inaugurarea".
La Curtici se vor cultiva rosii ecologice
Curticenii sunt cunoscuti de toata lumea ca fiind mari legumicultori, specializati mai ales in cultura rosiilor. Intentia primarului este de a reface culturile traditionale care in ultima perioada s-au cam degradat din lipsa banilor dar si a nerentabilitatii. "In acest scop am avut o prima intalnire cu firma Prodbiolog din Bucuresti si deocamdata vrem sa vedem cati oameni sunt interesati. Vom infiinta un Centru Pilot pentru cultura de rosii ecologice care vor fi exportate." Inceputul este insa mai greu: proiectul trebuie trecut prin lantul analizelor. Este necesara o analiza a soiului pentru ca acesta sa nu fie infestat. Un inspector autorizat va urmari evolutia culturilor. "Pe pietele occidentale produsele de Curtici aveau o cautare foarte mare si dorim sa reluam acest lucru. Avem pamant bun si oamenii sunt harnici. Avantajele pentru producatori sunt foarte mari: un kilogram de rosii va fi platit cu 50 de pheningi, iar desfacerea este asigurata. Cred ca o localitate cu oameni bogati este si ea bogata", este de parere dl. primar. Tot referitor la agricultura, la Curtici s-a infiintat Combinatul Agroindustrial care lucreaza 3200 de hectare de pamant. Acolo mai functioneaza si o fabrica de lapte, un abator si o ferma de cresterea animalelor.
Un strand termal cunoscut in tot judetul
Strandul Termal din Curtici este bine cunoscut in tot judetul si nu numai. In perioada estivala, oaza de verdeata devine locul preferat al tineretului. Insa, oficialitatile orasului s-au gandit si la o modalitate pentru ca strandul sa poata fi folosit si iarna, de catre tineri si nu numai "Deocamdata, suntem in stationare, dar nu ne grabim pentru ca nu vrem sa facem un kitch. Intentionam sa construim, o baza de agrement si o discoteca inchisa. De asemenea, avem de gand sa acoperim bazinele pentru ca ele sa poata fi folosite si iarna" - ne spune dl. Don.
Rromii din Curtici o duc bine
Primarul din Curtici nu se poate plange ca "ar avea probleme cu rromii din localitate. Multi dintre ei au devenit foarte buni producatori de legume. Si asta datorita unui program initiat de Primarie. "Am conceput un program special prin care am atribuit unor familii de rromi, terenuri, nu prea intinse de vreo 20-39 de arii, pe care i-am obligat sa le cultive cu legume. Acum sunt implicati in viata economica si sociala si nu mai avem probleme cu ei." Rromii din Curtici sunt insa renumiti si prin casele, gen palat, pe care si le-au construit. Majoritatea proprietarilor acestor case au fost in Germania si se pare ca s-au intors cu destui bani. Dar nu toti rromii o duc atat de bine. "Avem si cateva familii pe care le asistam social, dar la cei care au vrut sa lucreze le-am oferit un post. Cei care primesc ajutoare sociale, au obligatia sa presteze munci ocazionale, dar noi nu le asiguram si locul de munca", ne-a declarat dl. primar.
Liceul din Curtici va avea pagina pe Internet
In Curtici, sistemul educational este bine reprezentat: exista trei scoli generale, un Liceu Teoretic si patru gradinite.Dupa cum se stie scolile sunt in administratia Primariei in ceea ce priveste reparatiile si plata facturilor de energie termica si electrica. "In 1999 ne-am descurcat destul de bine cu reparatiile si cu celelalte cheltuieli. Am luat pe rand unitatile si am efectuat lucrarile de tamplarie. Adevarul este ca am gasit o mare intelegere din partea conducerii unitatilor. O data pe luna ne intalnim cu directorii si discutam problemele prioritare", ne povesteste dl. primar. De anul trecut, Liceul Teoretic beneficiaza de un teren de sport si se pare ca in curand liceenii vor avea si o pagina pe Internet. In ceea ce priveste gradinitele, trei in Curtici si una in Dorobanti, ele functioneaza in cladiri mai vechi, greutatile fiind putin mai mari.
O Casa de Cultura multifunctionala
Dl. primar ne povesteste cu mandrie despre Casa de Cultura din localitate. "Nu am transformat-o cum au facut altii, in discoteca. Insa, am amenajat in salile mai mici, un club de culturism si unul de tenis de masa, iar o sala am pus-o la dispozitia comunitatii. Directorul casei, dl. Horja Pavel doreste sa initieze acolo si cursuri de calificare in agrozootehnie, pentru ca dupa '90 cei mai multi locuitori au devenit fermieri si nu toti cunosc notiunile elementare. Aceste cursuri vor fi subventionate din fonduri PHARE."
Curticiul are opt medici de familie
Dispensarul orasului este foarte bine amenajat. Acolo isi desfasoara activitatea medicii de familie. Avantajul sistemului este ca interesul pentru pacienti s-a marit, iar serviciile sunt de o inalta calitate. Primaria a pus la dispozitia cadrelor medicale sume modice, nu prea mari, dupa posibilitatile bugetului pentru a-i stimula si a-i ajuta cat de cat. O contributie insemnata a conducerii orasului a fost acordata pentru efectuarea reparatiilor necesare
Casa sperantei sau locul unde copiii orfani si-au gasit linistea
In 1997 in Curtici a luat fiinta un orfelinat pentru minori. Desi investitia este una remarcabila, putini curticeni stiu de existenta ei. Despre acest loc minunat ne-a vorbit Daniel Cucuiat, unul dintre fondatori. "Suntem in al treilea an de functionare si pana acum ne-am atins scopul. Nu e o munca usoara, dar e frumoasa si plina de satisfactii. Desi la inceput oamenii si mai ales vecinii au fost reticenti, acum nu mai avem probleme" Momentan, aici isi duc viata de zi cu zi 18 copii dintre care doar patru fete au varsta scolara. "Am conceput aceasta casa ca fiind una familiala in care copiii si se simta cat mai bine. De altfel, pentru ei ingrijitoarele sunt ca niste adevarate mame." Copiii gazduiti aici sunt proveniti, unii, din familii cu probleme, altii de la centrele de copii. Acum, orfelinatul este ocupat la maxim. Locurile sunt reduse, pentru ca personalul existent sa le poata acorda tuturor copiilor atentia si educatia necesara. Pe langa orfelinat exista o gospodarie anexa, aici se cresc porci, vaci cu lapte si gaini. In acest fel este acoperita cat de cat alimentatia zilnica. Proprietarii "Casei Sperantei" lucreaza in calaborare cu o asociatie din Arad "Speranta Copiilor" care ii ajuta la plata facturilor de energie termica si electrica "Din nefericire, nu avem un sponsor oficial,si ajutoarele sunt ocazionale - din - Europa si din America. Dar am gasit sprijin si aici la noi in tara cat si la locuitori din Curtici" ne-a relatat dl. Cucuiat. Noi am poposit la Casa Sperantei tocmai cand incepuse despodobirea braduletilor de Craciun. Am fost impesionati de multitudinea de jucarii care se aflau in sufragerie. Copiii mai mici isi faceau somnul de dupa amiaza iar cele cateva scolarite isi pregateau lectiile pentru a doua zi. Totul ca intr-o adevarata familie.
Frontiera Curtici - o echipa de perspectiva
Primarul Curticiului, dl. Gheorghe Don indeplineste si functia de presedinte a clubului echipei de fotbal Frontiera Curtici. Deocamdata ea este ocupanta locului 11 in Divizia D dar dupa cum ne spunea dl. primar, pentru acest sezon ne-am propus obiective majore. Dorim sa ne mentinem si sa terminam intre primele zece echipe." Echipa este una cu vechime, ea datand din 1927 si de trei ani este a Primariei care o intretine cu forte proprii. "Speram ca odata cu dezvoltarea Zonei libere sa apara oameni iubitori de fotbal care sa ne sprijine si atunci obiectivele noastre vor fi mult mai mari. Ne vom gandi chiar la o promovare."
La Final
Cuvintele de final sunt practic inutile. Putem spune ca orasul Curtici este unul dintre cele mai reprezentative pentru judetul nostru. Oameni harnici, o natura binevoitoare si un primar pe masura care stie ce vrea sa faca si cum sa faca. Adica un oras binecuvantat de Dumnezeu, un oras al viitorului.
Pe rolul instantelor aradene se afla, ieri, solutionarea conflictului dintre Inspectoratul scolar judetean si sindicatele aradene din invatamant. Judecatoria a decis ca greva declansata de cadrele didactice, prin cele doua sindicate, este legala. Va reamintim ca, si in judetul Alba, conflictul de munca a fost declarat legal de catre prima instanta. Intr-un comunicat remis, ieri, presei, Sindicatul Democratic din Invatamant Arad dezaproba atitudinea Ministerului Educatiei Nationale prin care a cerut Inspectoratelor scolare sa actioneze in instanta, la nivel judetean, sindicatele din invatamant, aflate in greva, generala. "Avand sustinerea salariatilor grevisti, apartinand S.D.I. Arad, mentionam ca nu vom ceda pana nu vor fi solutionate revendicarile care stau la baza acestui conflict de munca si nu ne vom lasa intimidati de presiunile care se exercita asupra noastra", precizeaza comunicatul SDI. Sindicatul democratic isi reafirma punctul de vedere privind caracterul national al grevei din invatamant, precum si convingerea ca a fost in totalitate respectata procedura de declansare a conflictului de interese dintre federatiile sindicale din invatamant si MEN, procedura prevazuta de noua lege a conflictelor de munca (Legea 168/1999). "Ca atare, greva din invatamant este in deplina legalitate. In cazul nesolutionarii revendicarilor noastre in perioada urmatoare (31.01. - 06.02. 2000) - greva va fi reluata incepand cu 07 februarie, 2000", mai iaformeaza Biroul Operativ al S.D.I. Arad, prin liderul sindical, profesorul Stefan Balita.
Numarul bolnavilor de gripa este in crestere. Astfel, daca saptamana trecuta se inregistrau 145 de cazuri, ieri, numarul acestora era de 230. De asemenea, a crescut simtitor si numarul infectiilor acute a cailor respiratorii, care de la 1800 au ajuns la peste 2300. Totodata, a crescut si numarul pneumoniilor si a bronhopneumoniilor de la 800 la peste 910. Florin Banescu, director adjunct al Directiei de Sanatate Publica, ne-a declarat: "Desi numarul cazurilor de gripa si al infectiilor a crescut foarte mult, inca nu se poate vorbi de o epidemie de gripa. Deocamdata toate spitalele se afla in stare de carantina care este mentinuta tocmai pentru a preveni aparitia epidemiei. " Florin Banescu a mai precizat si faptul ca, spre deosebire de alte judete, in municipiu si in intreg judetul nu s-a inregistrat nici un mort din cauza gripei.
Va asteptam la o cafea virtuala pentru a
comenta stirile VAN
Ati pierdut cumva o stire importanta?
O veti gasi in arhiva VAN.
Cautare in arhiva Virtual Arad.
Stirile VAN au fost compilate si redactate de
Gheorge Puterity si Florin Trutiu.
Imaginile
VAN au fost produse si digitalizate de Gheorge Puterity.
Adaptarea pentru Web a fost facuta de Draghi Puterity.
[Arhiva 2000] [Arhiva 1999] [Arhiva 1998]
Stirile VAN 2000 au avut cititori.
{6DFA5D40A31911d291ADF928011F4932}
