In suntem pe pozitia
. Daca v-au placut stirile Virtual Arad News, votati pentru noi:
Din cauza incalzirii vremii ce a avut loc in ultimele zile si ca urmare a precipitatiilor, judetul Arad se confrunta deja cu inundatii. In comuna Moneasa. cateva zeci de hectare de pamant se afla sub ape. La Gurahont peste 500 de hectare se afla sub ape. La Petris, apa a acoperit carosabilul pe o portiune de 500 de metri, circulatia desfasurandu-se cu tractoare si autoturisme de teren. Probleme deosebite se inregistreaza in satele Corbesti, Rosia Noua, Obarsia, unde apele au sapat malul, amenintand sa surpe drumul judetean. Precipitatiile abundente, care au cazut au afectat si calea ferata Brad-Baia de Cris, care a fost inchisa, deocamdata circulandu-se pana la Vata. De asemenea, calea ferata Gurahont-Almas este inundata, apele acoperind traversele, pe aici circulatia desfasurandu-se doar cu 5 km/h. Cotele de atentie au fost depasite la Gurahont pe Crisul Alb cu 26 de cm, la Moneasa pe Valea Moneasa cu 35 de cm si la Sebis pe Valea Sebis cu 40 de cm. S-au mai inregistrat depasiri pe Valea Sighisoarei, la Brazii cu 24 de cm precum si pe Valea Petris, in dreptul localitatii Petris unde cota de atentie a fost depasita cu 20 de cm. Liana Tuturiga, seful dispeceratului ELHA, ne-a declarat: "Se vor mai inregistra cresteri ale nivelului apei pe principulele cursuri de apa prin propagarea undelor de viitura din bazinele superioare a principalelor cursuri de apa care strabat judetul."
Manastirea Bezdin este una dintre putinele manastiri ortodoxe sarbesti din Romania care inca se mai pastreaza. Ea dateaza din anul 1539, avand hramul „Adormirea Maicii Domnului". Este situata la 36 km de Arad, fiind accesibila de pe soseaua Arad - Periam, inainte de intrarea in satul Munar.
Oaza de liniste
Pentru a ajunge la Manastirea Bezdin, este nevoie sa strabati cale de cinci kilometri de la soseaua principala, pe un drum care duce spre padure, in directia raului Mures. Odinioara, manastirea era asezata in mijlocul unei paduri, insa acum, in jurul ei, se afla doar mlastini si stufaris. Cu toate ca, geografic vorbind, nu e prea indepartata de „lumea dezlantuita", prin linistea ce o inconjoara, manastirea iti creeaza sentimentul izolarii. O izolare „pozitiva" care te rupe total de ritmul citadin si te apropie de o lume sfanta in care ai toate sansele sa-ti regasesti echilibrul spiritual.
Privita din exterior, Manastirea Bezdin pare a fi asemanatoare cu Dragomirna (jud. Suceava), datorita zidurilor care o inconjoara. Conacul manastirii este format din 18 camere - la parter si 19 - la etaj, situate in aripa de sud (frontala) si o parte din aripa de est. In aceasta din urma se afla capela, sufrageria, antreul si bucataria cu inca trei incaperi. Aripa de nord are numai parter (12 incaperi). Capela a fost construita in anul 1775 si este destinata sarbatorii „Schimbarea la fata".
In curtea manastirii se afla biserica. Construita In stil bizantin, in forma de trefla, cu trei abside, ea este asemanatoare bisericilor sarbesti ridicate in secolul al XVI-lea, in Austro-Ungaria. In acest loc se oficiaza Sfanta Liturghie in fiecare zi de sarbatoare (inclusiv duminica), de la ora 10. In restul zilelor, slujbele se tin Intr-o capela improvizata la parterul cladirii.
Un calugar si o stareta
Obloanele deschise de la ferestrele manastirii ne-au facut sa credem ca ea este populata in mare parte. Aveam, insa, sa aflam cu surprindere ca aici locuiesc doar trei persoane: un calugar - parintele Atanasie, o calugarita - maica Anghelina si un ingrijitor care se ocupa de gospodarie.
Gazda primitoare ne-a fost parintele Atanasie care, la cei 35 de ani ai sai, nu parea cu nimic altfel decat un om obisnuit. El ne-a spus, ca pana in 1992 la Bezdin a fost manastire de calugari. Cel mai mare numar al acestora (16) s-a inregistrat pe la 1770. Timp de aproximativ 50 de ani, in manastire nu a locuit nimeni, aceasta fiind administrata de preotul din Munar. Raman insa prilej de mandrie pentru acest lacas numele catorva calugari care, plecati de la Bezdin, au ajuns episcopi de Arad, Timisoara, Sibiu, Buda sau Karlovitz.
Bezdinul este acum o manastire de maici. Singura calugarita de aici este si stareta. Maica Anghelina are 70 de ani si sta in aceasta manastire din 1993. Problemele de sanatate au rapit-o pentru cateva zile din acest loc, motiv pentru care nu am putut sta de vorba cu ea.
„Munca si rugaciune. Altceva, nimic"
Parintele Atanasie se afla la Manastirea Bezdin din decembrie 1999. El considera ca „din punct de vedere monahal, acest loc are un mare avantaj deoarece este multa liniste si ai posibilitatea sa iti faci canonul asa cum trebuie."
A devenit calugar la 26 de ani, dupa ce a absolvit Facultatea de Teologie din Sibiu. „De ce m-am calugarit? Pentru ca simt ca asta-mi place." La noua ani dupa aceasta decizie, parintele Atanasie nu regreta nimic. „Eu merg pe principiul calugaresc: munca si rugaciune. Altceva, nimic."
Cum arata o zi obisnuita din viata calugarului de la Bezdin? Simplu. „La ora 8, Utrenia. In cazul in care sunt singur, urmeaza pregatirea mancarii. Ma ocup apoi de gospodarie. Intre 11-11,30, servesc masa (incerc sa am doar doua mese pe zi). Dupa masa, vine, obligatoriu, o scurta meditatie. La pranz, mai vad de animale, de gospodarie. Pe la ora 15-16, este Vecernia (ce dureaza trei ore), dupa care urmeaza cina. Ziua se termina cu retragerea in chilie, fiecare cu pravila lui."
O data pe saptamana, parintele Atanasie merge in sat pentru a se aproviziona cu alimente. Legatura cu lumea este intretinuta de un aparat radio si de presa scrisa („Culeg ziare cand merg la Arad").
(Lipsa) banul(ui) vorbeste si aici
Chiar daca nu e interzis, in manastire nu exista un televizor. Motivul principal: lipsa curentului electric. „Intre anii '80 -'87 s-a facut renovarea mare a manastirii, s-a pus si instalatie electrica. Deocamdata, avem doar promisiuni legate de introducerea curentului electric. Acum ne folosim de un grup electrogen care, insa, nu prea functioneaza si pe deasupra, consuma si un litru de benzina pe ora" - ne-a spus parintele Atanasie.
Totusi, prin grija Vicariatului din Timisoara si prin bunavointa unor credinciosi din parohii ortodoxe sarbe din judetele Arad si Timis, Manastirea Bezdin a fost supusa unor reparatii capitale. S-a lucrat la acoperisul conacului, s-au executat lucrari exterioare, lucrari de reparatii la tavane si tencuieli interioare si s-a refacut gardul parcului din fata manastirii. In toamna lui '98, Prefectura a construit drumul care leaga manastirea de soseaua principala.
Evident, mai sunt inca multe alte lucruri de facut la Manastirea Bezdin. Se are in vedere: amenajarea incaperilor nerenovate, confectionarea unor scaune noi in biserica, zugravirea acesteia, vopsirea acoperisului si turnurilor, repararea tamplariei din conac etc. Din pacate insa, nu prea sunt fonduri...
ORICE musafir e binevenit
Cu toate lipsurile, Manastirea Bezdin arata (inca) destul de bine. Iar compensarea pe care o aduce ospitalitatea gazdelor face ca oricine viziteaza acest loc sa se aleaga cu o experienta frumoasa.
Din pacate insa, nu vine prea multa lume la Bezdin. „Nu avem cautare probabil pentru ca credinciosii nu prea stiu de aceasta manastire - a spus parintele Atanasie. Aici se pot oficia casatorii sau boteze, ca la orice biserica. In plus, conform tipicului ortodox, orice musafir este binevenit. Dar, dupa trei zile de stat in manastire, musafirul se transforma in vietuitor si primeste indatoriri."
Anotimpurile recomandate pentru vizitarea manastirii sunt primavara si vara. De trei ani de zile, in lunile iulie-august, aici se organizeaza tabere pentru copiii de la scolile cu predare in limba sarba din judetele Arad, Timis si Caras-Severin. De asemenea, manastirea este agreata si de un grup de cercetasi maghiari din Pecica, ce vin sa isi petreaca aici cate 2-3 zile pe an.
Monument istoric si de arhitectura
De-a lungul timpului, Manastirea Bezdin a jucat un rol important in istoria poporului sarb, dar si a Transilvaniei si Banatului. Insemnatatea lacasului este data si de un patrimoniu destul de bogat. Cea mai importanta piesa care a trecut prin aceasta manastire este Icoana Maicii Domnului, facatoare de minuni. Foarte pretioasa, de provenienta de pe Muntele Athos, icoana a fost adusa de catre Teodosie Veselinovici, in 1740, alaturi de o evanghelie ferecata in argint, vase din aur si argint, obiecte de cult si carti bisericesti. Din pacate, icoana Maicii Domnului a „zabovit" la Manastirea Bezdin doar pana In 1919.
Arhiva manastirii dateaza din anul 1740. Cel mai important document este acela prin care Maria Tereza inapoiaza pamantul manastirii, pamant care a fost pierdut in urma rascoalei sarbilor din 1735.
Bibiloteca manastirii a fost foarte bogata, o parte dintre carti (precum majoritatea obiectelor de patrimoniu) fiind preluate de catre Vicariatul din Timisoara pentru o mai buna pastrare.
Dupa 1960, Manastirea Bezdin a fost declarata monument istoric si de arhitectura.
Primii sapte ani ai asa-zisei perioade de tranzitie au fost benefici pentru SC Alfar SA (Serele). Treaba mergea, marfa se vindea, toata lumea era multumita. A venit insa anul de gratie 1997, care a adus si primele greutati, Alfar primind de utunci si pana in ziua de azi "palma" dupa "palma", din diverse parti. Astazi, Serele sunt in pragul colapsului. Pe langa faptal ca se gasesc foarte greu bani pentru sustinerea productiei, marfa abia de se vinde pe piata. Pana-n iulie, treaba ar mai putea merge, taras-grapis. Dupa aceea, Dumnezeu cu mila!
Prima "palma"
Pana in 1997, inclusiv, societatea a avut an de an profit, iar datoriile erau nule. Dar, in acelasi an, Alfar a primit prima "palma", cand cursul de schimb leu-dolar s-a dublat, ceea ce a facut ca sa creasca de doua-trei ori costurile de productie si exploatare. Ele au inceput sa fie din ce in ce mai greu de acoperit din veniturile realizate. Cu toate acestea, 1997 s-a incheiat cu profit, cifra de afaceri fiind de 24 miliarde lei.
A doua "palma"
La inceputul anului 1998, toata suprafata cultivabila a Serelor era plantata. La 1 martie s-a triplat pretul energiei electrice si termice - o lovitura foarte dura pentru bugetul societatii. Daca pentru intreg anul 1998 veniturile s-au cifrat la 20 miliarde lei, pe numai patru luni ale acelui an costurile cu energia au fost de 14 miliarde. Legumele s-au vandut pe piata la acelasi pret sau chiar mai mic decat in '97. Veniturile abia au reusit sa acopere cheltuielile de productie, datoriile acumulate ramanand neplatite. Ele "curg" in continuare, penalizarile aferente fiind deja mai mari decat suma datoriilor.
A treia "palma"
Pentru Alfar, lovitura de gratie, daca-i putem spune asa, a fost faptul ca, din acelasi an, 1998, societatea nu a mai avut acces la credite bancare. Putinii bani, reprezentand veniturile proprii, s-au consumat pentru exploatatia curenta, volumul datoriilor crescand in continuare. De atunci incepand, SC Alfar SA lucreaza fara credite, cu cheltuieli tot mai mari si venituri tot mai reduse. In 1999 s-a facut inchiderea operationala partiala. Aceasta inseamna ca pe 26 de hectare, din totalul de 66, cat reprezinta suprafata utila a serelor, nu se mai desfasoara nici o activitate, mijloacele fixe fiind sortite vanzarii. Nici pe cele 40 ha ramase nu-i sigur ca va merge treaba, dat fiind faptul ca, practic, societatea are toate mijloacele fixe sechestrate, din cauza datoriilor la buget ori la furnizoriii de utilitati si materii prime sau materiale (40 miliarde lei, la un capital social de 50 de miliarde). 340 de salariati au fost disponibilizati, anul trecut, ei beneficiind de prevederile OUG nr. 98/1999. Din cei 480 ramasi in unitate, 250 se afla in somaj tehnic pana la data de l aprilie 2000.
Terenul este proprietate privata a statului
" Ideea inchiderii operationale din '99, ce presupunea ca prin vanzarea capacitatilor de productie inchise sa se obfina venituri pentru partea ramasa in functiune, a esuat" - remarca directorul general al societatii, Cornel Jurcovan. "Partea functionala urma sa fie privatizata, insa cursul programat al acesteia a deviat. Desi FPS Bucuresti a avut initiativa de a-si vinde cota parte de 80% din capitalul social detinut la noi, inca din noiembrie '99, procesul s-a intrerupt, din cauza OUG nr. 198/1999, referitoare la privatizarea fostelor IAS-uri." In anexa ordonantei figureaza si SC Alfar, ceea ce inseamna ca societatea nu va mai fi privatizata de catre FPS, ci de catre Ministerul Agriculturii, prin nou- infiintata Agentie a Domeniilor Statului (ADS). Aceasta a trimis deja in teritoriu o serie de documente prin care cere clarificarea situatiei societatilor preluate, inventarierea terenurilor si hotararea asupra formei de privatizare a fiecarei societati in parte. Potrivit OUG 198, privatizarea se poate face prin vanzarea de active sau actiuni, precum si prin concesionarea terenului. In cazul Alfar SA, tot terenul este in proprietatea privata a statului, asa cum stipuleaza HG nr. 1010/1999, referitor la terenurile agricole ale societatilor comerciale cu profil agricol. Dupa cum graieste "Legea Lupu", fostii proprietari, persoane fizice, care au detinut terenuri la Alfar, vor fi despagubiti de catre stat ori oferindu-li-se terenuri in alta parte, ori in alta forma. In ce fel nu se specifica.
ADS tine in maini soarta firmei
La Sere, in clipa de fata se efectueaza pregatirea productiei pentru ciclul I (plantari de rasaduri pe suprafetele functionale). Treptat, pe masura ce actiunea va castiga in amploare, va fi rechemat si restul personalului din somaj. Multumita banilor obtinuti din inchiderile operationale, productia ar putea fi sustinuta pana prin luna iulie a anului 2000. Cu vanzarea pe piata a legumelor -rosii, castraveti, salata, gulioare, vinete etc. - va fi insa extrem de greu, pentru ca importurile sunt masive, iar particularii concureaza puternic produsele Serelor, atat la pret, cat si la calitate. Cum spuneam mai sus, bunurile SC Alfar sunt ipotecate sau sechestrate. ADS poate interveni, in acest caz, in doua moduri: ori preia societatea cu activ si pasiv, ori o lasa la indemana celor ce au pus sechestru sau ipoteca sa vanda care ce poate. "Daca aceste vanzari de bunuri se vor face cu tot cu preluarea datoriilor firmei, ar fi bine. Daca nu, va ramane o SC Alfar SA cu un capital social de zero lei (plus datoriile de rigoare), tocmai buna de desfiintat!" - a concluzionat Cornel Jurcovan.
O adolescenta romanca, in varsta de 14 ani, rapita si violata in Romania inainte de a fi "vanduta" de mai multe ori intre bandele criminale de proxeneti, a fost eliberata la Vicenza, a anuntat, joi, politia locala, citata de AFP. Politia italiana a arestat sase persoane, patru dintre acestea fiind cetateni albanezi, muncitori intr-o intreprindere italiana, dar si proxeneti. Cu aceasta ocazie, politia a eliberat si patru tinere albaneze, cu varste cuprinse intre 18 si 20 de ani, sechestrate intr-un apartament din acest oras. Tanara a fost pentru moment incredintata unei institutii religioase, in asteptarea repatrierii sale. Ea a fost rapita in luna septembrie a anului trecut, din satul unde locuia, aflat in apropiere de Arad. In urma plangerii depuse de parintii sai, a fost demarata o operatiune de cautare prin Interpol. Adolescenta a povestit anchetatorilor ca rapitorii au violat-o intr-o cabana aflata pe malul Dunarii, la frontiera cu Serbia, si au dus-o apoi, prin Muntenegru, impreuna cu alte doua minore, in Albania, unde a fost vanduta "la licitatie", intr-o casa din localitatea Durres. A fost revanduta dupa o saptamana unui proxenet, care a tranportat-o clandestin in Italia, la bordul unei barci. La sosire, a fost luata de o banda de italieni si dusa la Florenta, unde a fost vanduta din nou unui albanez, care a obligat-o "sa faca trotuarul". Tanara romanca a fost inca o data vanduta unor albanezi, acestia trimitand-o la Vicenza. Politia a declarat ca a demarat o serie de anchete pentru urmarirea "clientilor" adolescentei, sub acuzatia de viol asupra unei minore.
Pentru a vedea Frumusetea, pentru a fi atins de stralucirea si harica, trebuie ca, printr-o transcedenta, printr-o depasire a sensibilului si inteligibilului, sa treci prin usile tainice ale Templului: aceasta e Icoana. Definitia apartine lui Paul Evdochimov, in "L'Art de l'Icone. Theologie de la Beate" (1981), Frumusetea vine, asadar, in intampinarea spiritului nostru nu pentru a-l incanta, ci pentru a-l deschide apropierii mistuitoare a Dumnezeului "personal". Pana in 17 martie, la sala "Forum", aveti prilejul de a patrunde in lumea sensibilitatilor cromatice ale Aureliei Bobocel-Fogorossy. Icoane, peisaje florale sau imagini de un exotism oriental, toate sunt nascute prin tehnica speciala a sticlei incalzite. Cele mai multe exponate de la "Forum" sunt icoane. Cand e vorba de mister, sensul sau poate fi "tradus" printr-un mijlocitor aparte - icoana. Aurelia Bobocel-Fogorossy isi aminteste cum, copil fiind, primea la scoala, pentru fiecare rezultat bun un cadru de iconita. Ar fi vrut sa adune atat de multe incat, intr-o buna zi s-a apucat sa si le faca singura. A ales iconografia, fascinata de farmecul picturii artistice, de farmecul picturii abstracte si rigurozitatea tonica din canoane". Sticla incalzita este pentru Aurelia Bobocel-Fogotossy un suport ideal, care-i "traduce" in chip fericit intentiile. "Sticla, prin incalzire, colaboreaza cu pictorul, nu-ti asteapta ideile, rece si neutra, ca panza ". Astfel, imaginea finala castiga un plus de miscare ("Toate te urmaresc cu privirea!" - imi spune d-na Fogorossy), spatialitate (atunci cand se lucreaza pe doua - opt straturi de culoare) si chiar vechime. Patina vremii te coboara in trecut, deschizandu-ti, parca, o lume ce pana nu demult iti era interzisa. Lucrarile Aureliei Bobocel- Fogorossy au fost create intr-un mediu drag artistei - Scoala UCECOM din Arad, unde d-na Fogorossy este profesoara de (!) biologie. In atelierul de aici a imbinat culorile, a tratat si incalzit sticla, pe care cu totii o putem admira la "Forum". "Pictorii pe sticla isi schimba permanent modul de lucru in functie de posibilitatile artistului, fie ca e incalzire cu abur, cu foc sau cu benzina. Si apoi mai conteaza si natura pigmentilor folositi sau tema aleasa ". Cert ramane ca, pentru Aurelia Bobocel-Fogorossy
pictura pe sticla nu este o relaxare. Fiecare tablou inseamna exersarea unei tehnici si este, in cele din urma, o provocare. Provocarea de a nu cadea in mimetisme ori vulgaritati. Caci acestea sunt lucrurile de care artista se fereste cel mai tare."Pentru mine, pictura pe sticla e ca si cum te arunci cu parasuta in gol. E o emotie pe care n-as putea-o descrie prea usor in cuvinte". Lucrarile Aureliei Bobocel-Fogorossy iti vorbesc cel mai bine, dincolo de cuvinte, printr- un limbaj special al cromaticii, prin jocul nuantelor, al contururilor, prin intensitatea privirii din spatele sticlei. Modesta, Aurelia Bobocel- Fogorossy le pune intotdeauna inaintea persoanei sale. Icoanele sunt "vedetele" expozitiei, autorul lor le priveste retras, intr-un colt, bucurandu-se cand ceilalti nu-si refuza intalnirea cu ele. "Cel mai dureros lucru pentru un pictor este sa-si vada emanatiile sufletului sau privite cu raceala necrutatoare" crede Aurelia Bobocel-Fogorossy. Iar daca se intampla ca tabloul sa se sparga la incalzire, dupa ce ti-a stralucit in maini, atunci "ai senzatia ca mori putin cate putin ". Aurelia Bobocel-Fogorossy are lucrari in galerii si expozitii colective din Olanda, Germania, America, Cehia, Franta, Ungaria si, mai nou si in India, unde lucrarile ei cu tenta orientala s-au bucurat de un adevarat succes. Expozitia de la Arad, din sala "Forum", si-ar intitula-o "Timpul credintei", dar, "fiecare vizitator si-o poate intitula dupa cum o vede". Nu pot decat sa-i dau dreptate profesoarei. Caci ceea ce cuvantul spune, imaginea imi arata in tacere. Icoana face posibila vederea acelui "om ascuns in strafundul inimii" (homo cordis abscondice) de care vorbea Sfantul Apostol Petru.
Dacia 10 martie - 16 martie The Game - (SUA) Muresul 10 martie - 16 martie Blade - (SUA) Arta 10 martie - 16 martie - Sala A Matrix - (SUA) Arta 10 martie - 16 martie- Sala B Tarzan - (SUA)
Va asteptam la o cafea virtuala pentru a
comenta stirile VAN
Ati pierdut cumva o stire importanta?
O veti gasi in arhiva VAN.
Cautare in arhiva Virtual Arad.
Stirile VAN au fost compilate si redactate de
Gheorge Puterity si Florin Trutiu.
Imaginile
VAN au fost produse si digitalizate de Gheorge Puterity.
Adaptarea pentru Web a fost facuta de Draghi Puterity.
[Arhiva 2000] [Arhiva 1999] [Arhiva 1998]
Stirile VAN 2000 au avut cititori.
{6DFA5D40A31911d291ADF928011F4932}
FILMELE SAPTAMANII