In suntem pe pozitia
. Daca v-au placut stirile Virtual Arad News, votati pentru noi:
Dupa ce o furtuna violenta a afectat judetul Arad marti seara, ieri au fost evaluate pagubele produse. Astfel in comuna Dezna au fost afectate 60 de gospodarii, in comuna Archis si satul Groseni, cinci gospodarii afectate, in comuna Zabrani 80 de gospodarii afectate, iar impreuna cu satele Chesint si Neudorf sunt peste 100 gospodarii avariate. Comuna Moneasa este izolata din punct de vedere telefonic. Sunt 48 case afectate, opt autoturisme (unul grav), trei podete
avariate, iar parcul comunal este afectat grav. Sunt lipsite de energie electrica 4 localitati din NE judetului, Lupesti, Baia, Pirnesti si Vasoaia. In orasul Lipova, situatia este sub control, fiind deja evaluate pagubele produse de vijelie. Este vorba despre 400 de case, cu peste 200 de mii de tigle de pe acoperis sparte, zece imobile apartinand scolilor si gradinitelor din localitate, cladirea primariei din localitate, a Judecatoriei, a Uzinei de Apa si a remizei de pompieri, plus cele patru cladiri ale spitalului. Au fost distrusi si foarte multi copaci din cele trei parcuri din Lipova, copaci care, ori au fost smulsi din radacini ori au fost "pagubiti" de crengi si frunze. Angajatii Ocolului Silvic au fost mobilizati pentru a marca arborii care au fost afectati, atat cei din domeniul public, cat si cei din domeniul privat. Copacii rasturnati de vant au blocat partial cateva sosele din Lipova, situatie care a fost remediata urgent. Pagubele produse de furtuna se ridica la suma de un miliard de lei. Autoritatile locale cauta sprijin pentru ajutorarea celor care au avut de suferit de pe urma vijeliei. S-a facut apel la Crucea Rosie si la Prefectura. "Noi am facut o propunere Prefecturii, ca prin intermediul Guvernului, cateva fabrici de tigla din tara sa fie scutite de impozite si taxe, in cazul in care ar accepta sa ne ajute cu niste materiale", ne-a spus Petru Gherman, primarul Lipovei.
Dl. Tusz Francisc s-a nascut in Arad, in anul 1940. Este de profesie inginer, iar in martie a. c. si-a sustinut doctoratul. Are deja sase carti publicate si peste 39 de articole stiintifice. Timp de opt ani de zile a fost consilier municipal UDMR. In prezent este sef de lucrari la Universitatea "Aurel Vlaicu".
- D-le subprefect, cum v-ati acomodat cu noua d-voastra calitate? Ce va propuneti sa realizati?
- N-am avut timp la dispozitie pentru acomodare, asa ca mi-am propus sa o fac din mers. In ceea ce priveste proiectele de viitor, in primul rand imi propun sa duc mai departe ceea ce a inceput colegui meu, Bognar Levente. Ma bucur de faptul ca am intalnit aici o echipa cu care pot sa conlucrez foarte bine (ma refer la prefect si la secretarul general al Prefecturii)...
- Dar proiecte personale?
- Acestea ar fi mai multe. De exemplu, in legislatura trecuta am fost consilier local. Ei bine, n-am inteles niciodata cum a fost posibil ca intre un CLM dominat de CDR si o Prefectura condusa de CDR, sa apara atacuri in contencios... Sper ca astfel de manifestari sa nu se mai intample in actuala conjunctura. Apoi, imi propun ca la nivelul meu de decizie sa fie eliminata superficialitatea. Nu sunt de acord sa semnez lucrari facute in pripa si fara nici un interes.
- Sunteti si cadru universitar. In aceasta calitate, ce va propuneti?
- In primul rand, voi milita pentru intregirea bazei materiale a Universitatii "Aurel Vlaicu" si ma refer la cladirea fostului Liceu Sanitar. Degeaba avem o baza umana de invidiat (doar de la catedra unde lucrez s-au dat zece doctorate in ultimii ani) daca nu exista si o baza materiala pe masura. Apoi, ca sa revin la Prefectura, ma voi preocupa de preintampinarea calamitatilor naturale. Chiar astazi (miercuri - n. r.) s-a desfasurat un exercitiu de succes, dar in aceeasi noapte am aflat ca din cauza furtunii, localitatea Moneasa a ramas fara curent electric. Nu este posibil! Sumele alocate ar trebui cheltuite mult mai judicios si in scop preventiv.
- Stiu ca va preocupa si intocmirea unui plan de dezvoltare a Aradului. O sa va implicati si in acest proiect?
- Bineinteles. In urma cu cativa ani, timisorenii au adunat vreo saizeci de oameni de stiinta, au incropit un colectiv de lucru si au elaborat o "Strategie de dezvoltare economica si sociala a zonei Timisoara." Aceasta strategie este proiectata pentru zece ani si a fost semnata de toate formatiunile politice de la ei. Asa stand lucrurile, oricine va veni la putere in Timisoara va respecta cu sfintenie aceasta strategie si nu vor mai fi probleme. Noi de ce n-am putea face la fel?
- Oare putem?
- Cred ca da! Am vorbit deja cu primarul Dorel Popa si s-a declarat in favoarea acestei strategii. Dupa ce o vom finaliza - timisorenii au lucrat doi ani de zile la ea - o vom mediatiza si o vom supune dezbaterii publice. Apoi o aprobam si... gata. Devine un instrument de lucru.
- Ati luat contact cu primarii din judet?
- Am avut si astfel de contacte. Sper ca noii primari sa se puna la curent cu legislatia in vigoare si sa trecem la treaba.
A consemnat Doru Sinaci
Sistemul sanitar romanesc este din nou pus pe jar ca urmare a imposibilitatii Casei Nationale de Asigurari pentru Sanatate de a aloca bani de salarii pentru luna iunie. In plus, din aceasta luna cadrele medicale nu vor mai primi nici majorarea salariala de 40 %, conform Ordonantei Guvernamentale nr. 24/2000, iar pentru lunile mai si iunie cand s-a acordat majorarea salariala, exista si varianta ca personalul medical sa aduca de acasa banii proveniti din majorare. Bugetul destinat unitatilor spitalicesti nu mai permite cresteri salariale si ca urmare a cresterii continue a preturilor la medicamente precum si datorita cresterii costului pentru ziua de spitalizare a bolnavilor. Problema este ca bugetul nu este structurat strict pe necesarul de medicamente, materiale sanitare sau salarii, fiind un buget unitar.
Angajatii protesteaza
Nemultumiti de faptul ca nu-si vor putea primi integral salariile, cadrele sanitare de la Spitalul Judetean Arad au organizat o miscare de protest spontana. Directorul Spitalului, dr. Vasile Bucur a convocat personalul medical pentru a discuta si lamuri cauzele pentru care s-a ajuns la aceasta situatie. Constienti ca problema fondurilor o poate rezolva doar Casa de Asigurari pentru Sanatate Arad, institutia care imparte banii adunati de la contribuabili, protestatarii au decis sa se deplaseze in corpore la sediul Casei.
Pana la urma insa, la insistentele directorului, angajatii Spitalului judetean au renuntat, dar numai temporar, adica pana azi, cand, se pare ca, li se vor alatura si colegii din celelalte spitale aradene. Cel putin la fel de nemultumite ca si subordonatii lor sunt si conducerile spitalelor, care se vad puse in situatia de a ramane fara bani pentru medicamente, alimente etc. daca vor plati salariile.
Directorii acuza
"Nu sunt bani suficienti pentru plata salariilor necompensate. Momentan nu vom face nici o plata personalului medical"- a spus dr. Mircea Tandrau, director la Spitalul Municipal Arad. La acest spital bugetul necesar desfasurarii activitatii, inclusiv salarii, este de 4,4 miliarde lei pe luna, cu majorarea de 40%, iar fara, este de 3,2 miliarde. Din acesti bani doar 800 de milioane au intrat in contul spitalului. Pentru a fi luati in considerare medicii si asistentele vor declansa a greva spontana si o demonstratie de protest in fata Casei Judetene pentru Asigurari de Sanatate. Ieri, Mircea Tandrau a informat si cadrele medicale de la Spitalul T.B.C. de situatia actuala a bugetului si despre motivul neacordarii salariilor. La fel ca si colegii lor de la Municipal si cadrele medicale de la T.B.C. vor inainta un protest Casei de Asigurari. "Trebuie sa fim uniti pana la capat, caci altcumva vom fi calcati in picioare"- au spus cadrele medicale. "Casa de Asigurari ne-a virat in cont 1 miliard si 249 de milioane de lei, in timp ce necesarul Spitalului este de zece ori mai mare - ne spune dr.Vasile Bucur, directorul Spitalului Judetean. Va dati seama, daca in conditiile in care pentru efectuarea platii salariilor nemajorate, avem nevoie de peste 3 miliarde de lei, acum nu putem plati nici chenzina pentru luna anterioara. Daca am aplica majorarea de salarii de 40%, asa cum s-a hotarat in luna aprilie am avea nevoie de 5 miliarde si jumatate de lei. Casa de Asigurari ne imputa faptul ca nu am incheiat contracte cu ei. Nu am facut-o, in primul rand pentru ca nu ne-au chemat iar in al doilea rand, in conditiile in care ei ne vireaza fonduri din care nu putem plati nici salariile, nici nu ne gandim sa o facem. Pot sa va spun ca nici eu si nici colegii mei de la Spitalul Muncipal si Spitalul Matern nu vom incheia contracte cu Casa in aceste conditii. "-ne-a spus dr.Bucur.
Sindicatul, ameninta
Delia Bonca, lidera filialei locale a sindicatului Sanitas ne-a declarat ca: "Oamenii au venit de dimineata sa intrebe daca vor primi salariile si deoarece s-a raspandit zvonul ca nu sunt bani, au fost convocati de directorul Vasile Bucur pentru a li se prezenta situatia. Am inteles ca se vor purta negocieri cu Casa de Asigurari pentru reglementarea situatiei. Un lucru este cert ca, daca vor fi afectate drepturile salariale ale oamenilor suntem hotarati sa declansam actiunile sindicale. Pentru aceasta avem nevoie si de sprijinul medicilor"
CJAS explica
Pe de alta parte, Gheorghe Domsa, directorul Casei de Asigurari pentru Sanatate Arad s-a aratat foarte mirat ca, desi au fost miscari de nemultumire la spitale, nici unul din directorii spitalelor nu l-au contactat. "Stiu ca au fost discutii si nemultumiri printre angajatii din spitale, dar este curios ca nici unul din directorii de spitale nu m-a sunat sa discutam. Adevarul este ca, ei nu au semnat cu noi contractele, astfel ca, noi nu suntem obligati sa-i finantam decat cu un avans de 30% din fonduri. Este adevarat ca aceste contracte nu au norme metodologice dar putem sa le incheiem asa cum s-a procedat si anul trecut. Reamintesc ca de un an de zile, Casa de Asigurari nu mai plateste salariile nici la medici si nici la spitale, ei avand cu noi contract de prestari servicii. Parerea mea este ca daca angajatii din spitale nu-si primesc salariile este problema manageriala a conducerilor din aceste spitale."
Despre SC Alfar (Arad Sere) se poate vorbi si la timpul trecut, si la prezent dar poate si la viitor. Sigur a ne-am invatat cu totii sa acceptam falimentul ca pe ceva normal, fara sa ne mai pese, intr-un fel sau altul, de soarta aceluia care cade. Si despre Sere s-au auzit cateva zvonuri "negre", dar, odata ce produsele au iesit mereu pe piata, inseamna ca treaba mergea. Totusi, ultimele vesti fiind cam alarmante, am luat drumul Alfar-ului si am stat e vorba cu managerul societatii, Cornel Jurcovan; "Dupa cum stiti deja, suntem o societate in lichidare judiciara. Lichidatorul Alfar-ului este SC Expert SA, care, in baza unui plan de lichidare, a primit ordin judecatoresc precum si avizul comitetului creditorilor in legatura cu reangajarea la Alfar, de catre lichidator, a 339 salariati, carora li s-a desfacut contractul de munca pe data de 23 iunie a.c., conform ordonantei 98 din 1999. Acestia beneficiaza de toate compensatiile banesti conform ordonantei respective. Acest personal a fost angajat pe o perioada determinata, pana la finalizarea operatiunilor legate de procesul de privatizare. Pe durata contractului nou incheiat, personalul beneficiaza atat de compensarea in urma disponibilizarilor, cat si de salariul pentru activitatea desfasurata in continuare la Alfar. Planul aprobat, prevede continuarea activitatii in curs, la culturile de sera pe suprafata de 40 ha, pana la jumatatea lunii septembrie. Dupa aceasta data, personalul aferent acestei activitati paraseste societatea, ramanand in continuare ua numar de circa 80 salariati pentru activitati specifice lichidarii (paza, conservare, vanzari). Lichidatorul intentioneaza in prima faza, sa supuna vanzarii intreg complexul actual de 40 ha, impreuna cu serviciile aferente. In acest sens, avem deja cateva scrisori de intentie si chiar doi ofertanti (unul din Arad, iar celalalt din Italia)."
O alta intrebare care se impune este cauza, in urma careia Alfar-ul a intrat pe lista "neagra". La aceasta intrebare am primit urmatoarea explicatie: "Noi nu am avut nici un fel de probleme pana la sfarsitul lui l997, cand societatea a incheiat anul fara nici o datorie si fara nici un fel de pierderi. Dar, din primavara lui 1998 au inceput problemele: cursul nefavorabil valutar a dus la o crestere de 2-3 ori a tuturor costurilor de productie, fata de 1997. Totusi, factorul cel mai important care a afectat bugetul societatii a fost cresterea pretului la energia termica, incepand din martie 1998, cand serele erau plantate si incalzite, si nu se putea renunta la energie. Trebuie precizat sau accentuat faptul ca energia termica reprezinta 60 la suta din costul produsului. Tot in 1998, preturile de vanzare a produselor pe piata au fost mult mai mici decat in 1997, desi procesul de productie si exploatare a crescut de cateva ori. Regimul nostru de lucru este diferit fata de altii, astfel incat, din cele 12 luni ale anului, 7 luni se pregateste productia si doar pe o perioada de 5 luni se obtin incasari. Vazand ca pretul la energie electrica creste in continuare, am apelat la credite bancare, bineinteles, pe niste dobanzi exagerat de mari, dar, de la intai octombrie 1998, nu ne-au mai fost acordate nici aceste credite, pe motiv ca avem datorii mari si nu realizam profit, lucru real din pacate. Am incercat sa ne descurcam singuri, fara nici un ajutor, dar nu am reusit sa ne achitam datoriile, astfel ca Termoelectrica Bucuresti a cerut lichidarea noastra juridica. Datoria societatii se ridica la vreo 13 miliarde, plus penalitati de 800 milioane lei pe luna. Cu alte cuvinte, pe 27 aprilie, Sere a intrat in lichidare juridica ". Din discutiile cu managerul Alfar, Cornel Jurcovan, se desprinde -obsesiv- aceeasi idee ca peste tot: "politica inconstienta, incompetenta si rauvoitoare" a Guvernului. (in mod intentionat). S-a relevat faptul ca societatea a avut posibilitatea de a se redresa, prin conceperea unui CET propriu, gasindu-si creditorii necesari; dar, tot dosarul cu pricina s-a lovit de indiferenta si incompetenfa presedintelui FPS de la Bucuresti, care a tergiversat lucrurile pana s-au anulat de la sine. Totodata, s-au mai facut niste propuneri la Termoelectrica Bucuresti in legatura cu recuperarea datoriilor de la Alfar, prin cedarea unor parti din patrimoniul acesteia, sau alte modalitati avantajoase pentru ambele parti. Nu s-a ajuns la nici o intelegere. Se asteapta ofertanti seriosi, care sa puna Serele pe picioare. Care picioare, au fost destul de solide pana nu s-a gandit cineva sa le impiedice si sa le taie, doar asa, de dragul lichidarilor. Pentru ca, daca ceva merge "cool" in tara asta, sunt lichidarile si falimentul provocat intentionat.
Nichita Traian este un taran simplu din comuna Covasant, in varsta de 88 de ani. Ceea ce-l deosebeste pe el de ceilalti oameni este harul cu care l-a inzestrat Dumnezeu. De cand se stie a avut inclinatie spre latura artistica, frumoasa a vietii. Acest lucru l-a indemnat sa picteze, sa sculpteze, sa scrie poezii. Mare amator in special de arta populara, Simion Ciceu, primarul comunei a deschis un muzeu in incinta primariei unde a expus lucrarile lui Nichita. De asemenea, muzeul serveste si ca sala de consiliu, gazduind intrunirile festive. Pot fi admirate aici chipurile, sculptate in lemn ale marilor domnitori, scriitori, poeti romani, iar tablourile expuse ilustreaza principalele obiceiuri din viata satului. In poeziile scrise pe mii bucati de hartie, intr-un limbaj arhaic, Nichita isi exprim mereu multumirea catre Dumnezeu pentru talentul cu care s-a nascut.
Va
asteptam la o cafea virtuala pentru a comenta stirile VAN
Ati pierdut cumva o stire importanta?
O veti gasi in arhiva VAN.
Cautare in arhiva Virtual Arad.
Stirile VAN au fost compilate si redactate de
Gheorge Puterity si Trutiu Florin.
Imaginile
VAN au fost produse si digitalizate de Gheorge Puterity.
Adaptarea pentru Web a fost facuta de Draghi Puterity.
[Arhiva 2000] [Arhiva 1999] [Arhiva 1998]
Stirile VAN 2000 au avut cititori.
{6DFA5D40A31911d291ADF928011F4932}
