In suntem pe pozitia
. Daca v-au placut stirile Virtual Arad News, votati pentru noi:
"Daca nu vom incasa banii pentru energia consumata, vom trece la deconectarea rau-platnicilor", ne-a declarat ing. Cornel Secianschi, director general la S. D. E. E. "Electrica" Arad. Doar datoriile pe care le au la energia electrica unitatile bugetare din judetul Arad se ridica la peste 24 de miliarde de lei, aici incluzandu-se scoli, gradinite, spitale, politie si armata. "Nu suntem absurzi, dar nu poti sa consumi fara sa platesti. Nu putem fi creditori la infinit. La randul nostru, si "Electrica" are de platit o serie de furnizori", a adaugat dl. Secianschi. De altfel, o parte din unitatile economice au fost partial deconectate de la alimentarea cu energie electrica. Este vorba de Aris, Carne si Frigorifer. Aceasta nu este o solutie nici pentru firmele in cauza, dar nici pentru "Electrica".
Hotararea 236 a cazut
Aceasta se referea la exceptarea de la deconectarea energiei electrice a spitalelor, scolilor, gradinitelor, caminelor spital. Acum ea este abrogata. Teoretic, scolile si spitalele ar putea fi deconectate de la retea daca nu-si achita facturile. Peste doua saptamani incepe scoala si multe unitati au datorii. Ziua este inca lunga, dar toamna se apropie. Viceprimarul Levente Bognar a declarat: "Nu am primit vreo atentionare de la CONEL in acest sens. Probleme la acest capitol sunt intotdeauna. Vom analiza situatia si vom gasi o rezolvare in timp util". Nici unitatile spitalicesti nu stau prea bine. Doar Spitalul Judetean Arad are o datorie la energia electrica de 184 milioane de lei. Directorul Secianschi sustine ca datoriile sunt destul de vechi, adica din februarie 2000. Dr. Eugen Vancu, directorut Directiei de Sanatate Publica Arad precizeaza: "Practic, Casa de Asigurari Sociale pentru Sanatate negociaza cheltuielile cu unitatile spitalicesti. De la Ministerul Sanatatii se acopera doar o mica parte din cheltuieli, aproximativ 5%. Restul se face prin C. A. S. S. Arad, din fondurile de redistribuire de 25%. Teoretic, banii ar trebui sa ajunga pentru cheltuieli, daca ar fi bine gospodariti."
Centrul nu si-a luat carnetele...
CONEL face trecerea la programul de autocitire. In acest sens, consumatorilor li se elibereaza un carnet pe care, lunar, isi noteaza consumul. Acesta trebuie si platit. "In zona Centru, mai avem 3500 de consumatori care nici pana astazi n-au venit sa-si reglementeze situatia. Programul a inceput in luna iunie. Atentionez consumatorii casnici ca vom proceda la deconectari, daca nu-si achita consumul. Iar reconectarea o facem in 30 de zile. Nu cred ca e cazul sa ajungem la lumanare", a adaugat directorul Secianschi.
... Dar nici "Electrica" salariile
Acum trei zile, angajatii S. D. E. E. "Electrica" trebuia sa-si ridice salariile. Nici unul, de la portar pana la director, n-a luat un ban, "pentru neindeplinirea sarcinilor de serviciu". Asta se traduce si prin neincasarea unei parti a facturilor la energie electrica. Un motiv in plus pentru angajatii Electricii sa fie in...priza. "Trebuie sa recuperam macar o parte din datorii", a conchis ing. Cornel Secianschi. Sigur, intervine si aspectul uman. Nu poti lasa o scoala, o gradinita, un spital fara lumina. Insa nu poti nici abuza de acest argument la nesfarsit.
Proiectul de a se construi o biserica in incinta Spitalului Judetean Arad, a prins viata, dupa aproximativ cinci ani de la idee. Luni, a avut loc slujba de sfintire a locului pe care se va construi o biserica ortodoxa, pentru trebuintele sufletesti ale bolnavilor internati. Biserica veche, din lemn, din localitatea Groseni, care, de fapt, este un monument istoric, va fi stramutata la Spitalul Judetean Arad. Cheltuielile de restaurare sunt suportate de catre academician Cornelia Bodea, cetatean de onoare al municipiului Arad. Slujba de sfintire a fost savarsita de catre PS. Episcop Dr. Timotei Seviciu, inconjurat de un sobor de preoti. Au fost prezenti si reprezentantii ai autoritatilor locale: primarul Dorel Popa, viceprimarul Levente Bognar, prefectul, presedintele Consiliului judetean si, bineinteles, directorul spitalului si preotul Pavel Vesa, preot slujitor la Spitalul Judetean. La slujba au participat si o mare parte dintre bolnavii internati.
"Orasul Lipova ar putea fi municipiu daca nu ar avea de suportat Caminul Spital de la Radna". Cel putin asa sustinea primarul Petru Gherman, pentru care caminul reprezinta doar o povara pe umerii bugetului local. Intr-adevar, finantarea Centrului de ingrijire si asistenta de la Radna, se face din bugetul Primariei Lipova, conform Legii finantelor publice. Astfel ca, din totalul de sase miliarde de lei, cat a primit orasul Lipova, trei miliarde au mers la camin. "In comparatie cu orasele mari, cum ar fi Aradul, care are un buget de 120 de miliarde, patru miliarde date caminului spital din Arad, nu se prea vede. Dar, la Lipova, jumatate din buget merge la camin", ne-a spus Victor Arsenie, directorul centrului de la Radna. In plus, la camin sunt internate persoane din tot judetul, nu numai din Lipova. Deci, este nedrept ca lipovanii, prin taxele si impozitele platite catre stat sa intretina bolnavi din tot judetul Arad. Secretariatul de Stat pentru handicapati este doar un for metodologic, fara a se implica financiar in activitatea caminului. Se vede clar ca aici nu este aplicata lozinca care spune "eu platesc, eu comand". La Lipova Primaria plateste si Secretariatul de Stat pentru handicapati comanda. Batranii de aici contribuie si ei financiar, mai ales cu pensia lunara. Iar, daca bolnavii nu au un venit suficient, rudele apropiate sunt nevoite sa plateasca contributia lor. Exista, insa, cazuri in care, daca cumva batranii mai raman cu ceva bani dupa ce-si platesc caminul, mai au grija si de cei de acasa. La ora actuala, conducerea caminului spital de la Lipova cauta o alta cladire unde sa se poata muta. Actualul sediu al caminului este revendicat de manastirea franciscana din Radna. Cu ajutor de la Banca Europeana, se doreste achizitionarea unui alt imobil, existand deja cateva variante, "Noi ne putem gasi oricand un alt sediu. Avem la dispozitie trei ani de comodat, timp in care vom analiza toate posibilitatile si o vom alege pe cea mai buna In plus, noua ne convine sa ne mutam, pentru ca actuala cladire ar trebui reparata, iar noi nu avem bani pentru asa ceva", ne-a declarat Victor Arsenie, directorul caminului spital de la Radna.
Cererea de locuinte este foarte mare, in ultima perioada, posibilitatile Primariei de a satisface aceste solicitari fiind in continuare mici. In urma unei dispute pornite in plenul ultimei sedinte a Consiliului Local Municipal (CLM), pe tema modului de acordare a locuintelor, viceprimarul Levente Bognar a spus ca doar la cabinetul sau se inregistreaza, saptamanal, circa 80 de solicitari pentru un spatiu de locuit. Discutiile dintre consilieri au pornit de la faptul ca pe ordinea de zi a sedintei au fost cinci proiecte de hotarari prin care se repartizau locuinte din fondul locativ de stat. O parte dintre alesii locali au cerut executivului Primariei sa explice motivele pentru care au fost scoase din functiune listele de prioritati, iar locuintele se acorda doar in CLM. Consilierii din fosta legislatura au acordat chiar si zece locuinte in aceeasi sedinta, dar noii alesi promit sa schimbe acest sistem, pe care-l considera defectuos. Legea permite acordarea locuintelor de catre consilieri in conditii exceptionale, respectiv unor familii aflate in situatii critice. Municipalitatea nu va da nici un ban, in acest an, pentru constructia de locuinte, urmand sa aloce doar 800 de milioane de lei pentru finalizarea lucrarilor de racordare la retelele de gaz si apa a blocurilor construite anul trecut. In 1999, Primaria a cheltuit 9,6 miliarde de lei pentru construirea unor blocuri in Piata Spitalului si in Alfa. In total, anul trecut, au fost date folosinta 195 de locuinte din fondul de stat, in timp ce numarul cererilor era de patru ori mai mare. De la inceputul acestui an Consiliul local a repartizat peste 80 de locuinte, dar numarul cererilor este de zece ori mai mare.
Nimic nu poate fi mai cumplit decat saracia. Daca a gasit cumva vreo usa deschisa, nici o problema, imediat isi preia indatoririle. Din om bogat nu poti sa ajungi decat cel mai umil dintre cersetori, iar daca esti cersetor asa ramai. Se vede clar ca la noi, saracia a ajuns la loc de cinste.
Statisticile spun clar: suntem sub pragul saraciei. Toate preturile cresc de la o zi la alta, nimeni nu se gandeste la oamenii batrani. De fapt la noi la oamenii obisnuiti care, fie vorba intre noi, avem nevoie de atat de putin. In momentul in care esti privat si de acel putin intri intr-o stare de confuzie, o stare de rau care nu reuseste decat sa-ti taie pofta de viata. Pana acum cateva luni mai vedeai cate un om zambind. Acum, dupa noile scumpiri si cele care se mai anunta, nu ne-a mai ramas decat sa fluieram a paguba. De unde atata zambet.
Mii de persoane n-au reusit sa-si plateasca cheltuielile. Din doi pensionari, unul are imprumut la CARP. La fiecare cerere apare inevitabil: am nevoie de bani pentru cheltuieli sau hrana. Nici macar nu s-a terminat inca recorelarea pensiilor si noi biruri apasa pe umerii bietilor pensionari. Cu toate recorelarile, pensiile nu vor ajunge nici macar pentru acoperirea cheltuielilor care vor fi la iarna. Disperarea ii cuprinde pe zi ce trece. Dupa cum am aflat de la Centrul de Medicina Legala, saptamanal cel putin o persoana din categoria celor de varsta a treia, recurge la sinucidere. Unora le este frica sa si moara din cauza preturilor exagerate pe care le practica serviciile de pompe funebre. Despre aprovizionarea de toamna nici nu poate fi vorba. Majoritatea camarilor vor fi "pline" cu sticle si borcane pline ochi cu... aer.
Dupa o viata de munca, pentru ei nu se mai intrevede nici o speranta. Nimic si nimeni nu mai poate aduce zambetul pe chipurile lor . Le-a ramas doar neputinta, crunta si urata.
Va
asteptam la o cafea virtuala pentru a comenta stirile VAN
Ati pierdut cumva o stire importanta?
O veti gasi in arhiva VAN.
Cautare in arhiva Virtual Arad.
Stirile VAN au fost compilate si redactate de
Gheorghe Puterity si Trutiu Florin.
Imaginile
VAN au fost produse si digitalizate de Gheorghe Puterity.
Adaptarea pentru Web a fost facuta de Draghi Puterity.
[Arhiva 2000] [Arhiva 1999] [Arhiva 1998]
Stirile VAN 2000 au avut cititori.
{6DFA5D40A31911d291ADF928011F4932}
