title

*

  ...

sigla_dtcar4.gif (1503 bytes) Camera de Comert, Industrie si Agricultura Arad

Stirile Zilei

Marti, 18 septembrie 2001

Muresul navigabil - o dorinta mai veche a aradenilor - Virtual Arad News (c)2001Muresul ar putea deveni navigabil de la Arad la Szeged
Saptamana trecuta a fost inaugurat la Lipova primul birou al Centrului Regional pentru protectia mediului. Initiativa infiintarii acestui Centru le-a apartinut ungurilor si a fost determinata de inmultirea dezastrelor naturale ce au avut loc in ultimii ani in bazinul hidrografic Mures-Cris-Tisa-Dunare. Proiectul, finantat de Comunitatea Europeana, vizeaza regularizarea raurilor pentru a putea fi controlate mai usor impotriva inundatiilor. La scurt timp dupa initierea proiectului el a devenit interesant pentru mai multe tari din Europa de Est, printre care Romania, Ucraina, Slovacia si Iugoslavia. Centrul Regional isi are sediul la Szeged, in Ungaria. Intalnirea  primarilor si ai reprezentantilor administratiilor locale interesate in realizarea acestui proiect a avut loc la Lipova, odata cu inaugurarea Biroului. Primarul orasului Lipova, Petre Gherman, ne-a declarat ca acest proiect nu are doar rolul de a proteja mediul inconjurator din tarile care au aderat la el, ci si acela de a facilita legaturile de prietenie intre orasele care au aderat. "Orice dereglare a mediului, orice poluare poate provoca de o parte sau de alta a granitelor anumite tensiuni"- a spus Petre Gherman. Din pacate, din judetul Arad, doar municipiul Arad si orasul Lipova au aderat la acest proiect care poate aduce in zona noastra investitii importante. Primarul Lipovei este optimist, fiind convins ca va atrage mai multe primarii in aceasta organizatie nonguvernamentala ce urmeaza sa puna in practica proiectul. Lipova va fi un fel de cap de pod al localitatilor din Romania care adera la proiect. Deocamdata mai participa orasele Marghita, Oradea, Timisoara, Targu Mures, Salonta, Beius si Deva, reprezentanti ai acestor orase fiind prezenti la Lipova. Proiectul are in vedere angajarea a 18 localitati din Romania, la fel cum vor fi reprezentate fiecare dintre tarile participante. Pentru a da greutate proiectului, initiatorii vor sa atraga si capitalele tarilor participante. Finantatorul, care este Banca Mondiala, ar putea fi astfel convins mai usor sa aloce fondurile necesare. Principalul program pe care vor sa il propuna aradenii consta in dragarea Muresului si transformarea lui in rau navigabil. Primarul Petre Gherman este convins ca Muresul ar putea fi navigabil pana la Alba Iulia, dar intr-o prima faza pana la Arad. Programul propus de aradeni prevede si amenajarea unor gropi de gunoi ecologice, dar si dezvoltarea turismului din zona. In total, proiectul poate atrage o investitie de peste 300 de milioane de euro. "Unii reprezentanti ai administratiilor locale au retineri cand aud de astfel de asocieri in euroregiuni, din cauza unor interpretari politice. Acestia cred ca cineva ar putea revendica vreodata ceva, ca va fi atacata unitatea tarii. Din capat este exclus, pentru ca noi vorbim de ani de zile despre o Europa unita, iar ideologia s-a schimbat si a renuntat la aceste idei retrograde care duc la stagnare si nu la dezvoltare"- a subliniat primarul, orasului Lipova. Aderarile la acest proiect sunt mai multe, dar numai Lipova si Marghita au birouri - legal constituite pentru punerea in aplicare a proiectului.
Realizarea unui Centru de primire pentru copiii strazii este necesaraSoarta copiilor din Romania, in special a celor care traiesc pe strada sau in casele de copii, a preocupat si continua sa preocupe o serie de organizatii si fundatii straine. Doi tineri germani, Bebba Korte de la Universitatea Hanovra si Franck Nurkuk, reprezentanti ai Fundatiei DJO au fost primiti de subprefectul Florin Remetan, ocazie cu care s-a desfasurat si o conferinta de presa. Prezenta oaspetilor germani s-a datorat incheierii primei etape a colaborarii dintre Fundatia D30 si orasul nostru, organizarea unei tabere la care au participat copiii aflati la Centrul de primire minori. Erika Stark, directoarea acestui centru a afirmat ca exista un proiect pentru construirea unui centru de zi pentru copiii strazii. "Multi dintre copiii care traiesc pe strazi nu pot fi obisnuiti sa stea mai mult timp intr-un loc anume, astfel ca ei vin si pleaca dupa cateva zile, iar noi nu ii putem obliga sa ramana. De aceea, ne-am gandit ca ideea construirii unui centru de zi pentru ei este solutia cea mai potrivita. Acolo ar putea sa se spele, sa manance, si invete si poate ar ajunge la concluzia ca e mai bine sa se stabileasca intr-un loc decat sa stea in canale. Exista cazuri in care nu se mai poate face nimic, dar sunt si copii constienti, care pot fi recuperati" a spus Erika Stark. Directoarea Directiei Generale pentru Protectia Drepturilor Copilului, Edita Iuhasz a declarat ca in cadrul Centrului de zi va exista o sala de clasa, iar cursurile vor fi sustinute de pedagogi voluntari. "In colaborare cu Inspectoratul Scolar Judetean am dori sa realizam un sistem de scolarizare asemanator celui din strainatate, acesti copii sa dea un examen si sa primeasca o hartie ca stiu sa scrie si sa citeasca" a precizat Erika Stark. De asemenea, se vor avea in vedere si serviciile sanitare acordate copiilor, deoarece multi sunt bolnavi si fara acordarea asistentei medicale viata lor este in pericol.
Doleantele pensionarilor au fost ascultate de autoritati...Pensionarii aradeni au organizat ieri, in sala 63 a Consiliului Judetean Arad o intalnire cu cei care tin fraiele orasului. Conform programului, intrunirea s-a desfasurat incepand de la ora 14,00. Organizatorul manifestarii, Liga Judeteana a Pensionarilor a incercat sa le prezinte conducatorilor din municipiu si judet situatia in care se afla aceasta clasa sociala. S-a discutat despre gratuitati pe mijloacele de transport in comun, reducerea unor taxe si impozite locale si rezolvarea problemlor legate de sediul ligii. Pe alta pare, Liga Judeteana a Pensionarilor a adus la cunostinta celor prezenti faptul ca prima zi a lunii octombrie le este dedicata in exclusivitate cand vor fi organizate cateva manifestari cu ocazia Zilei Internationale a Persoanelor Varstnice.
Conferinta de presa a presedintelui UDMR - Marko BelaMarko Bela crede ca interesele PSD nu difera de cele ale tarii
Comunitatea maghiara din Arad a dorit sa puncteze deschiderea noului an scolar prin invitarea unor lideri insemnati ai maghiarilor din Romania. Astfel, la festivitatea de la Grupul Scolar "Csiky Gergely" a fost prezent, din partea conducerii centrale UDMR, presedintele Marko Bela si vicepresedintele pe probleme de invatamant, Nagy F. Istvan. Dupa ceremonii, cei doi au participat la o conferinta de presa la sediul UDMR Arad. Firesc, majoritatea intrebarilor ziaristilor il aveau ca adresant pe Marko, cel care a raspuns cu rabdare la solicitarile ziaristilor aradeni. S-a conturat, astfel, hotararea UDMR de a colabora, in continuare, cu PSD, criticile uniunii vizand renuntarea la retorica nationalista si accelerarea aplicarii reformelor. Marko s-a aratat convins de posibilitatea gasirii unor solutii de compromis in problema aplicarii Legii Statutului si a chestiunii retrocedarii padurilor si fostelor proprietati bisericesti. In ceea ce priveste consultarea unor reprezentanti aradeni ai UDMR in privinta conflictului intern din PSD Arad, Marko a subliniat ca nu doreste sa intervina in problemele interne ale partidului de guvernamant,- dar nu a ascuns faptul ca, in spiritul colaborarii mentionate, interesul uniunii este ca si la Arad PSD sa fie condus de oameni cu care UDMR poate colabora eficient.
Spitalul din Dezna are greutati financiare... - Virtual Arad News (c)2001Spitalul de recuperare de la Dezna se confrunta, in ultima perioada, cu grave probleme financiare "in special dupa aparitia legii asigurarilor sociale" dupa cum ne- a declarat dr. Dan Murariu, directorul institutiei. Datorita criteriilor pe baza carora se face finantarea, spitalul a avut, astfel, numai de suferit.
Economii drastice
Si, pentru a vedea cu ce greutati se confrunta Spitalul de la Dezna, ne-am deplasat la fata locului, incercand alaturi de dr. Dan Murariu sa punctam principalele probleme. "Contractul cu Casa judeteana de Asigurari de Sanatate (CAS) se face pe baza unei legi, conform careia calculul se efectueaza in functie de numarul de bolnavi pe care spitalul i-a avut anul precedent. La aceasta se adauga o corectie de 10%" ne-a declarat dr. Dan Murariu. Cu alte cuvinte, o astfel de finantare avand in vedere diferentele de preturi (corectia de 10% reprezentand o "apa de ploaie" in acest caz) a facut ca la Spitalul din Dezna, dar nu numai acolo, sa se treaca la economii drastice (din toate punctele de vedere) care au perturbat bunul mers al lucrurilor. Referindu-ne strict la Dezna, contractul incheiat cu CAS a fost negociat pentru un numar de 822 de bolnavi (inregistrat la nivelul anului trecut), "numar pe care l-am depasit deja", dupa cum a tinut sa precizeze dr. Dan Murariu.
Cerinte ca-n Occident, fonduri ca-n Bangladesh
La bugetul foarte mic, cu care trebuie sa se descurce spitalul, se mai adauga si faptul ca cei care vin in control au pretentii exagerate. Mai concret, directorul spitalului ne-a explicat, suparat, in cateva cuvinte, cum sta situatia; "Ne cer sa ne prezentam ca si in Occident, fara sa inteleagi ca noi primim fonduri ca-n Bangladesh!" Din acest motiv, spitalul nu-si poate permite sa schimbe aparatura (desi acest lucru s-ar impune) si, mai mult, nu-si poate plati nici datoriile catre furnizori. De exemplu, combustibilul necesar pentru incalzirea de iarna trecuta nu a fost achitat. Nici catre ceilalti furnizori nu s-au achitat toate datoriile, ci doar asa, cate putin la fiecare. "Am vrut sa amenajam exteriorul, pentru ca bolnavii sa faca terapie fara sa-si dea seama Bineinteles ca n-am avut banii necesari" a precizat, nemultumit, dr. Dan Murariu.
Clarificari inter-judetene
Peste toate acestea, se interpune si problema asigurarii transportului in cazul bolnavilor care sunt externati. "Fiind printre putinele spitale de acest gen, ne vin bolnavi din toate colturile tarii. Astfel, desi bolnavii sunt adusi la noi cu ambulante din judetele respective, la externare refuza sa-i ia inapoi, pe motiv ca se afla pe raza judetului nostru. Astfel, Aradul trebuie sa le asigure transportul. Si, va dati seama, ei ne trimit cativa bolnavi, din fiecare judet, pe cand noi externam cu zecile. In acest fel, asigurandu-le la toti transportul, vom da, in curand, faliment" a specificat dr. Dan Murariu. Conform directorului de la Dezna, si acest aspect, deloc de neglijat, ar trebui clarificat la nivel inter-judetean sau chiar national.
"Situatia e disperata"
Prin urmare, situatia de la Spitalul din Dezna nu este, nici pe departe, cea mai fericita. Mai mult, directorul a numit-o chiar "disperata", fara a exagera deloc. Astfel, desi spitalul ar fi avut nevoie pentru o buna functionare de 8 miliarde de lei, nu a primit decat 5,8 miliarde. Iar pentru a trece anul cu bine, dupa estimarile directorului (care nu a pus in calcul decat strictul necesar) ar fi nevoie ca la rectifcare ultima speranta in opinia lui Dan Murariu spitalul sa primeasca cel putin douo miliarde. "Ne punem toate sperantele in rectificare. Nu stim insa ce ne va aduce aceasta, desi ne-am descurca si cu doua miliarde. Daca nu vom primi banii va fi jale. Va dati seama... n-am un gram de combustibil. O sa inghete bolnavii de frig. De altfel, combustibilul ne costa mult: 1 miliard 200 de milioane." Daca rectificarea nu va aduce insa suma scontata, directorul va trebui sa ia masuri drastice. Astfel, o parte a salariatilor vor fi trimisi in concedii fara plata. "Eu sunt dispus si renunt si la salariul meu pentru a trece iarna cu bine, dar nu stiu daca si ceilalti sunt in asentimentul meu. Situatia e disperata" a incheiat directorul.

Cafenea

Cafa... Va asteptam la o cafea virtuala pentru a comenta stirile VAN: [Message Board]


Arhiva

Arhiva Ati pierdut cumva o stire importanta? O veti gasi in arhiva VAN.

Cautati in arhiva Virtual Arad ! Cautare in arhiva Virtual Arad.

   Search this site                 powered by FreeFind
 


new88.gif (2109 bytes)van_publicitate.gif (4271 bytes)

home3.gif (1226 bytes) Imobil de vanzare


Redactia

Stiri Stirile VAN au fost compilate si redactate de Gheorghe Puterity si Trutiu Florin.
Imagini Imaginile VAN au fost produse si digitalizate de Gheorghe Puterity.
Web Adaptarea pentru Web a fost facuta de Draghi Puterity.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Agenda de Arad, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Saptamanalul Aradeanul, Radio Pro FM (stiri locale), TV Arad, TV Intersat, Pro TV Arad.


[Arhiva 2001] [Arhiva 2000] [Arhiva 1999] [Arhiva 1998]

Stirile VAN 2001 au avut cititori.

{6DFA5D40A31911d291ADF928011F4932}