Joi, 5 septembrie 2002

Stirile TVA se gasesc aici

• Aeroportul Arad va deveni membru AC “Un aeroport mic nu va ramane tot timpul mic”

Aradul a fost vizitat, timp de doua zile, de Alexander Strahl, secretar general al Consiliului International al Aeroporturilor (ACI),  invitatia apartinand Autoritatii Aeronautice Civile Romane (AACR). Scopul prezentei lui Alexander Strahl in Romania a fost acela de a prezenta directorilor de aeroporturi din Romania, activitatea, ultimele realizari si preocuparile  Consiliului International al Aeroporturilor. La Arad, insa, secretarul general al ACI a ascultat pozitia conducerii aeroportului si a oficialilor locali in problema aderarii aeroportului (ca membru) la ACI, importanta acestui pas si beneficiile pe care le-ar putea aduce. Tot acum s-a pus problema Aeroportului Arad ca aeroport de interes regional, in contextul institutiilor similare, de aceeasi marime, din centrul si estul Europei. Asa cum a afirmat prefectul, cei implicati s-au straduit sa nu piarda "un tezaur ce ni se ofera gratis". La conferinta de presa, Alexander Strahl, insotit de Ovidiu Traichioiu, directorul Directiei Aeroporturi si Siguranta Navigatiei Aeriene, din cadrul AACR,  a declarat ca Aeroportul Arad va deveni, in maximum o luna, cel de al 13 membru din tara al Consiliului International al Aeroporturilor (ACI). In acest context, Alexander Strahl a  facut o prezentare a asociatiei – "Vocea aeroporturilor din lume" – cu cei 535 de membri care opereaza in 1500 de aeroporturi. Vizavi de amploarea aeroportului Arad, sau a celor din Romania, in comparatie cu aeroporturile din occident, Alexander Strahl a precizat ca traficul din Romania este relativ mic, daca nu minuscul. "In timp ce in Romania traficul total, in aviatia civila, este de 2,6 milioane de oameni, din care Bucurestiul  acopera 90%, in Elvetia, de pilda,  traficul este de 35 de milioane, in conditiile in care populatia este de doar 7 milioane”. Cu toate acestea, referindu-se la Aeroportul din Arad, secretarul general AICI, a declarat ca "un aeroport mic nu ramane tot timpul mic", iar sansa Aradului consta si in aderarea la aceasta asociatie. Devenind membru in ACI, Aeroportul din Arad va beneficia de suport logistic din partea companiei. "Noi ajutam membri sa-si conduca aeroporturile in siguranta, securitate si intr-o situatie de viabilitate economica. Suntem cei care strangem legaturile in domeniu si care stabilim noi relatii cu oameni de afaceri interesati sa investeasca aici", a precizat Alexander Strahl. Lucian Athanasiu, directorul Aeroportului,  prefectul Dan  Ungureanu si vicepresedintele CJA, Gheorghe Falca, au punctat fiecare atuurile aeroportului din Arad (in incercarea, reusita, de a deveni membru ACI) si a beneficiilor unei astfel de asocieri. A avut loc o prezentare a programului de modernizare a Aeroportului – cu Terminalul Cargo si lungirea pistei de aterizare cu 500 de metri, in vizorul aradean  – sau sansele Aeroportului Arad de a deveni important pe "piata romaneasca", odata cu intrarea in NATO, cand aeroportul din Timisoara va fi, probabil, transformat intr-unul militar etc. Aceasta radiografie scurta a situatiei Aeroportului Arad ii va aduce, asa cum am precizat deja, un loc cald in sanul experimentatei asociatii, al Consiliului International al Aeroporturilor, si, desigur, mai multi clienti. Adriana Barbu - Observator

• "Iata politistul ! Prietenul meu !"

Interviu cu Pavel Abraham, ministru secretar de stat in Ministerul de Interne Romania este prima tara din Europa de Est care, conform recomandarilor Uniunii Europene, a renuntat la vechile grade politienesti, trecand la o altfel de politie. Ziua de marti a fost una dedicata depunerii juramantului, in mai multe judete ale tarii, in fata unor ofiteri de rang superior, asa cum o cer normele in vigoare. La Arad, a fost prezent ministrul secretar de stat in Ministerul de Interne, Pavel Abraham. - Domnule secretar de stat, care va fi cel mai greu pas al acestei reforme, acela de a obisnui politistul cu noul statut de functionar public sau gasirea unui mod prin care populatia sa accepte acest nou statut?  - Raspunsul este undeva intre cele doua elemente. Cred ca trebuie depus un efort constant si continuu, atat din partea politistilor, de a inlatura mentalitatile care mai persista in mod obiectiv, orice am face noi, dar si din partea cetateanului, care trebuie sa se astepte la un serviciu calificat, profesionist, oferit asa cum spuneam, 24 de ore din 24. Eu zic ca exista solutii suficiente oferite de lege, in care cetateanul impreuna cu politistul sa-si rezolve toate nevoile sale de securitate, pe baza unei mai bune pregatiri a politistului, care va trebui sa realizeze o mai buna comunicare cu colectivitatile locale si, asa cum am mai spus, nu numai sa le creeze sentimentul de incredere in Politie, sa le inlature starile de teama, dar sa contribuie impreuna cu ei la rezolvarea problemelor marunte, cotidiene, dar care sunt cel mai des intalnite.  - Noul statut plaseaza politistul sub incidenta prevederilor Codului Muncii. Credeti ca bugetul Ministerului de Interne va reusi sa suporte cheltuielile cu plata orelor suplimentare pe care le-ar efectua politistii?  - Sunt convins ca da. Altfel s-ar pleca de la o premisa falsa si ne-am astepta la servicii pe care nu le putem executa sau pe care cetateanul nu le poate solicita. Eu cred ca societatea romaneasca este capabila de eforturi pentru aplicarea Legilor 218 si 360 si pentru gasirea resurselor necesare.  - In incheiere as dori sa va intreb: acum politistii pot fi actionari sau asociati la societati comerciale? Nu credeti ca se vor isca discutii pe marginea acestei libertati sporite, ca politistii vor actiona in functie de interesele personale in favoarea acelor firme?  - Orice as spune, eu sunt convins ca in practica vor aparea astfel de situatii. As dori sa fie cat mai putine. Totusi sper sa domine sentimentul de incredere intre cetatean si politist. Si asa cum am declarat celor din Politia aradeana, pana la urma cetateanul sa poata spuna multumit: iata politistul, prietenul meu! Iar politistul sa fie multumit ca a oferit un serviciu calificat impartial si datorat cetateanului.  Horia Iacob & Anca Badila - Agenda zilei

• Instalare retea telefonica in localitatea Chier

In data de 19.08.2002 ROMTELECOM - D.Tc. Arad a finalizat lucrarile de instalare a retelei telefonice din localitatea Chier. Astfel in aceasta localitate se vor putea instala maxim 150 de noi abonati care se vor conecta pe un cablu de transport intre Chier si Tarnova, in unitatea distanta a CTD Ericsson din localitatea Tarnova. Astfel noii abonati din Chier vor avea acces la automatul interurban si international, la serviciile cu valoare adaugata, la toate serviciile suplimentare oferite de centralele digitale (restrictionarea cu parola a apelurilor de plecare, apel programat, redirijarea imediata a apelurilor de sosire, apel in asteptare, CLIP, CLIR, voces) si la Acces Special Internet. In prezent sunt instalate unitati distante ale CTD Ericsson in 43 de localitati din judetul Arad Numerotatia abonatilor din Chier va fi: 370408-370507. Dan Cioca - Director Adj. Comercial ROMTELECOM - D.Tc. Arad

• Din aceasta luna - Economatele vor intra in legalitate

In sedinta Comisiei Operativ Consultative de marti, a fost pusa din nou in discutie, la initiativa prefectului Dan Ungureanu, problema infiintarii si functionarii magazinelor de tip Economat. Pentru "darea de seama" s-au prezentat la ordin primarii, sau dupa caz viceprimarii, din Chisineu Cris, Nadlac, Pancota, Sebis si Lipova. Amintim ca in urma cu o luna de zile edilii orasenesti au primit dispozitia de a intocmi liste cu produsele care vor fi vandute in aceste magazine si cu persoanele care pot beneficia de alimentele la pret redus. Solicitarea acestor liste a fost generata de infiintarea unor economate, care desi purtau denumirea, nu respectau prevederile legale de infiintare, fiind serviti toti clientii, indiferent de conditia sociala. Pe rand, primarii si viceprimarii au informat ca totul este sub control, ca listele se fac si se aproba in sedintele consiliilor locale din aceasta luna. Doar primarul Sebisului, Marius Lambing a incercat sa explice ca toata aceasta operatiune nu este fezabila, ca va fi foarte greu sa controlezi daca proprietarii Economatelor vor respecta dispozitiile. Enervat, Dan Ungureanu a replicat: "Daca nu puteti sa faceti atata lucru atunci nu faceti. Nu are rost sa nasteti un copil mort. Chiar daca nu va convine, introduceti totusi acest punct pe ordinea de zi si lasati consilierii sa voteze." In municipiu s-a hotarat infiintarea unui nou economat, special pentru persoanele cu venituri scazute, exceptandu-i pe pensionari, care va functiona prin Cantina Sociala a primariei. Sorina Ambrus - Adevarul

• Familia grofiala Karoly la Macea

As vrea, inainte de a trece la tratarea temei sa lamuresc un termen din titlu: "grofiala". In primul rand prin grof se intelege un rang nobiliar superior celui de cavaler (nemes – ii zic romanii din vest) si celui de baron si echivaleaza cu cel de conte, mai ales folosit de romanii de dincolo de Carpati, preluandu-l de la francezi. Este foarte adevarat ca grofii erau si latifundiari, dar aceasta nu inseamna nici pe departe ca erau niste exploatatori verosi, asa cum s-a incercat sa se acrediteze ideea de catre nationalistii ceausisti si, neschimbandu-si mentalitatea, continua sa o acrediteze extremistii zilelor noastre. Atunci cand am scris despre familia Almasy cred ca s-a sesizat ca, vorba proverbului romanesc, "Dracu’ nu-i chiar asa de negru cum il fac oamenii". Desigur nu putem generaliza absolut ca toti erau asa deoarece – tot un proverb romanesc spune: "Nu exista padure fara uscaturi". Am folosit si voi folosi in continuare termenul "grof" si nu "conte" deoarece, hai sa zic, este mai la indemana cititorului din aceasta parte a Romaniei fiindca ii este si mai cunoscut. Dar sa trecem la tema. Familia Karoly este una dintre cele mai vechi familii nobile. Documentele o atesta inca din anul 1221 in Tara Satmarului de unde, o ramura a ajuns mai la sud, inclusiv in partile aradene. Prima prezenta pe aceste meleaguri este atestata in ziua de 13 decembrie 1400 cand detine o proprietate in actualul hotar al comunei Simand. Karoly Sandor ajunge si in Arad cu prilejul rascoalei curatilor. In anul 1712, la data de 5 aprilie i se ridica nobilitatea la rangul de grof. Nepotul lui Sandor, György, cumpara de la nobilul sarb cu rang de cavaler – Petru Cernovici – in anul 1862, domeniul si castelul Macea pe seama fiului sau Tibor nascut in anul 1842. Asa ajunge familia grofiala Karoly in aceasta localitate. Tibor se casatoreste cu Csekonich Margit cu care are doi copii: Emma si Gyula. Acesta din urma va ramane sa administreze domeniul Macea. Odata cu domeniul si castelul, familia Karoly va mosteni si mormintele celor doi martiri de la Arad din ziua de 6 octombrie 1849 pe care fostul proprietar Cernovici Petru i-a rapit in noaptea  ce a urmat executiei varand in punga calaului 600 de forinti "ca sa inchida ochii". Este vorba de Domjanich Janos – cumnatul sau si de Lahner Gyorgy cu care era prieten. Dupa ce au ajuns, in cursul noptii, si i-a ascuns in cel mai mare secret, pana ce a sosit si el in ziua urmatoare, i-a  inmormantat in mare taina intr-un colt retras al parcului. Emma, fiica lui Karoly Tibor, ingrijeste mormantul si-l doteaza cu o stela funerara pe care a fost inscriptionat "Damjanich - Lahner 1849 octombrie 6". Acest gest pios l-a facut inainte de a se casatori cu groful Almasy Dénes de la Kétegyhaza.  Tot dupa ce au ajuns proprietari Almasy-estii construiesc aripa vestica a castelului si, deasupra intrarii, o prevad cu o terasa. Pe peretele acesteia, din ceramica fina si bine arsa, monteaza un panou cu blazonul lor, executat cu multa arta si prin incizii redand codul cromatic. Elementul de baza consta intr-un scut militar clasic care are "in inima" un scut italian cu fondul argintiu. Scutul rotund ne infatiseaza un vultur ce vrea sa-si ia zborul pornind de pe o terasa verde usor dambata si poarta in ghiara dreapta o inima. Acest scut italian este delimitat de cel de baza printr-un sarpe in culoare naturala, sarpe ce se hraneste cu propriul corp, mancandu-si coada. Semnificatia acestei imagini este multipla: rapitoarea, cu atributele ei, vrea sa ne sugereze ca innobilatul este gata sa se avante in lupta, la solicitarea suveranului, riscandu-si chiar viata. Taratoarea incoronata in postura in care se afla este preluata din iconografia mitica hindusa unde este denumit "sarpele timpului", adica acesta – timpul – nu are un inceput si nici un sfarsit, el generand din el. In heraldica a fost preluat cu menirea de a sugera cum ca familia  innobilata este capabila sa existe si sa se realizeze prin ea insasi. Coroana cu trei brate de pe capul sarpelui ne indica faptul ca familia Karoly a avut acest crez inca de la inceput, pe cand avea modestul rang nobiliar de cavaler. Partea superioara a scutului militar este despicata. In primul cartier, cu fond albastru, pe o terasa verde este reprezentata o cerbida ridicata in doua picioare, avantandu-se spre dreapta. Coarnele ii sunt abundent ramificate. Acest adevarat tablou cinegetic ne indica zona de origine, a Satmarului, unde asemenea animale abunda. Sfertul din stanga, argintiu, ne infatiseaza o pasare rapitoare rosie, in plin zbor. Imaginea face referire la implicarea in rascoala curatilor. Partea inferioara a scutului are trei diviziuni prin melonarea celei din mijloc. In cea din dreapta, albastra, se profileaza un leu limbat si inarmat – cu limba si ghiarele rosii – ce, ridicat pe picioarele din spate si purtand in laba anterioara din dreapta un steag rosu cu albastru, paseste hotarat spre dreapta. Coada o are ridicata pe spate in forma de "S", fapt ce vine sa sublinieze hotararea cu care paseste. Cartierul vrea sa oglindeasca hotararea innobilatului si a urmasilor sai de a participa in fruntea banderiei domeniale sub stindardul Casei de Habsburg pentru suveranitatea tarii. Cartierul din stanga, de culoare albastra, este incarcat cu o prefigurare angelica cu coroana si aripi de aur. Reprezentarea vrea sa ne sugereze cu mijloace plastice ca un alt crez si nazuinta a familiei Karoly, inca de la concedarea titlului de cavaler este aceea ca a fost si va fi ocrotita de un inger pazitor care i-a adus si o bogata avutie. Diviziunea sub forma de melon, cu fondul argintiu, ne infatiseaza o sirena – in imaginea de pe terasa castelului este mai precis definita fiindca i se vede si terminatia sub forma de peste, ce iese dintr-o coroana innaripata in rosu. Aluzia este foarte evidenta la preocuparea pentru cant si muzica a familiei. Basorelieful existent pe peretele terasei castelului mai cuprinde si alte elemente exterioare scutului ce lipsesc din imaginea celor pe care o detinem. Scutul – cu un contur rocococizat – este timbrat de o coroana deschisa cu noua ace perlate ce vrea sa ne indice rangul de grof (erau suficient doar sapte), dar si faptul ca unii din membrii familiei, chiar inainte de a primi acest titlu nobiliar au indeplinit inalte functii pe langa sau la Curtea Imperiala. Din pacate acele perlate au fost vandalizate de ignorantii sau rau intentionatii care au trecut pe acolo si, tot din pacate, nimeni nu s-a gandit macar sa le refaca. De sub coroana se vad iesind lambrechinii. Deoarece nu sunt marcati cu codul cromatic s-ar putea sa fie argintii. Scutul are ca sprijinitori doi lei himerici – cu coada dubla – intorsi cu capetele spre exterior si cu gura deschisa a amenintare. Partea de jos a panoului este ornata cu elemente rococofrunziforme. *** In anul 1988, in peregrinarile mele heraldice, am ajuns si la Macea, pe urmele familiilor nobile Cernovici si Karoly. La Consiliul Popular am intalnit un fost elev de-al meu – nu cred ca are vreo semnificatie numele – care era secretar cu propaganda al Comitetului Comunal PCR si, deci automat, vicepresedinte al forului administratiei locale. Din discutia cu acesta – a fost foarte amabil – privind scopul vizitei mele am aflat ca se incearca o reparare, cat de cat, a acoperisului de la castel, deoarece precipitatiile pun in pericol insasi existenta acestui edificiu. M-a condus la castel si, in primul rand, am urcat pe terasa sa vad starea blazonului. Acest fost elev mi-a spus ca "vor sa-l demoleze". Am vazut negru inaintea ochilor cu toate ca era in "epoca anilor lumina", cum se zicea pe atunci, sau poate ca tocmai de aceea, fiindca dintr-un nihilism proletcultist stupid – fara sa mai vorbesc de ignoranta unor "conducatori de partid si de stat" – urma sa dispara o relicva istorica, indiferent cui si de ce i-a apartinut. Din discutia cu acest fost elev mi-am dat seama ca desi avea functia pe care o avea nu purta "ochelari de cal" si aducand atatea argumente cate mi-a trecut pe moment prin minte, l-am rugat sa  faca cumva si sa-l acopere cu o placa de lemn ca sa-l salveze. Poate ca nefiind el intoxicat total de doctrina nationalist-ceausista argumentele mele "au prins" si imediat a dat dispozitii muncitorilor sa-l acopere cu o placa mare de PAL. In timp ce se executa lucrarea si noi vorbeam de una si de alta apare din cladire un batranel ce se sprijinea sumar intr-o bata ce o tinea in mana stanga si la vreo trei metri de noi se uita spre terasa. Cand au aparut muncitorii cu placa, au acoperit blazonul si au inceput sa bata scoabele l-am observat, discret, cum si-a facut cruce, si cu dosul mainii drepte si-a sters lacrimile ce-i aparusera in coltul ochilor. Tocmai atunci a aparut, in fuga, un barbat tanar pe bicicleta si i-a zis interlocutorului meu: "Tovarasu’ secretar, mergeti repede la Consiliu ca va cauta la telefon judetul!". Dupa ce i-am multumit, acesta a luat bicicleta de la cel care l-a anuntat si a plecat. Eu m-am apropiat de mosulica – acum nici eu nu sunt departe de a mi se spune asa – si cu mana intinsa l-am salutat respectuos, apoi am intrat in vorba. Noul interlocutor, foarte comunicativ, in grai local mi-a spus: "Dan cand in cand mai trec pa aice ca-mi place sa mai trec. Acuma am fosta pa la nepot ca el lucra aice sa tomneasca coperisu, ca-i maistor. El m-o spus ca at venita da la Arad sica at, vorbita cu comunistu, asta da la noi sa fereasca stema grofului sa nu fie sparta, ca ase or vrut sa faca. Dumnezo sa va dee sanatate si dumneavoastra, da si lui ca sa pare ca nu-i chiar asa mare comunist, o fi saracu da iel numa da forma, da nu dan inima". Nu voi reda tot dialogul, ci doar cateva afirmatii de-ale dansului pe care le-am retinut de parca si acum imi suna in urechi, datorita sufletului care l-a pus in ele, dar si a farmecului de povestitor in grai local. Voi incerca sa redau chiar si graiul in care mi-a povestit. "D’apu’ cum sa nu ma bucur c-or fosta nisce oamini tare buni… Mosu si tata mneu or lucrat aice ca sluji ca avea pamant tare putan si eram multe guri in casa si nu ne ajunjea numa ce aveam dupa el… D’apu’ cum sa-t spun eu dumitale, cand era mai mult de lucru is serea voie da la grofu, din vreme, si-i lasa, cu randu’, si p-ai mei si pa altii care mai lucrau la domnie si mai aveau si pamant ca noi. Ne mai ajuta si el la traierat ca ave bica (locomobila cu aburi – n. n.), masina da traierat si alivatar (elevator pentru ridicarea paielor in stog – n. n.) si cand gata la el ii trimitea pa maistori si pa la noi… Plateam si uium dara da la aia care lucrau la domnie lua uium mai mic dacat da la aia care nu lucrau la domnie… Ba, daca ajungea v-un satean la rau – ii ardea casa ori ii mureau marhele – grofu ii ajuta pe tat… D’apu’ im place sa mai vin ca-m aduc aminte da cand eram prunc. Mosu si tata ma mai aduceu cate odata si ma minunam da cate vegeam in castel… Nu, ca nu erau ciara asa da domnos pe cat erau de mari domni. Mai intadauna cand ne vige grofita or o alta doamna care vinea in gostie ne dage tucur (bomboane – n. n.), nice vorba sa ne tape afara, da sinoi eram cumint… Nu, Doamne feresti, cum sa furam ca ne vige Dumnezau. Pa atunce nu sa fura, rar da tat daca sineva fura s-atuce era rusane mare… D’apu’ or plecat dupa prima bataie (primul razboi mondial – n. n.), da s-atunce tat oamini buni or fosta. Iei s-or dusa in Ungaria s-or zasa ca sa nu aiba atata da umblat pa la tribunale mai bine sa vanda pamantu. Or vanduta si la oamenii dan sat. S-ai mei or cumparat ceva ca l-or vanduta tare lezne… D’apu’ castelu si ce-o mai ramas dan pamant l-or vandut la un advac or ce-o fi fosta… Ba, n-o fosta ase da cumsacade ca grofu… Mai mult si mai mult imn place sa ascult cum cintau la ongora (pian – n. n.). Acolo sus, in soba (camera – n. n.) aie mare, unge or facuta sport cand o fosta scoala, erau doua ongore si cate o data cantau la amandoua, mai cu sama cand vinea ceva gosti (musafiri – n. n.) pa la castel… Acuma im place numa ce face domnu profesar Covaci Paval in parc si ma bucur ca vreau sa tomneasca castelu, da cred ca io oi muri si nu l-oi mai vige cum o fosta… D’apu’ dumneta l-ai vazut si cand o fosta cu iegera?! Da, mai faina o fosta, numa ca comunisci astia tat pa distrujere is pus, or taiat iegera s-or tras-o cu tractoriu jos. Bata-i Dumnezau sa-i bata ca mult rau or facut in tara iasta!”. La despartire – mai stateam, dar aveam autobus spre Arad – mi-a propus sa mai revin pe la interlocutorul meu si, inarmat cu un casetofon, sa fac o ancheta stiintifica dupa toate regulile, dar n-a fost sa fie asa. Furat de alte treburi mai presante  n-am mai ajuns pe la Macea. Din pacate, atunci, nu mi-am notat nici datele despre acest fermecator interlocutor. Regretul este cu atat mai mare cu cat imi dau seama ca a fost o adevarata "istorie vie" a localitatii. Nu stiu daca mai traieste fiindca pe atunci, cum mi-a spus chiar el, avea 80 de ani impliniti. Dimitrie Stoi - Occident

Publicitate

  Imobil de vanzare

Virtual Arad a fost fondat de Draghi Puterity.
Webdesignul a fost realizat de Sorin Stancu.
Adaptare WEB realizata de Draghi Puterity si Trutiu Florin.
Stirile VAN au fost compilate si redactate de Gheorghe Puterity.
Imaginile VAN au fost produse si digitalizate de Gheorghe Puterity.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Saptamanalul Occident, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, TV Arad, TV RCS, Pro TV Arad.