Luni, 22 aprilie 2002

• Universitatea "Vasile Goldis" a fost acreditata institutional de Parlamentul Romaniei

In aula  "Stefan Cicio Pop" a Facultatii de Drept a avut loc o dezbatere a problemelor viittorilor studenti ai Universitatii de Vest "Vasile Goldis". A fost prezent rectorul universitatii, prof. univ. dr. Aurel Ardelean precum si decani, profesori si studenti. S-a subliniat faptul ca Universitatea de Vest "Vasile Goldis" este prima institutie de acest gen din tara care a fost acreditata prin lege. UVVG are sprijinul mai multor universitati particulare din Statele Unite, Anglia si Germania. La acest capitol universitatea sta foarte bine, deoarece relatiile internationale sunt foarte puternice. Rectorul univesitatii a facut apel la absolventii de liceu sa  isi indrepte pasii catre aceasta institutie de invatamant superior, avand in vedere baza didactica in care s-au investit aproximativ 640 miliarde de lei, si faptul ca 10 % din absolventii de pana acum lucreaza in strainatate, in domeniul informaticii, magementului si in stomatologie.

• Prefectul Aradului critica lenea

Nemultumit de lentoarea aplicarii legii fondului funciare, prefectul Vasile Ungureanu a continuat vizitele in judet, analizand situatia in sase comune care ridica problemele in acest sens. La Seleus, Sicula si Ineu discutiile au fost aprinse, chiar dure, cu referire la lentoarea cu care s-a actionat in acest an pentru eliberarea titlurilor, fiindca nu s-au acordat titluri de doi ani in aceste unitati (cu exceptia a sase titluri la Seleus). O situatie similara s-a constatat si in zona Bata, Birchis si Savarsin care, pana in anul 1997, au fost fruntase la aplicarea Legii fondului funciar, iar dupa aceasta data s-a instalat la primariile respective o stare de automultumire, eliberarea titlurilor a fost pur si simplu stagnata, mai ales la fondul forestier din zona. Prefectul Ungureanu a subliniat ca va actiona pentru realizarea programului guvernului cu privire la aplicarea legii fondului funciar, chiar daca acest lucru va cere masuri drastice. "Nu sunt pentru acordarea despagubirilor, ci pentru restituirea in natura. Acum, la Arad se defasoara o operatiune de verificare similara celei din judetul Hunedoara. Ne uitam peste toate cotoarele, fila cu fila, sa constatam eventualele greseli. Acolo unde lucrurile sunt neclare se vor cere lamuriri si vom incerca reglementarea situatiei, daca trebuie chiar pe cale juridica". Adina Cosa - Ziua de Vest

• Inca o eleva din Arad a obtinut o bursa de studii in SUA

O eleva din Arad a obtinut o bursa de studii in valoare de 34.000 de dolari pe an in Statele Unite ale Americii. Suma acopera toate cheltuielile viitoarei studente, mai putin transportul. In ultimii ani, zeci de aradeni au plecat cu burse de studii in strainatate, insa  nici una nu s-a ridicat la acest nivel. Diana Iercosan este eleva in clasa a XII-a la Colegiul National "Elena Ghiba Birta". Ea va pleca in august la Los Angeles, unde va studia timp de patru ani.  Pentru a ajunge aici, ea a sustinut examene dificile de limba engleza, italiana, algebra si geometrie. Aceasta declara ca :"am primit raspunsul cam acum o luna, cand intr-o dimineata am deschis corespondenta, in care am contatat ca am fost admisa, si am primit si instiintarea de ajutor financiar in valoare de 34.000 USD. Pentru mine aceasta a fost partea cea mai importanta, deoarece fara acesti bani pe care i-am primit nu as fi putut sa ma intretin"  Directoarea colegiului, Valentina Iegariu ne spune ca "ma bucur ca inca o eleva, alaturi de multi altii care au mai plecat va reprezenta invatamantul aradean si as fi foarte bucuroasa daca la terminarea studiilor aceasta s-ar intoarce in Romania, deoarece e nevoie multa de acestia si aici."  Diana a participat in fiecare an la olimpiadele de specialitate si s-a implicat in cele mai multe din activitatile scolare, astfel ca reusita ei a venit ca ceva firesc, fiind o eleva model, care si in anul trecut scolar a avut media 10. Facultatea la care v-a studia Diana are mai multe specializari. Ea va avea posibilitatea sa aleaga, si probabil ca va opta pentru Stiinte Economice.

• Spitalele din Sebis si Chisineu Cris sunt "pe faras"

Zeci de mii de aradeni, afectati de reforma sanitara La Prefectura a avut loc, joi, o sedinta cu usile inchise - prefectul Dan Ungureanu asigurandu- se, inca de la inceput, ca nu sunt intrusi in sala - cu toti directorii de spitale din municipiu si judet, dar si cu conducerile Directiei de Sanatate Publica (DSP) si Casei Judetene de Asigurari de Sanatate (CJAS). Ziaristii au aflat, mai apoi, doar ce au dorit autoritatile sa spuna, tinand "la ciorap" informatiile care privesc cateva zeci de mii de cetateni ai judetului. Totusi, in cursul zilei de vineri, a transpirat faptul ca se pregateste transformarea spitalului din Sebis intr-un centru de diagnostric si tratament. Mai mult, zvonurile merg pana acolo incat se spune ca ar exista ceva interese legate de privatizarea sectiei de cronici a Spitalului orasenesc Sebis, care in forma actuala deserveste intreaga zona, inclusiv Ineul si Gurahontul! Dorind sa aflam cum stau lucrurile in acest caz, ne-am izbit de refuzul (sau teama!) celor implicati de a discuta deschis. Astfel, dr. Ioan Bochis, directorul spitalului din Sebis, a precizat ca luni o sa aiba loc o noua sedinta cu directorii de spitale, in care se va spune lucrurilor pe nume. Despre posibilitatea ca la Sebis sa nu mai existe spital, acesta a declarat ca, pana la sedinta de joi, de la Prefectura, "nu sa spus nimic oficial legat de acest lucru, incat noi am si trimis la minister, spre aprobare, planul de reducere a paturilor". Primarul orasului Sebis, Marius Lambing (care este medic de profesie) s-a aratat mirat de intreaga turnura pe care au luat-o lucrurile. "Legat de acest aspect, va pot spune ca am fost consultat si este o noutate pentru mine. Nu inteleg ce se intampla!" a spus Marius Lambing. Mergand mai departe, Gheorghe Domsa, directorul CJAS a refuzat sa faca orice comentariu pe marginea subiectului, pana saptamana viitoare. Nici directorul DSP, Ioan Crasnic, nu a fost mai "darnic" cu noi. Astfel, in legatura cu viitorul spitalului din Sebis (la care s-a adaugat, intre timp, si cel din Chisineu Cris aflat in aceeasi situatie!), acesta nu si-a exprimat punctul de vedere. "Dupa sedinta de luni, (astazi) se va contura viitorul celor doua spitale". Pana la urma, ceea ce deranjeaza cel mai mult in toata aceasta "afacere" nu este lipsa de transparenta a "partilor" (desi, conform indicatiilor premierului Nastase, ne-am fi asteptat la o cu totul alta atitudine din partea institutiilor implicate), ci faptul ca zeci de mii de persoane din zona Sebis si Chisineu Cris vor ramane fara posibilitatea de a beneficia de serviciile unui spital, centrele de diagnostic si tratament nefiind chiar spitale. Ceea ce, o spunem deschis, ar trebui sa-i puna pe ganduri pe cei care vor reforma cu orice pret. Orlando Toader - Observator

• Aradul de altadata (I)

In urma cu vreo 300 de ani, Aradul a fost o localitate discreta, chiar daca, datorita navigatiei pe Mures, in 1702, este ridicat la rangul de oras cameral. Abia in anul 1763, Aradul intra in preocuparea administrativa imperiala, odata cu inceperea construirii Cetatii Aradului, in exteriorul acestei bucle a Muresului, cand mii de oameni au fost antrenati, pe o perioada de 20 de ani, pentru finalizarea importantului obiectiv militar de granita, In Arad, se aseaza numerosi breslasi (fierari, zidari, caramidari, croitori, postavari, morari, tesatori, negustori, cizmari, carausi), ajungandu-se "la o triplare a populatiei aradene in limitele teritoriale de atunci". Aradul a devenit o localitate dinamica, in care fiecare om putea gasi de lucru, fapt atragator si stimulativ pentru orice ambitios. Sansa unui oras infloritor a fost diminuata de stagnarea edilitara, determinata de intentia stramutarii Aradului pe o alta vatra din cauza deselor inundatii, precum si a apropierii de cetatea militarizata: "1776 este anul in care imparateasa Maria Tereza a hotarat mutarea Aradului in pusta Zimandului". Dupa moartea imparatesei, in 1871, se aduce la cunostinta aradenilor ca orasul nu se va muta, dar ca notabilitatile sunt obligate sa "elaboreze un plan de sistematizare urbanistica pentru a impiedica dezvoltarea haotica a orasului". La inceputul secolului al XIX-lea, cand aici se infiinteaza Preparandia (1812), prima institutie cu elemente de invatamant superior, Aradul era o localitate mai mult militara, gratie constructiei cetatii imperiale, iar casele civililor erau asezate in bucla Muresului si ingramadite pe langa Piata Veche. Desi era numit oras cameral, avea o populatie de circa 8500 de locuitori, alcatuita din militari, tarani, mestesugari, negustori, carausi ori hangii. Era o lume pestrita, dar harnica, iar navigatia pe Mures, confectionarea de materiale pentru militari, dinamismul unui spatiu promitator de bunastare atrage tot mai multe familii. Piata Veche a Aradului devine neincapatoare pentru o asemenea forfota, astfel ca alti oameni vor asana baltile pe care inca se mai vanau rate salbatice chiar de pe geamurile caselor, determinand extinderea vetrei localitatii, diversificarea meseriilor si cresterea interesului pentru "mandrul si ingamfatul oras de pe Mures", cum il va numi mai tarziu Caragiale. Aradul era asezat pe o "insula", alcatuita din bucla fluviului si bratul Muresului care inchidea ondulatia albiei, din care, astazi, a mai ramas doar Lacul din Padurice si "Muresul mort". La inceputul secolului al XIX- lea, Aradul a ajuns la o populatie de 8476 de locuitori, apoi, in anul 1850 la 22.398 si la 56.260 in anul 1900. Cifrele de mai sus indica o populatie ia nivel de mic oras, prin transformarea sa rapida, gratie unor favorabile conjuncturi militare. Aradul are un ritm economic si social dinamic, este un centru de interes comercial, iar dupa decretarea sa, in 1834, ca oras liber regesc, se incep investitile in constructii monumentale. Incantat de infatisarea localitatii un calator, in 1846, scria ca "Aradul e cel mai frumos oras, cu strazi frumos aranjate in majoritate pietruite, cu comert vioi, un dute-vino continuu pe strazi, iar numeroasele pravalii dau alura unui oras mare". Inflorirea economica, sustinuta de o concurenta a breslelor, de ivirea unor elemente a1e marii industrii s.a. genereaza bunastare, ceea ce va permite aradenilor "sa aiba un loc de frunte intre donatorii voluntari pentru razboiul cu Franta", fapt apreciat de autoritati, la fel ca si sprijinul pe care aradenii l-au dat armatei imperiale pentru oprirea campaniei militare a lui Napoleon Bonaparte. 0 prima recunoastere a sprijinului aradenilor fata de Curtea de la Viena a fost aprobarea de a se infiinta aici, la Arad, a primei "scoli pedagoghicesti" pentru formarea invatatorilor romani si pregatirea acestora in vederea invatarii in limba materna. Prin rezolutia din 9 februarie 1811, inaltul tron imparatesc a poruncit ca "sa se introduca trei nationalnice scoale de capetenie pentru preparanzi; una in Aradul Vechi pentru romani, alta la Sent-Andrei pentru sarbi, iar a treia in Pesta pentru greci". Acesta a fost inceputul intelectualizarii populatiei din Arad, chezasie pentru intrarea localitatii noastre in randul oraselor. Anton Ilica - Occident

Publicitate

  Imobil de vanzare

Virtual Arad a fost fondat de Draghi Puterity.
Webdesignul a fost realizat de Sorin Stancu.
Adaptare WEB realizata de Draghi Puterity si Trutiu Florin.
Stirile VAN au fost compilate si redactate de Gheorghe Puterity.
Imaginile VAN au fost produse si digitalizate de Gheorghe Puterity.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Saptamanalul Occident, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, TV Arad, TV RCS, Pro TV Arad.