Razboiul
pentru Palatul Administrativ e pe sfarsite. Primaria Arad
va ramane gazda-n casa
In
Comisia operativ-consultativa de ieri, de la Prefectura,
reprezentantii administratiei publice locale au incercat
sa gaseasca solutii viabile pentru rezolvarea cat
mai rapida si mai eficienta a problemelor aparute
la centralizarea inventarelor bunurilor ce apartin
domeniului public al unitatilor administrativ teritoriale
din judetul Arad, conform prevederiior Legii 213 din
1998. Dupa primirea inventarelor efectuate de fiecare
consiliu local din judet, s-au constatat o serie de
inadvertente, care necesita gasirea unor solutii inainte
de a fi inaintat Guvernului,
proiectul de hotarare. Suprapunerile intre domeniul
public de interes judetean si cel de interes local
au fost rezolvate inainte de sedinta de ieri. Intre
obiectivele cu probleme se numara: tabara de sculptura
din Tarnova,
propusa pentru a ramane in domeniul public al localitatii
si Castelul si Parcul dendrologic de la Macea,
care va avea aceeasi soarta. Discutii aprinse s-au
purtat insa la capitolul "Suprapuneri cu domeniul
public al statulului", unde se inscrie Palatul
Administrativ Arad. Acesta este momentan in proprietatea
guvernului, si in administratia Prefecturii, dar se
considera ca el apartine de fapt Primariei Arad si
trebuie sa revina in patrimoniul local. Prefectul
Dan Ungureanu a precizat inca de la inceput ca nu
tine ca Palatul Administrativ sa ramana al Prefecturii,
ba mai mult, el considera ca este mai mult decat necesar
ca el sa revina din nou aradenilor. Cu conditia, neexprimata,
dar deductibila, ca institutiile care isi desfasoara
activitatea acolo (Consiliul
Judetean si Prefectura) sa nu fie scoase afara
de viitorii proprietari, adica
Primaria Arad. Chiar daca viceprimarul Levente
Bognar a subliniat inghesuiala in care lucreaza angajatii
primariei si nevoia de noi birouri, primarul Dorel
Popa a promis ca nici o institutie nu va fi data afara.
"Este clar, sediul este al Primariei si trebuie
sa se faca dreptate. Vom elabora o hotarare pentru
a o prezenta guvernului. Eu sunt de acord, dar decizia
o va da executivul." a precizat prefectul
Ungureanu.
* Casa de oaspeti si Casa Hirschl vor reveni - contra
cost - Aradului
Dan Ungureanu a mai ridicat si problema cladirilor
declarate la domeniul public de interes judetean si
revendicate in baza prevederilor Legii 10 din 2001:
Casa de oaspeti, Casa Hirschl si sediul Directiei
Generale pentru Protectia Copilului. In urma discutiilor,
cei prezenti au considerat absolut necesara ramanerea
, Casei de oaspeti pe lista domeniului public de interes
judetean. Astfel, mostenitorii familiei Neumann, carora
le revine imobilul de pe strada Horia 6, vor primi
despagubiri. "Aici nu exista alta solutie"
- spunea presedintele CJA, Caius Parpala - "pentru
ca daca o pierdem pe asta, va trebui si construim
alta. Deocamdata nu stim cat ne va costa, dar sperim
sa gasim fonduri pentru despagubire. Sa nu uitam ca
si noi am facut o serie de investitii acolo."
Desi initial s-a hotarat renuntarea la Casa Hirschl
- Centrul Cultural de Integrare Europeana pentru ca
doar Consiliul Judetean si-a solicitat partea, prefectul
de Arad a rugat conducerea primariei sa faca acelasi
lucru, pentru a nu pierde acest lacas de cultura.
In cele din urma, concluzia a fost ca si in acest
caz se va recurge la despagubiri. Doar sediul Directiei
Pentru Protectia Copilului va fi retrocedat, pentru
ca imobilul a fost castigat prin justitie de proprietari.
Sorina
Ambrus - Adevarul
Cristian
Moisescu este presedinte
Alianta
Civica Arad incearca sa renasca "Alianta Civica Arad a fost radiata datorita
inactivitatii. Nu s-a tinut nici macar Conferinta
Judeteana care trebuia sa premearga Congresului National",
i-a anuntat la inceputul intalnirii, pe toti cei prezenti,
Stela Capota. Membru al comitetului de initiativa
pentru reconstituirea filialei Arad a Aliantei Civice,
alaturi de Stela Capota, a fost Tiberiu Dekany. Dupa
cuvantul adresat de Claudiu Cristea, din partea PNTCD,
si citirea unei bune parti a Statutului Aliantei,
s-a trecut la propuneri si votari. Fiind o sedinta
mai putin obisnuita, s-a negociat ca la piata numarul
de vicepresedinti si membri in Comitetul de coordonare
judetean, pana s-a ajuns la cifra noua si urmatoarea
structura: un presedinte, 2 vicepresedinti (Hugo Hauptmann,
Stela Capota), un secretar (Corneliu Cornea) si cinci
membri. "Trebuie sa fie cel putin patru vicepresedinti,
pentru ca se va lipsi mult...mai face unul o gripa,
ceva, si atunci trebuie sa fie totusi si cineva prezent
", a spus Stela Capota, care a fost aleasa
vicepresedinte. Cristian Moisescu a fost ales cu unanimitate
absoluta de voturi. Cu toate ca au fost propusi pentru
functia de vicepresedinte, Florin Banescu s-a recuzat
"din motive de sanatate", iar Nicolae
Chirila a renuntat "pentru ca deja sunt prea
multe discutii". Alianta Civica este o asociatie
cu caracter civic, ce militeaza pentru consolidarea
societatii civile si a statului de drept, fiind cea
mai larga organizatie de acest tip din Romania. S-a
constituit ln data de 6 noiembrie 1990, prin cooperarea
principalelor asociatii civice de la acea data si
ca urmare a adeziunii publice a 216 personalitati
ale lumii culturale, artistice, stiintifice si tehnice
din Romania. Alianta are ca principale obiective militarea
pentru realizarea societatii civile si a statului
de drept, apararea drepturilor fundamentale ale omului
si sprijinirea instaurarii unui climat de toleranta
si de incredere intre cetateni, in particular intre
diferitele grupari etnice si religioase, Hugo Hauptmann,
unul dintre vicepresedinti, a luat cuvantul pentru
a preciza ca "Noi ne bagam in ceva serios.
Puterea doreste sa existam, dar sa nu facem nimic,
sa ne poata expune in vitrina atunci cand vin parteneri
din strainatate si intreaba despre asociatii de gen".
Deoarece deocamdata nu au sediu, Alianta Civica
pierzand spatiul in favoarea Partidului Alianta Civica
(PAC), formatiune politca ce a functionat o buna perioada
de timp, reprezentantii acesteia isi vor desfasura
sedintele acolo unde au inceput: in sediul Asociatiei
Fostilor Detinuti Politic.
Alciona
Popoviciu - Agenda zilei
"Anul
acesta au fost exclusi din ANEVAR 15 evaluatori aradeni"
Interviu
cu Daniel Manate, presedintele ANEVAR, centrul teritorial
Arad - Recent s-a incheiat un curs de formare pentru
un corp de evaluatori profesionisti. Cati participanti
ati avut ? - La acest curs au participat 50 de aradeni. Ei
vor sustine examenul peste doua luni, iar la faza
de examinare va participa si presedintele ANEVAR,
Adrian Crivii. -Vin unii, pleaca altii. Cati evaluatori ati exclus
anul acesta din Asociatie? - Intr-adevar, asa este. Nu stim cati dintre cei
care se vor prezenta la examen vor reusi sa promoveze,
dar stim cati au fost exclusi anul acesta. De la inceputul
acestui an si pana acum au fost exclusi din Asociatia
Nationala a Evaluatorilor 500 de persoane pe plan
national, iar pe plan local au fost exclusi 15. Vreau
sa va spun ca Aradul sta totusi bine la capitolul
excluderi. - Care a fost motivul pentru care au fost facute
aceste excluderi? - Motivul real pentru care s-au facut aceste excluderi
a fost cel a neplatii cotizatiei. - Dar cat este aceasta cotizatie? - Nu se poate spune ca este mare. Cei care sunt
membri ANEVAR trebuie sa platesca anual 500 000 lei.
Trebuie sa precizez ca multi dintre cei care n-au
platit cotizatia nu au avut ca si cauza lipsa banilor,
ci au dorit sa paraseasca aceasta Asociatie. Interesant
este ca sunt multi care isi achita cotizatia dar nu
profeseaza. Pentru acestia, se pare, ca este important
sa faca parte din ANEVAR. - Au evaluatorii in aceasta perioada de lucru?
- A scazut foarte mult numarul societatilor comerciale
care fac obiectul vanzarii si trebuie evaluate. In
schimb, accentul este pus acum pe evaluarile facute
pentru acordarea creditelor bancare, evaluari care
se fac acum de specialistii nostri. Pe viitor se are
in vedere si efectuarea evaluarilor solicitate de
asiguratori Deci avem de lucru. - Evaluatorii sunt o categorie care nu apare negativ
in presa. De ce? - Evaluatorii sunt o categorie profesionala care
depind de un cod deontologic foarte sever. Orice.
abatere de la acest cod este. sanctionata cu excluderea
din ANEVAR. Iar in acel moment, persoana respectiva
nu isi mai poate exercita profesiunea. - Au fost cazuri cand evaluatorii au fost prinsi
cu "mata-n sac" - Da, au fost cazuri cand au fost exclusi din
ANEVAR evaluatori care, la comanda au facut supraevaluari.
Din fericire nici unul nu a fost aradean. Noi ca Asociatie
nu putem decat sa-i excludem din randul nostru. Daca
vreuna din partile implicate in tranzactie se simte
lezat poate cere justitiei sa ia masurile legale impotriva
acelui evaluator. Este necesar sa spun totusi ca nu
intotdeauna cota stabilita de evaluator este cea cu
ca se incheie o tranzatie, ci, uneori, cei implicati
incheie afacerea la preturile existente pe piata.
Mai exact, nu intotdeauna obiectul evaluat se vinde
la pretul real.
Florin
Tomuta - Occident
Sase
tari ne accepta si fara asigurare medicala
Incepand
cu data de 13 mai, cetatenii romani care calatoresc
in Bulgaria, Cuba, Republica Moldova, Federatia Rusa,
Ucraina si Ungaria nu mai au nevoie sa posede asigurari
medicale. "Aceasta masura a fost luata in conformitate
cu prevederile Legii 177/2002 (de aprobare a prevederilor
OUG 144/2001), prvind indeplininea de catre cetatenii
romani, la iesirea din tara, a conditiilor de intrare
in statele membre ale
U.E. si in alte state, precum si a Ordinului comun
al ministrvlui de Inteme si ministrului Sanatatii
si Familiei, de aprobare a listei partilor cu care
Romania a incheiat acorduri, intelegeri, conventii
sau protocoale pentru acordarea asistentei medicale
pe basa de reciprocitate in domeniul sanatatii - ne
declara sublocotenent Robert Iudt, purtator de cuvant
in cadrul Inspectoratului Judetean al Politiei de
Frontiera Arad. Tot ca o noutate, amintim ca romanii
care vor calatori in Turcia si Cipru vor trebui sa
posede asigurari medicale pentru cazuri de accidente,
iar cei care se deplaseaza in Iugoslavia, Macedonia
sau Slovenia vor prezenta, la iesirea din Romania,
asigurari medicale sau adeverinte eliberate de institutiile
de asigurari sociale (carnete de sanatate). Pentru
toate celelalte tari (inclusiv cele din spatiul Schengen)
unde nu este nevoie de viza de intrare eliberata de
catre autoritatile competente, se va mentine masura
legala de posesie a unei adeverinte medicale, eliberata
proportional cu durata sederii in strainatate.
Dacian
Don - Observator
Podgoriile
Aradului sunt lasate de izbeliste
Din
acest motiv "drumul vinului" a devenit
o prioritate pentru CJA In perioada 15-18 mai a avut loc, in Ungaria,cea
de a X-a Sesiune Plenara a adunarii Regiunilor Vitivinicole
din Europa. Judetul Arad a fost reprezentat la aceasta
intrunire de catre o delegatie a CJA, formata din
dr. ing. Mihai Duma (consilier judetean si director
al Statiunii de Cercetari Vitivinicole Minis), ing.
Alexandru Mihalca (fost director al Statiunii, expert
in viticultura si oenologie) si Mihaela Stanescu (directorul
Directiei de Relatii Externe si Integrare Europeana
a Consiliului Judetean). In cadrul sesiunii, a iesit
in evidenta faptul ca Aradul (ca de altfel intreaga
tara) nu stie sa-si valorifice potentialul oeno-turistic
prin infiintarea asa numitelor "drumuri ale
vinului". Asta, desi CJA a format o comisie
de experti care au identificat potentialul turistic,
economic, viticol si istoric a zonei cuprinse intre
Ineu si Lipova pe o distanta de 60 de kilometri, iar
in intreaga Europa aceste drumuri beneficiaza de sprijin
sau sponsorizare din partea autoritatilor locale si
regionale (ceea ce ar fi valabil si pentru judetul
Arad). Ce este caracteristic, insa, pentru tarile
central si est europene, cum ar fi infiintarea de
societati cu raspundere limitata private (in Ungaria
procesul a inceput in 1993-1994) sau de asociatii
familiale, asociatii ale producatorilor, alaturi de
subventii din partea statului pentru plantarea de
noi suprafete cu vita de vie, avand in vedere ca pentru
un hectar este nevoie de peste 400 de milioane de
lei), la noi nu este valabil. Mai mult, in zona Podgoriilor
Aradului, suprafete intregi sunt lasate in parlog,
iar altele nu au reglementat, inca, statutul juridic,
cu toate ca daca am urma exemplul statelor vecine,
"drumul vinului" ar determina o dezvoltare
rurala durabila, ar lansa fenomenul de oeno-turism,
si ar promova traditiile si obiceiurile locale. In
acest sens, se intentioneaza sensibilizarea proprietarilor
de plantatii viticole faramitate, pentru ca acestia
sa se grupeze in asociatii puternice, care alaturi
de Statiunea de Cercetari Vitivinicole Minis, ar putea
fi pilonii principali ai "drumului vinului",
care ar include si obiective istorice (biserici, cetatile
de la Siria, Lipova si Ineu, sau pivnitele de la Mocrea
si Minis, care dateaza din anii 1600, respectiv 1749).
"Drumul vinului" ar putea relansa,
practic, intreaga regiune de la Lipova la Ineu, cu
reale beneficii pentru locuitori zonei, unde turismul
ar putea deveni o serioasa sursa de castig. Nu in
ultimul rand, ar putea fi repusa in circulatie
"Sageata Verde", care ar constitui o
adevarata atractie pentru turisti. In final, trebuie
spus ca, de exemplu, Slovenia are 20 de "drumuri
ale vinului", Ungaria 20, Croatia 8, etc.
in conditiile in care nici macar nu au o lege care
sa reglementeze aceste trasee.