Premiera
in administratia locala aradeana: Liberalii boicoteaza
sedintele consiliului local!
"Atata
timp cat nu se respecta regulile de functionare ale
consiliului local, cel putin cele elementare, consilierii
nostri nu vor mai participa la sedinte. Noi am tot
tras semnale de alarma, dar nimeni nu ne asculta,
asa ca recurgem la alt fel de proteste",
a declarat presedintele PNL,
Titus Gheorghiof. Masura este unica in istoria post-decembrista
a CL Arad si a starnit deja reactii in randul reprezentantilor
administratiei locale. Consilierul Valentin Paul Neamt
considera ca este inadmisibil sa fie ignorate sistematic
sesizarile facute inca din luna august. "Suntem
convinsi ca numai asa vom fi luati in seama de executiv
.Singura noastra dorinta este ca edilii sa renunte
la vechile practici si sa ne puna la dispozitie toate
materialele", afirma Neamt. Cat despre posibilitatea
ca initiativa sa fie sustinuta si de alti consilieri,
Neamt s-a aratat circumspect. "Nu pot sa ma
pronunt. Fiecare are dreptul sa faca ce vrea".
Gavril Popescu, cel care, in urma cu o saptamana,
nu era foarte incantat de tentativa de boicot, s-a
dovedit la fel de rezervat in declaratii. "Este
asa cum v-a spus domnul presedinte Gheorghiof. Problema
trebuie discutata. Noi nu vrem decat sa primim ordinea
de zi de la sedintele ordinare cu cinci zile inainte,
iar de la cele extraordinare cu trei, asa cum prevede
legea".
A.C.
- Ziua de Vest
"Libertatea"
in Piata Pompierilor
Controversatul
grup statuar "Libertatea", dupa unii
simbolizand si Ungaria Milenara, si-ar putea gasi
un loc intr-o piata aradeana. Consilierii locali ai
UDMR au promovat un proiect de hotarare ce va
fi discutat astazi intr-o sedinta extraordinara de
consiliu local despre care ieri la pranz o parte din
consilierii locali aradeni nici nu fusesera anuntati
ca va avea loc. Amplasamentul pentru grupul statuar,
negociat indelung intre UDMR si primarie, ar putea
fi in actuala Piata a Pompierilor, in apropierea Politiei
aradene dar si a Liceului "Csiki Gergely",
cu predare in limba maghiara.
Grupul statuar care a fost demontat in anul 1925,
la ordinul guvernului de atunci, a stat decenii intregi
in conservare in unitatea militara din Cetatea Aradului.
Abia in anul 1999, in urma unor tratative discrete
intre guvernul roman si cel maghiar, grupul a fost
trecut de la Ministerul Apararii la Ordinul Minoritilor.
O tentativa de amplasare in Arad, mediata la vremea
respectiva de ministrii Justitiei, Valeriu Stoica
din Romania si David Ibolya din Ungaria, a fost dejucata
in urma protestelor populatiei din Arad.
Reprezentantii UDMR au negociat in continuare pentru
gasirea unui amplasament potrivit pentru monumentul
care, cred ei, ar aduce anual zeci de mii de turisti
straini in Arad.
Monumentul a aparut chiar si pe lista negocierilor
secrete dintre PSD si UDMR. Eventuala amplasare a
monumentului in Piata Pompierilor ar linisti acea
parte a opiniei publice aradene care protesta impotriva
unui amplasament mult mai central, dorit initial de
UDMR. La ora actuala, monumentul, dezmembrat, se afla
in curtea Palatului Minoritilor din Arad. Pentru reamplasarea
si reconditionarea monumentului este necesara o importanta
suma de bani, care ar putea fi asigurata fie de Ministerul
Culturii, fie, partial, din donatii din partea statului
maghiar.
Sorin
Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)
Un
penitenciar de maximă siguranta!
Interviu
cu dl. col. Alexandru Iulian, comandantul Penitenciarului
Arad - Dupa accent, dle colonel, nu pareti a fi aradean.
Si cu atat mai putin banatean... Intr-adevăr nu sunt de pe aici. Mai exact
sunt ialomitean la origine. Spun la origine pentru
că de fapt, de mai bine de 20 de ani am trăit
in Constanta. Sau in zona, ultima dată fiind
loctiilor si apoi comandant la Poarta Alba. La celebra inchisoare Poarta Alba? Cum este aceasta
inchisoare, este mai mare decat cea de la Arad? Evident, este un penitenciar cu 3000 de detinuti. Comparativ cu penitenciarul din Arad, care numara
cati detinuti, daca nu este un secret? De ce să fie secret? 1418, cazati in doua
cladiri: cea veche, mai cunoscuta, din Piata Obor
si cea noua, de pe strada 6 Vanatori unde ne aflăm
in prezent si unde purtam aceasta discutie. Se spune ca penitenciarul de pe Calea 6 Vanatori,
este unul dintre cele 10 sau 12 penitenciare de maxima
securitate din tara. Este adevarat? Este adevarat. Si pentru ca banuiesc ca acum
o sa ma intrebati ce inseamnă un penitenciar
de maximă siguranta am sa va raspund: este un
penitenciar cu un sistem de paza mai special, mai
restrictiv. Oricum este de retinut ca penitenciarul
din Arad, - ma refer la cladirile de la Calea 6 Vanători
- este socotit penitenciarul cel mai bine asigurat
din tara si că el intruneste in cel mai mare
grad conditiile cerute de Uniunea Europeana. Cam atat
va pot spune... Am inteles. Haideti sa o luam altfel. Ce fel
de detinuti exista in penitenciarul din Arad? De toate categoriile: de la cei cu condamnari
de cateva luni la condamnati pe viata, majoritatea
formand-o insă cei condamnati pentru furt. Nu-i
vorba insa ca avem si 123 de detinuti condamnati pentru
omor. Apropo de condamnatii pe viata. E adevarat ca
acestia stau izolati, singuri in celule? Da, conform regulamentului, desi nu toată
lumea, impartaseste aceasta idee, tinand seama ca
statul singur in celulA, izolarea aceasta extrema
a dus si duce la multe sinucideri ca si la tot felul
de tulburări psihice. Asa, de curiozitate, cati detinuti sunt intr-o
celula? 6, sau pana la sase. Banuiesc ca gruparea celor sase dintr-o celula
se face după niste criterii foarte stricte.. Evident, pentru ca nu poti sa pui in acelasi
loc un detinut aflat la prima condamnare cu unul "veteran",
criteriile de separatie, cum le numim noi, avand in
vedere si alte lucruri foarte exact stabilite prin
lege cum sunt: varsta, infractiunea comisa, starea
de recidivă, sexul s.a.m.d. Penitenciar de maxima siguranta este socotit
doar acesta de pe Calea 6 Vanatori? Intocmai, cladirea din Piata Obor - cum il stiu
aradenii - adapostind, in general, detinuti cu pedepse
mici. Multi detinuti sunt vazuti la munca prin diferite
puncte ale orasului. Spuneti-ne dle colonel oricine
poate fi pus la munca si care este castigul celor
care muncesc? De iesit la munca vor foarte multi, dar, normal,
nu toti pot beneficia de asa ceva si aici operand
anumite criterii precum: starea de sănătate,
modul de comportare in penitenciar, natura si cuantumul
condamnarii etc. Mai apoi, cei cu condamnari de peste
10 ani prin lege nu pot fi scosi la munca. Sa mai
precizam ca, cei care ies la munca primesc o retributie
- de fapt, 10% din ceea ce castiga - care se depune
intr-un cont personal. In plus celor care muncesc,
li se scad din detentie pana la 7 zile pe luna, evident,
in functie de gradul de indeplinire a normelor de
lucru. Din nefericire, insa, nu gasim de lucru pentru
cati cer si ar putea să lucreze. De sarbatori, exista practica invoirii acasa
a unor detinuti... La Arad cum se procedeaza? La fel, numărul invoirilor nedepasind insă
de obicei numarul de 5-6 invoiti. Din motive lesne
de inteles. Cei care lucreaza beneficiaza din cate am auzit
de alte avantaje, pe langa retributia de care ati
pomenit... Asa este si aici as aminti: mancare mai buna,
mai multe pachete si vorbitoare pe luna si altele. Un detinut care nu iese la munca la cate pachete
pe lună are dreptul comparativ cu unul care munceste? La unul fată de patru pachete. La fel stau
lucrurile si in privinta altor drepturi: vizite, convorbiri
telefonice, etc., drepturi pe care de
regula le aproba comandantul penitenciarului. Tot din curiozitate: cate minute se poate vorbi
la telefon cu ... lumea libera? In general 10 minute, dar acest timp nu este
bătut in cuie, el putand fi modificat in functie
de anumite criterii. Conform regulamentului dreptul
la telefon este o recompensă, asa că nu
este obligatoriu ca fiecare detinut sa aiba acces
lunar la telefon. In schimb fiecare detinut are dreptul sa fie
scos zilnic la aer, la plimbare. Cat durează
aceasta plimbare? O jumătate de ora pana la o ora. Depinde,
minorii putand beneficia de o plimbare mai lunga. O jumătate de ora pe zi din 24 sa vezi lumea!
E groaznic! Este, dar cine este de vina pentru situatia
aceasta?! Fiecare camera sau celula are un reprezentant
- inainte i se spunea sef de camera - reprezentantul
care din cate am inteles este ales prin vot... Da, cu precizarea insa ca acest reprezentant
nu are niciun drept in plus fată de ceilalti. Pe culoare am intalnit niste "mascati"
care iti cam dau fiori... Sunt cei din grupa de interventie care sunt
obligati să poarte cagula atunci, cand se deplasează
prin zona de detentie. A fost vreodata nevoie de ei? Deocamdata, nu, dar intr-un penitenciar trebuie
sa te astepti la orice si să fii pregătit
pentru orice. In general inchisoarea este asociata si cu mancarea
foarte proasta. La Arad cum stau lucrurile din acest
punct de vedere? Eu zic ca bine, normal că nu se mananca
ca in afara, dar nici nu se moare de foame. In filmele americane sunt sali de mese cu sute
de detinuti, la noi cum arata o sala de mese? Nicicum, pentru simplul motiv ca mancarea se
serveste la celula, fiecare primind separat portia
de mancare ce i se cuvine. O mancare, zic eu, bună. De pilda, in ce consta meniul de astazi? Iată-l, notati: dimineata, ceai si paine
cu margarina, la pranz ciorbă de fasole si tocană
de cartofi cu carne si seara paste făinoase cu
lapte. Se da si supliment? Daca ramane... Cum spuneam mancarea se distribuie
pe sectii, ea fiind preluata si distribuita mai apoi
separat pentru fiecare de catre reprezentantul camerei. In inchisoare se poate fuma? Bineinteles, mai putin minorii. De Craciun, ca tot se apropie sarbatorile se
da ceva deosebit? O bericica, niscaiva vin? Ce bericică sau vin, apa si atat! Plus
un meniu mai imbunatatit! In aceeasi ordine de idei
privind conditiile dintr-un penitenciar poate n-ar
strica sa mai spunem ca detinutii participa conform
unei program, la diverse activitati educative si sportive,
ca au acces la ziare si prin statia de amplificare
la stirile radio. Vizazi de aceste drepturi as vrea
sa nu creadă cineva că inchisoarea este
o statiune de odihna, nu, deloc, in fond oricate facilităti
i-ai acorda unui detinut inchisoarea rămane inchisoare,
pentru că libertatea nu are pret! Facem toate
acestea insa pentru ca noi avem obligatia de a-i reda
pe acesti oameni societatii, atunci cand isi vor fi
ispasit pedeapsa, si sanatosi si apti pentru a se
reincadra imediat in societate. Mai sunt si rateuri... Sunt, nimeni nu contesta, dar aceasta nu tine
de noi, ci in general de firea fiecaruia. Pentru ca
intr-o inchisoare sunt fel si fel de oameni, unii
mai apti pentru reeducare, altii mai putin apti. Cum
este in viata, in general. Asta cam asa e. Oricum domnule Alexandru Iulian
cu voia dv., ne oprim aici, nu inainte de a va multumi
pentru extrem de interesantele lucruri aflate.
Mircea
Dorgosan - Adevarul
Extinderea
retelei de apa se face cu ajutorul francezilor
Recent,
primele 25 de persoane din satul
Dud (apartinator comunei Tarnova)
au fost racordate la reteaua de apa potabila. Drumul
pana aici a fost anevoios, si inca mai este de lucru.
Conductele sunt vechi de 20 de ani, afirma primarul
comunei. Costurile racordarii sunt in jur de 6 milioane
lei; suma e mare datorita faptului ca nu sunt mai
multi vecini care sa doreasca racordarea. Pentru
reabilitarea sursei de apa si extinderea retelei sunt
necesari 9 miliarde de lei.
Edilii orasului Choisy le Roi oras cu care Tarnova
este infratit vor sa se implice in acest proiect.
Astfel, la anul, primarul comunei impreuna cu directorul
R.A.A.C. vor merge in Franta. Studiul de fezabilitate
si documentatia sunt trimise deja la francezi; pe
baza acestor acte, se va discuta cu Sindicat De Leau.
Primarul comunei spera ca acesta sa ajute la extinderea
retelei de apa.
Roxana
Naiman - Observator
Peste
400 de Karateka la editia a cincea a "Cupei Aradului"
Sambata,
la Sala Sporturilor, s-a desfasurat editia a cincea
a "Cupei Aradului" la karate shotokan.
Au participat peste 400 de karateka, reprezentand
36 de cluburi, din Iugoslavia, Croatia si Romania.
Competitia, organizata de clubul aradean Banzai, a
avut parte si de invitati speciali, in persoana lui
Tymen A. von Wettum (Olanda), Mirio Mannini (Italia)
si Mihai Cioroianu (directorul tehnic al Federatiei
Romane de Arte Martiale).
Din partea oficialitatilor locale, a onorat cu prezenta
viceprimarul Levente Bognar. La finalul competitiei,
pe primul loc in clasamentul cluburilor s-a clasat
Banzai cu 67 pct., urmat de Activ Oradea 57 si Zanshin
Timisoara 48 pct. De mentionat este faptul ca pentru
o medalie de aur s-au primit 5 puncte, pentru una
de argint 3 si pentru una de bronz 1 punct. In competitia
de kata individual, pentru Banzai medaliile au fost
cucerite de: Jessica Duma, Gabriela Lukacs, Ionut
Ichim (aur), Fabian Moldovan (argint), Beatrice Arvinti
si Silviu Chirila (bronz), Medaliile clubului Dojo
au fost castigate de: Octavian Padurean, Daniel Nutu
(aur), Andreea Hanes, Valentin Leontescu, Florin Nutu
si Alexandru Grigorea (argint). Doua medalii au fost
trecute in contul clubului Sakura Banzai Bocsig, ele
fiind cucerite de Andreea Ochis (argint) si Ciprian
Bulzan (bronz). Pentru Sonkes Banzai Macea, Adrian
Bolocan (aur), Adrian Taraboanta (argint) si Andrei
Muresan (bronz) au adus medalii, in timp ce Shodan
Sag, prin Alexandru Miclaus (argint) si Esarfele Galbene,
prin Alexandru Merce (aur), si-au trecut numele pe
tabelul cu medalii. Pe echipe, Banzai (Fabian Moldovan,
Ionut Ichima, Raul Matei) si Sakura Bosig (Andreea
Ochis, Ioana Belean, Cristina Cristea) s-au clasat
pe locul trei, la categoriile la care au concurat.
La kumite individual, pentru Banzai au adus puncte,
prin cucerirea unor medalii: Gabriela Lukacs, Fabian
Moldovan (aur), Beatrice Arvinti, Cosmin Tincau, Silviu
Chirila (argint), Jessica Duma, Diana Maior, Raul
Matei, Ionut Ichim si Adrian Barna (bronz). Clubul
Sakura Bocsig a castigat patru medalii, toate de bronz,
prin: Cristina Criste, Maria Cristea, Paul Spaimoc
si Samuil Anghel. Adrian Bolocan (argint) si Adrian
Taraboanta (bronz) sunt cei doi karateka ce au punctat
pentru Sonkas Macea, in timp ce Maria Hedesan a cucerit
o medalie de bronz pentru clubul Dragon.