Sambata, 1 martie 2003

Stirile TVA se gasesc aici

• 1 Martie - sarbatorirea primaverii. "Ma bucur sa constat ca nu se cumpara numai table si chinezarii"

"La inceput,  martisorul nu era martisor si poate ca nici nu se chema asa, dar fetele si nevestele au bagat de seama ca vantul de primavara le pateaza pielea si nu era nici un leac. Carturaresele de pe vremuri, facand "farmece", au invatat fetele cu pistrui sa-si incinga grumazul cu un fir de matase rasucit. Firul a fost atat de bun, incat toate cucoanele din mahala si centru ieseau in martie cu firul la gat. ...Vantul usurel de martie, care impestrita pleoapele, nasul si barbia, se numea martisor. Un giuvaergiu, ca sa-si vanda firele vindecatoare mai iute, avu ideea sa atarne de ele cate o marturie, care a intrat in pret. Pe cand se platea firul, bijuteria era gratuita. Regula s-a stricat cand bijuteria incepu sa fie vanduta, devenind gratuit firul de matase."  Tudor Arghezi este autorul acestei variante ipotetice a povestii martisorului, in volumul Cu bastonul prin Bucuresti. Stravechiul obicei al primaverii este specific poporului roman si isi are originea in credintele si practicile agrare. Sarbatoarea lui are loc in prima zi a lui martie, considerata ca prima luna a primaverii. Romanii sarbatoreau inceputul anului nou la 1 martie, luna care purta numele zeului Marte, ocrotitor al campului si al turmelor, zeu care personifica renasterea naturii. Legenda reinvierii naturii Pe vremea dacilor se povestea cum ca odata, soarele cobori intr-un sat, la hora, luand chipul unui fecior. Un zmeu l-a pandit si l-a rapit dintre oameni, inchizandu-l intr-o temnita. Lumea se intristase. Pasarile nu mai cantau, izvoarele nu mai curgeau, iar copiii nu mai radeau. Nimeni nu indraznea sa-l infrunte pe zmeu. Dar intr-o zi, un tanar voinic s-a hotarat sa plece sa salveze soarele. Multi dintre pamanteni l-au condus si i-au dat din puterile lor ca sa-l ajute sa-l biruie pe zmeu si sa elibereze soarele. Drumul lui a durat 3 anotimpuri: vara, toamna si iarna. A gasit castelul zmeului si au inceput lupta. S-au infruntat zile intregi pana cand zmeul fu doborat. Slabit de puteri si ranit, tanarul elibera Soarele. Acesta se ridica pe cer inveselind si bucurand lumea. A reinviat natura, oamenii s-au bucurat, dar viteazul n-a ajuns sa vada primavara. Sangele cald din rani i s-a scurs in zapada. Pe cand acesta se topea, rasareau flori albe, ghioceii, vestitorii primaverii. Pana si ultima picatura de sange se scurse in zapada imaculata. Muri. De atunci tinerii impletesc doi ciucurasi: unul alb si unul rosu. Ei le ofera fetelor pe care le iubesc sau celor apropiati. Culoarea rosie, data de foc, sange si soare, era atribuita vietii, deci femeii. In schimb, culoarea alba, conferita de limpezimea apelor, de albul norilor era specifica intelepciunii barbatului. De altfel, snurul martisorului exprima impletirea inseparabila a celor doua principii ca o permanenta miscare a materiei. Primavara este pastrata de aradeni Veniti din diferite orase ale tarii, vanzatorii de martisoare au poposit in Arad din simplul motiv ca, dupa cum ei insisi au remarcat, in alte partiale tarii traditia s-a pastrat mai putin, oamenii nemaifiind interesati sa cumpere aceste mici atentii. Studenti plasticieni sau nu, profesori la scoli de arta, comerciantii de martisoare ne deapana cate putin din povestea unui martisor. Efortul depus de fiecare pentru a ne bucura cu totii la simpla vedere sau la primirea acestui simbol al venirii primaverii, este meritoriu. Chifor Ana, studenta la Arte plastice in Oradea, a hotarat sa  comercializeze martisoarele in orasul natal. "Suntem studenti la sculptura si facem martisoarele inainte de sesiunea de primavara. Sunt si din ceramica; cu cat e mai divers materialul si  aduci ceva nou pe piata, zic eu ca-i bine. Pentru snururi facem comanda din diferite orase pe unde putem gasi, ca din  magazine mai greu. Noi le-am procurat din Targu Mures. Aradeanca fiind, ma bucur sa constat ca nu se cumpara numai table, chinezarii si unii s-au obosit sa fabrice ei insisi un alt gen de martisoare. " Venit din Alba - Iulia, Cosmin Sandor are o firma proprie ce produce  obiecte din portelan. "Manufacturarea unui martisor de portelan dureaza destul de mult. Materia prima este sub forma lichida, se modeleaza, se arde pentru o prima data, se coloreaza, apoi trece din nou prin cuptor." Dureaza destul de mult, fiind un proces complicat. Pretul de productie variaza cam intre 7.000-8.000 de lei. "Fiind tot eu fabricant, castig cam 3.000-4.000 pe martisor. Sunt cumparate de persoanele de varsta a doua, tineretul nu mai este interesat in a oferi martisoare, poate si datorita faptului ca moda portelanului a trecut deja." Modelare din pasta de portelan "Fiecare petala a florii de martisor se modeleaza din pasta de portelan sau, cum i se mai spune, barbotina. Dupa aceea se baga la ars, la prima ardere, dupa care se face decorul si merg iarasi la cuptor. Timpul manufacturarii dureaza in functie de complexitatea fiecaruia. Pielea se creponeaza, se lipeste cu un adeziv, dupa care se picteaza, se decupeaza forma finala pentru un design placut. La martisoarele din portelan pretul este mai ridicat, materia prima este relativ ieftina, insa cu arderile si cu drumul fac ca acesta sa creasca. Nu sunt din Arad, sunt din Ludus, stau in gazda la cineva si am venit aici pentru ca si in alti ani am vandut destul de bine. Ludusul fiind un oras mic, nu exista nici piata de desfacere. Fiind profesoara la Scoala de Arte din localitate, ii initiez si pe elevii mei" - ne-a declarat o profesoara din judetul Mures. Un alt comerciant de martisoare din ceramica ne-arsa, localnic, de data aceasta, si-a usurat munca cu ajutorul unei matrite. Un martisor nu ii ia mai mult de 20-30 minute, in cazul in care materialul este gata pregatit. Desi pare putin la prima vedere, trebuie tinut cont ca martisorul se arde de doua ori, se picteaza, se pregateste pentru vanzare. Intregul procedeu tine … 36 de ore! Surprize stantate in rasina Procurarea atei pentru martisoare poate fi facilitata de anunturi la mica publicitate,  asa cum a procedat un comerciant din judet. Mult mai pragmatic, acesta si-a facut si un calcul in prealabil. "Stiu de anul trecut cum stau lucrurile, nu este profit exagerat de mare, in jur de 1-2 milioane. Pe martisor am scos cam 2-4.000 de lei." Un alt fel de martisoare, vandute pe Bulevardul Revolutiei, sunt din sarma modelata cu ajutorul unei matrite. Se toarna apoi peste ele un lac colorat, procesul tehnic durand aproape intreaga vara. Sunt vandute de o femeie venita tocmai din Slatina, Olt, pentru ca acolo martisoarele nu mai au cautare. Doi studenti, unul la Istorie si altul la Drept, la Timisoara, au manufacturat martisoare din rasina si flori uscate. Au ales Aradul pur intamplator, alti colegi de martisor plecand catre alte meleaguri: Sibiu, Cluj, Oradea. "Este mai greu pana aduni florile, pe urma masina le stanteaza la rece, altfel se innegreste rasina. Snurul de martisoare il cumparam din magazine. Intr-o luna le terminam de fabricat. Bani ne ies destul de bine. Aparatul de  stantare are marimea unui xerox, cu diferite matrite. Se baga intr-un recipient solutia de rasina, se apasa pe un buton si merge ruseste." Lidia Bucataru - Occident

• Pirtea a cazut elegant iar italienii vor sa cumpere intregul pachet de actiuni la West Bank

Marco Capellini, administrator si director general al Bancii Comerciale "West Bank" SA si Cornel Pirtea, momentan (chestiune de zile) presedinte al sucursalei locale, au fost protagonistii unei conferinte de presa prilejuite de o Adunare Generala Extraordinara a Actionarilor. Aceasta AGA, prima de cand West Bank (achizitionata de grupul italian "Cardine" in septembrie 2001) a devenit parte a  grupului "SanPaolo IMI" (Cardine si SanPaolo IMI au fuzionat in iunie 2002), a insemnat cantecul de lebada al celui care a condus banca timp de sase ani, Cornel Pirtea. "La modul plastic, ma simt ca si cum as fi crescut o fata frumoasa, iar ea, acum, s-a maritat" – si-a etalat virtutile lirice acesta, parand total destins si detasat de probleme. Asta poate si pentru ca "urmeaza sa petrec o lunga perioada de timp, de acum incolo, cand voi fi platit sa stau degeaba"… La modul diplomatic, este o decizie in acord cu politica… patriotica a firmei "In data de 26.02.2003… s-a hotarat modificarea Actului Constitutiv al societatii… in sensul separarii conducerii administrative de cea executiva. AGA a numit, in aceeasi zi, noi conducatori si administratori, exponenti ai grupului SanPaolo, in locul celor numiti la timpul respectiv de Cardine. Conform Legii bancare, administratorii noi ai bancii trebuie sa fie aprobati de Banca Nationala a Romaniei. Pana la aprobarea noilor conducatori si administratori, conducerea bancii va fi asigurata de presedintele Cornel Pirtea si de vicepresedintele Ioan Mihai Anca" – se arata in comunicatul oficial al West Bank. Motiunea – ca sa o numim asa – a fost un demers initiat de SIF Banat - Crisana, probabil motivat de cele 285 de miliarde de lei pierderi raportate. Acest fapt a dus la caderea drastica a cuantumului actiunilor societatii a carei presedinte, Ioan Cuzman, este si unul dintre administratorii West Bank. In baza legii care spune ca orice actionar care detine un pachet de actiuni mai mare de 10% din total are dreptul de a convoca o Adunare Extraordinara, SIF a fortat caderea lui Pirtea, "dar chiar daca SIF nu se prevala de acest drept, oricum, italienii ar fi convocat adunarea, intrucat cinci dintre membrii CA au demisionat, ceea ce inseamna majoritate plus unu din consiliu, fapt care aduce dizolvarea " – a precizat conducerea bancii. Marco Capellini a asigurat asistenta ca masura este una "absolut obisnuita, in acord cu politica firmei, care vrea sa promoveze in functiile de conducere, aproape integral, personal italian. Marele boss, cel care a decis, in fond, aceasta masura, s-a gandit la acest lucru tocmai in perspectiva faptului ca vrea sa investeasca mult in Romania si, mai mult, sa cumpere intreg pachetul de actiuni al West Bank, inclusiv cele ale SIF si cele ale lui Pirtea (1,528 %)." "Nici o legatura dubioasa cu Medintu; nici un functionar al bancii, anchetat de PNA" "De la bun inceput as vrea sa va spun ca nu ne regasim pe lista celor noua banci cu care firmele lui George Medintu au litigii si sunt monitorizate, acum, de PNA. Nici unul dintre functionarii nostri – dupa stiinta mea – nu a fost audiat de procurori. Nu avem nici o expunere fata de grupul de firme Jackson – dar, personal, ca bancher, va pot spune ca nu cred ca as fi refuzat un credit garantat cu CEC-uri Petrom, neputandu-ma duce gandul la faptul ca o asemenea firma emite CEC-uri fara acoperire.  Nu am condus vreun credit dintre cele care s-au dovedit neperformante si care au dus la acele pierderi de 285 de miliarde… dar nici nu vreau sa pozez in inger. In conformitate cu politica noastra de credite, cele pe care le consideram «cu probleme» sunt insotite de garantii de patru ori mai mari decat cuantumul creditelor, asa ca nu pot fi  invinuit ca nu am fost atent…" – s-a justificat Pirtea. Conducerea West Bank a mai tinut sa-si manifeste… uimirea vizavi de faptul ca mass-media trateaza "schimbari normale, firesti, drept lucruri spectaculoase, facand asocieri total nejustificate", spre deosebire de cele italiene care… "no comment!" – a spus Capellini. Lucian Valeriu - Observator

• Sprijin din partea politistilor din Chattanooga

Vizita sefului Inspectoratului Judetean de Politie Arad in SUA nu a ramas fara rezultate In urma vizitei efectuate de catre seful Inspectoratului de Politie al Judetului Arad, comisar Nicolae Gudiu, in Statele Unite ale Americii, Serviciul si Biroul Criminalistic din Arad vor primi din partea politistilor din Chattanooga 7 aparate de fotografiat performante, substante si prafuri pentru metodele specifice de prindere a infractorilor si perii magnetice. De asemenea, in cursul acestui an, o delegatie formata din politisti aradeni se va deplasa in statul Tenesee pentru un schimb de experienta cu omologii lor din Chattanooga. Comisarul Nicolae Gudiu a fost invitat sa asiste si la un antrenament al trupelor speciale SWAT.  Seful acestui departament din cadrul Politiei din Chattanooga va veni la Bucuresti pentru a testa nivelul de pregatire al echipei speciale, "Aqvila".  Claudiu Oprean - Agenda zilei

• "Daca anul acesta nu demaram lucrarile la circuit, putem sa-l uitam"

afirma Cristian Muresan, presedintele Las Vegas Racing Team Arad Timp de o saptamana, Cristi Muresan - presedintele Las Vegas Racing Team Arad si vicepresedintele Federatiei Romane de Motociclism a fost prezent la Geneva - capitala motociclismului european - pentru a lua parte la congresul F.I.A. Insotit de secretaraal general al F.R.M., Gabriel Olariu, Cristian Muresan nu a scapat ocazia sa intre in discutii cu diferiti posibili parteneri, la ceea ce se vrea a deveni circuitul de Formula 1 de la Sistarovat - Cuvesdia. Despre subiectele discutate si nu numai, in interviul ce urmeaza... - Bine ai revenit acasa. A fost o vizita fructuoasa in ceea ce priveste proiectul circuitului de Formula 1?  - Chiar daca acesta nu a fost scopul vizitei noastre in Elvetia, ne-am facut timp si pentru o intalnire de afaceri. Ea a avut loc la Nurnberg (Germania), unde i-am avut ca parteneri de discutii pe reprezentantii firmei TILKE. Aceasta este cea mai scumpa dar in acelasi timp si cea mai buna firma constructoare de circuite. A realizat circuitul de la Sepang (Malaezia) si acum "ridica" circuite in Bahrein, Dubai si China.  - Cum a decurs intalnirea?  - La inceput, cei de la TILKE au fost rezervati, deoarece noi nu am putut sa le prezentam proiectul in cele mai mici detalii. Dupa o ora de discutii atmosfera s-a mai destins si am comandat o sticla de vin. In final, am ajuns la un numitor comun, convingandu-i sa vina la Arad, pentru a vedea la fata locului despre ce este vorba. Ei au promis ca pe 9 martie vor fi in orasul nostru.  - Suntem putin surprinsi, deoarece noi stiam ca v-ati inteles cu un alt con- structor...  - Intr-adevar, eram in discutii avansate si cu firma austriaca PNW, al carui "boss" este Christian Geisdofer. Din pacate, acestia taraganeaza lucrurile de prea mult timp. Nu am rupt definitv legaturile cu austriecii, dar cautam solutia cea mai buna, Si asta, deoarece, daca anul acesta nu demaram lucrarile la circuit, putem sa-l uitam  - Dar pozitia Ministerului Tineretului si Sportului in acest proiect care mai este?  - Ar trebui un spirit de echipa, fiecare sa-si aduca contributia si sa alegem impreuna calea cea mai buna si rentabila pentru a construi acest circuit. Ministrul Georgiu Gingaras ne-a promis finantare guvernamentala pentru studiul de fezabilitate.  - Cu patronul Formulei 1, Bernie Ecclestone, ati mai discutat?  - Chiar zilele trecute, ministrul Gingaras s-a intalnit la Bucuresti cu Andreas Moss, unul din consilierii lui Ecclestone caruia i-a fost prezentata situatia la zi in ceea ce priveste acest circuit. Urmare a unei discutii telefonice dintre Gingaras si Ecclestone, urmeaza sa intocmim o documentatie scrisa si sa fixam o intalnire la Bucuresti.  - Ar fi pacat ca Romania sa nu profite de pe urma ridicarii licentelor unor circuite renumite, din cauza reclamelor la tigari...  - Putem spune ca avem un mare avantaj pentru ca la noi reclamele la tigari nu vor fi interzise cel putin pana in anul 2007. De aceea, poate si alte state aflate in afara Uniunii Europene se inghesuie sa isi construiasca astfel de circuite. Pentru ca din 2005 vor ramane doar cinci circuite de Formula 1 in Europa. Va dati seama ca va trebui inlocuite circuite ca: Estorii (Portugalia), Hungaroring (Ungaria), Manicours (Franta), Monza (Italia) sau Silverstone (Marea Britanie), in total 30, destinate atat concursurilor auto cat si moto. E pacat sa pierdem acest "tren".  - Sponsorii din tara gandesc ca dvs.?  - Nici vorba, sunt total dezamagit de faptul ca firmele romanesti nu stiu sa-si urmareasca interesele. Pierd ocazia de a-si face reclama prin sporturile cu motor, care intotdeauna vor prinde la public. Nu degeaba motociclismul si automobilismul sunt numite sporturi ale mileniului trei.  - Clubul Las Vegas Racing Team cum intelege sa-si promoveze sportivii la acest inceput de mileniu?  - Nu renuntam la proiectele noastre asa de usor. In acest an vreau sa-i trimit pe Robert Muresan si Robert Farago la Scoala de Pilotaj moto in Franta. Este un curs care cuprinde si 12 etape, sase in Franta si alte sase in Europa, un bun prilej pentru sportivii nostri de a-si verifica potentialul. Pe Ionel Pascota si Octavian Vrajitoru sper sa-i pot trirnite la antrenamente in Spania sau Italia si mai apoi sa-i inscriu la Campionatele Europene. Asta, numai daca voi gasi sponsori seriosi, caci cheltuielile sunt mari si de unul singur nu o pot scoate la capat.  - Noi speram ca proiectele tale sa, prinda contur, pentru Arad si impatimitii cailor putere.  Daniel Scridon & Calin Mnerie - Adevarul

• Batrana Doamna printre ruine

Stadionul UTA are nevoie de reparatii urgente Zapada inghetata acopera scaunele de la tribuna I. La peluze, unde au ajuns razele soarelui, straturi groase de coji de seminte isi fac aparitia de sub nameti. Echipa de fotbal se antreneaza in alt cartier, pe arena FZ. Linistea e apasatoare, iar stadionul construit in '47 de baronul Neumann, dupa modelul mult mai celebrului Highbury, da semne de moarte clinica. Pentru a indeplini toate conditiile cerute de federatie si liga, la Arad ar trebui sa se intimple un miracol. Dorel Cura, directorul sportiv al clubului, incearca sa explice situatia deloc roza. "Stadionul nu e al nimanui. Nici al primariei, nici al clubului. In aceasta situatie, cat inca este in patrimoniul fabricii, nu se pot face investitii in structuri. Avem in acest moment 1500 de scaune si ne mai trebuie restul pana la 7000. Acest lucru este imposibil sa se intample pana la reluarea campionatului. Cat priveste peluza II, aceasta e neterminata, dar avem promisiunea ca se vor monta gradene." Desi capacitatea stadionului UTA este de 10. 000 de locuri, numarul de scaune cerut este identic cu al unei arene de 30 000 sau 40 000 locuri. Totusi, sunt slabe sperantele ca echipei fanion a Aradului sa nu aiba dreptul de a evolua in orasul de pe Mures. Dorel Cura explica. "Ar trebui sa fie penalizate jumatate dintre echipele din Divizia A". Tribuna II are structura de rezistenta subreda, astfel ca poate sa primeasca doar 100 de oameni, aici fiind masa presei, dar conditiile sunt mai mult decat vitrege. Astfel, in asteptarea primului meci de pe teren propriu din returul campionatului, batrana arena asteapta o cosmetizare mai mult decat necesara. Acest lucru il va permite doar vremea capricioasa, cind zapada nu va mai acoperi o jumatate din stadionul care nu a suferit modificari majore de mai bine de o jumatate de secol. Bogdan Cioara - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

• FILMELE SAPTAMANII

Dacia - 28 februarie - 7 martie 2003	Balistic: Ecks contra Saver- (SUA)
Muresul - 28 februarie - 7 martie 2003	Planeta comorilor - (SUA)
Arta - 28 februarie - 7 martie 2003 - Sala A	Dragonul Rosu - (SUA)
Arta- 28 februarie - 7 martie 2003 - Sala B	Regele scorpion - (SUA)

Publicitate

  Imobil de vanzare

Colectivul de redactie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Trutiu Florin, Sorin Stancu.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, Saptamanalul Buletinul de Arad, TV Arad, TV RCS.