La
ultima extraordinara a CLM din an: Consilierii si-au dat
mana pentru un buget mai generos decat in alti ani
Sedinta
extraordinara de ieri a Consiliului Local a fost una
scurta si degajata.
Ba, am putea spune, extrem de degajata, daca ar fi
sa descriem zambetul larg de pe fata consilierei Rodica
Borza, dupa ce a observat absenta din sala a opozantului
sau numarul unu, consilierul Gavril Popescu.
Acesta - ne-am interesat ulterior - a fost tintuit
la domiciliu de o viroza respiratorie rebela, care
i-a produs mai multe probleme chiar decat cele mai
multe dintre propunerile reprezentantilor partidului
de guvernamant, facute in Consiliu de-a lungul anului.
Aflat intr-o dispozitie de zile mari, primarul Dorel
Popa n-a putut nici dumnealui sa treaca neobservata
lipsa consilierului Popescu, astfel ca i s-a adresat
Rodicai Borza: "Va rog sa inregistrati sedinta
pentru domnul consilier Popescu si sa i-o inmanati,
impreuna cu urarile noastre de bine si..."
Retezandu-i fraza la jumatate, Rodica Borza a dat
dovada de obedienta si infinita supunere, exclamand:
"Am sa fac chiar mai mult. Am sa-i si povestesc
sedinta de azi, punct cu punct..."
In fine, "pasele" umoristice dintre primar
si Rodica Borza n-au avut efectul scontat, in sensul
ca nici un consilier n-a ras cu pofta, fapt pentru
care s-a trecut la treaba.
In primul rand, a starnit discutii proiectul de hotarare
privind modificarea si suplimentarea organigramei
si statului de functii ale aparatului propriu de specialitate
al Consiliului Local al municipiului Arad.
Initiativa ii apartine primarului si este vorba, de
fapt, de necesitatea (?) angajarii a (inca) 20 de
specialisti in Primarie, fara de care, s-a scos in
evidenta, nu se poate lucra.
Fireste, consilierii s-au grabit sa intervina. A debutat
Sever Puia: "Trebuie sa fim atenti cu treaba
asta. Sa avem grija sa nu intram intr-un carusel periculos
cu angajarile. Ca pe la noi se obisnuieste sa marim
azi schema cu 20, maine cu zece, apoi cu alti zece
specialisti si mai pe urma cine mai stie cu cati,
incat o sa se iveasca probleme. Eu zic ca trebuie
sa ni se justifice foarte bine acest numar de posturi
si vom vedea daca este, cu adevarat, nevoie de infiintarea
lor..."
Consilierul Marcel Chiscan, la randul sau, si-a completat
antevorbitorul: "Pe drept cuvant, am si pierdut
sirul suplimentarilor de personal. Eu solicit sa fim
informati foarte clar cu privire la numarul suplimentarilor
de posturi din Primarie care s-au facut din 2000 incoace,
de cand a inceput mandatul actualei conduceri, incat
sa avem o imagine clara a ceea ce avem de facut."
In acelasi context, Amalia Aslau a propus: "Eu
zic ca trebuie sa vorbim despre marirea aparatului
Primariei doar in momentul in care vom discuta bugetul
pe indelete. Fiindca va trebui sa prevedem acolo si
sumele destinate salariilor acelor specialisti. "Desi polemica plutea in aer, proiectul a
trecut. A ramas ca, intr-o "extraordinara"
din ianuarie, sa se discute mai exact ce si cum, dupa
ce vor fi analizate toate amendamentele ridicate la
fileu de consilieri. De altfel, proiectul nici n-a
trecut cu suta la suta din voturi. Consilierul Marcel
Chiscan l-a respins cu toata convingerea. La fel cum
a respins si urmatorul proiect de pe ordinea de zi,
referitor la modificarea organigramei si statului
de functii ale Serviciului Public "Adminstratia
Patrimoniului Local".
Aici i s-au mai alaturat doi consilieri, insa punctul
a trecut, totusi, majoritatea fiind covarsitoare.
Au mai miscat favorabil masina de vot si proiectele
de hotarare privind adoptarea bugetului Consiliului
Local al municipiului, adoptarea bugetului de venituri
si cheltuieli ale institutiilor de cultura, adoptarea
bugetului Serviciului Public "Administratia
Patrimoniului Local", respectiv adoptarea
bugetului Serviciului Public "Directia de
Dezvoltare si Asistenta Comunitara."
Iar pentru ca sedinta sa se termine rotund, la ultima
solicitare a consilierilor, Rodica Borza a dat-o iar
pe gluma, obsesiv: "Daca nu sunt voturi negative,
va rog sa-l treceti pe acela al consilierului Popescu.
Daca ar fi aici, ar fi, oricum, contra!"
Cum nimeni n-a ras nici de data aceasta, primarul
a dat sa insenineze momentul, cu un discurs de sezon:
"Cele rele sa se spele - a spus Dorel Popa -
iar cele bune sa se-adune. Personal, ma declar multumit
de felul in care am lucrat impreuna, cu totii, pe
parcursul anului. Doamne da sa lucram cel putin la
fel de eficient si pe parcursul urmatoarelor cinci
luni din noul an, sa fim o echipa neinfluentata de
campania electorala, sa ne concentram strict pe interesele
cetatenilor. Dupa aceea, sigur, este si firesc sa
ne peocupam si de intersele electorale..." Momentul s-a finalizat fara aplauze, consilierii
gasind ca fara sampanie nu se face sa te extaziezi.
Astfel, s-a trecut la imbratisari seci si strangeri
de maini protocolare, impreuma cu diverse urari, unele
standard, altele personalizate.
Cat despre bugetul care a trecut ieri fara prea mari
scantei, vom mai vorbi, in detaliu.
Cert este ca in 2004 se intrevad bani mai multi cam
peste tot, urmand ca orasul sa arate, daca e sa judecam
(doar) dupa cifrele care ne-au trecut prin fata ochilor,
ca o floare.
In fine, mai trebuie sa spunem ca Marcel Chiscan a
adus vorba, cum a facut-o in fiecare sedinta de Consiliu
din luna decembrie, despre alocarea banilor necesari
desfasurarii in orasul nostru a turneului de tenis
"Tiriac Trophy".
Chiar daca nu s-a discutat expres despre acest subiect,
se pare ca turneul este in atentia primarului. Si
nu numai.
Inclusiv Dan Ungureanu, prefectul judetului, a promis
ca se va implica in rezolvarea problemei, de acelasi
lucru asigurandu-ne si presedintele Consiliului Judetean,
Caius Parpala.
Vom afla mai multe in ianuarie.
Eugenia
Pantea - Adevarul
Asociatiile
si fundatiile au planuri mari pentru 2004
Nu
mai este decat o zi pana cand Anul Nou isi va intra
in drepturi. Toti speram ca noul an sa fie mai bun
decat cel care a trecut.
Intotdeauna, la finele anului cand facem bilantul
stabilim principalele proiecte care speram ca anul
viitor sa le realizam.
Caci daca nu avem teluri mici nu avem ce sa indeplinim.
Curiosi fiind, am incercat a aflam care este cel mai
mare proiect pentra anul 2004 al asociatiilor si fundatiilor. Casa pentru pensionari Cel mai mare obiectiv al Ligii Judetene a Pensioarilor
ii priveste, desigur, pe cei varstnici. "Dorim ca in anul 2004 sa punem in functiune
Casa Pensionarilor din Arad ce are sediul pe strada
Petru Rares nr.3"- a declarat Ilie Cerna,
presedintele Ligii Judetene a Pensionarilor. In plus,
conducerea ligii mai vrea ca anul viitor sa puna in
functie si Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor
"Solidaritatea". Accesibilizarea primariilor Obiectivul numarul unu pentru anul viitor al Asociatiei
Distroficilor Muscular din Romania, filiala Arad este
inlaturarea barierelor fizice ale institutiilor publice,
cat si a celor mentale. "Mai multe organizatii impreuna cu Autoritatea
Regionala pentru Persoane cu Handicap vom incerca
sa convingem toate primariile din judetul Arad sa-si
accesibilizeze cladirile. Dupa ce vom reusi accesibilizarea
primariilor vom trece si la institutiile publice care,
din pacate, multe nu au plan inclinat pentru persoanele
care se deplaseaza cu ajutorul caruciorului rulant"
a declarat Mihai Fighir, presedintele Asociatiei
Distroficilor Muscular Arad. Salina la Socodor Fundatia Juventute este cea care a adus in Arad
prima salina artificiala.
Aceasta a fost deschisa la gradinita fundatiei. Pentru
anul viitor, conducerea fundatiei isi doreste sa finalizeze
lucrarile de constructie la tabara si salina din Socodor. "Anul viitor vrem sa le facem o bucurie copiilor
si celor din apropierea localitatii Socodor prin deschiderea
unei saline.
Cel mai mult imi doresc sa evit pe cat posibil imbolnavirea
copiilor. Cu aceasta ocazie le trasmit tuturor multa
sanatate si un calduros La Multi Ani!" -
ne-a declarat Iulia Kondor, presedintele Fundatiei
Juventute. Omologarea ciobanescului romanesc Conducerea Asociatiei Chinologice Romane, filiala
Arad doreste ca anul viitor sa aiba rezultate cat
mai bune in chinologie si omologarea celor trei rase
de ciobanesc romanesc. "Speram ca si anul viitor sa primim titlul
de cei mai buni organizatori de competitii chinologice.
In plus doresc ca membrii asociatiei sa aiba rezultate
cat mai valoroase la expozitiile chinologice ce vor
avea loc" a declarat Gheorghe Schill, presedintele
Asociatiei Chinologice Romane, filiala Arad.
Simona
Valan - Agenda zilei
Anul
Nou – Revelionul
Este
ziua in care se umbla cu Plugul si Plugusorul, primul
apartinand flacailor, cel de ai doilea copiilor.
Textul urarii este similar, el punand in evidenta
un manual versificat al practicilor agricole, dovada
ca odinioara Anul Nou se sarbatorea pe 1 martie.
Ceata celor mari, flacari si proaspeti insurati, poarta
cu ei de la casa la casa, un plug inhamat la doi boi,
tragand simbolic in curtea fiecarei case cate o brazda.
Dintre obiectele de recuzita, mai fac parte un bici
si clopotele de la animale, cu care se produc zgomote
de mare intensitate la diferite momente ale rostirii
textului.
Cetele de copii au cu ei numai bici si clopotei, uneori
si un plug de lemn miniaturizat.
In seara acestei zile de practica o serie de obiceiuri,
menite sa interpreteze potentialul agricol al anului
care incepe, cel mai utilizat fiind calendarul de
ceapa. In aceasta noapte se pune in 12 foi de ceapa
aceeasi cantitate de sare.
A doua zi dupa cantitatea de apa adunata in fiecare
foaie se stabileste care dintre lunile anului va fi
cea mai ploioasa si cea mai secetoasa. Tot acum pentru
aflarea propriului destin se practica o serie de obiceiuri
similare cu cele din noaptea Sfantului Andrei.
In orice caz de la lasarea intunericului si pana la
ivirea zorilor lumina nu trebuie stinsa in nici o
casa si nimeni nu are voie sa doarma.
Observator
Romanii
merg la cumparaturi in Ungaria... din obisnuinta
Mii
de romani dau buzna in fiecare an cu prilejul Sarbatorilor
de Iarna, in hipermarket-urile din Ungaria pentru
a-si face cumparaturi.
Daca pana acum, produsele erau de 2, 3 ori mai ieftine
decat in Romania, in acest an, lucrurile au stat cu
totul altfel. Putinii romani care se aflau ieri intr-un
supermarket din Szeged au ramas surprinsi de preturile
mari expuse pe produsele de baza, cum ar fi carnea
si preparatele din carne.
Asadar, au trecut vremurile cand romanii invadau pur
si simplu supermarket-urile din tara vecina pentru
preturile mici si pentru diversitatea produselor.
Pentru 100 de grame de salam de calitate trebuie sa
scoatem acum din buzunar peste 1 euro. La fel si pentru
o ciocolata buna.
Romanii care mai merg totusi in Ungaria la cumparaturi
o fac fie pentru ca au o zi libera, fie pentru...distractie. "Noi ne-am aprovizionat de acasa. Am venit
doar pentru a mai iesi putin din cotidian. Preturile
sunt la fel ca si in Romania. Unele produse sunt chiar
mai scumpe." spune un aradean pe care l-am
intalnit intr-un supermarket din Szeged.
Daca de Craciun, romanii s-au infruptat cu sarmalute,
fripturi, carnati si fel de fel de prajituri, in apropierea
Revelionului sunt preferate preparatele mai usoare
fructele, legumele si zarzavaturile.
Atat citricele cat si merele autohtone au mare cautare
in pietele alimentare.
Insa pentru masa de Revelion, oamenii nu au uitat
sa cumpere traditionalul curcan.
Carnea si preparatele de porc preferate in apropierea
Craciunului, au fost acum inlocuite de carnea de pasare,
in special cea de curcan si pui, care este mai usor
de digerat.
Claudiu
Oprean - Ziarul Transilvania
Alfabetizare
pentru romi
Cinci
scoli aradene beneficiaza de un ajutor de circa jumatate
de milion de euro, bani proveniti dintr-un program
PHARE, pentru reintegrarea scolara a romilor.
In aceste scoli, tinerii romi cu varste cuprinse intre
16 si 20 de ani, care au abandonat gimnaziul sau au
repetat aceeasi clasa de prea multe ori, isi pot finaliza
cursurile, in paralel cu invatarea meseriei de croitor
sau tamplar.
Din pacate, si la acest nivel, frecventarea cursurilor
reprezinta o problema. "Programele scolare nu sunt adaptate la interesele
romilor. Ei nu au de ce sa invete Istoria romanilor",
afirma inspectorul scolar local pentru romi, Aleonte
Dumitru.
In plus, profesorii tineri nu doresc sa ramana pentru
ca se lucreaza greu. "Niciodata clasele pentru
a doua sansa nu vor tine o lectie deschisa",
adauga Dumitru.
La Arad exista si un complex social multicultural
unde peste o suta de copii, majoritatea romi, care
nu au fost niciodata la scoala sau si-au abandonat
studiile inca din clasele primare, sunt alfabetizati.