De
1 Iunie peste 2000 de copii aradeni au cantat si au dansat
de ziua lor
Peste
2000 de copii aradeni au participat ieri la manifestările
organizate pentru ei, de catre Inspectoratul Scolar
Judetean Arad, cu ocazia Zilei de 1 Iunie, Ziua Internationala
a Copilului.
Activitati artistice s-au desfasurat in trei locatii
din oras, incepand cu ora 10, pană după-amiaza:
la Strandul Neptun, pe platoul din fata Palatului
Administrativ si pe cartodromul din Padurice. Manifestarile
au fost deschise pe platoul din fata Palatului Administrativ
de catre oficialităti aradene, care le-au urat
"La Multi Ani" copiilor: prefectul
Dan Ungureanu, prof. Zoea Rotaru, inspector scolar
general la I.S.J. Arad. Pentru ziar, dna inspector
general a declarat: "Ziua copilului este cea
mai mare sarbatoare a copiilor iar profesorii sunt
cei care trebuie sa le organizeze in mod festiv aceasta
zi si apoi familiile copiilor. De aceea, Inspectoratul
Scolar Arad a făcut apel in urma cu o luna la
toate scolile si gradinitele din municipiu si judet
să pregateasca formatii artistice in care copiii
să se intreaca si să se bucure, pentru ca
jocul si cantecul plac mai mult tuturor copiilor ca
matematica, fizica sau chimia. In prag de 1 Iunie,
in toate localitatile judetului a fost sărbatorita
Ziua Copilului iar azi (n.n. - ieri, 1 Iunie), peste
2000 de copii din formatiile artistice ale gradinitelor,
scolilor si Palatului Copiilor si ansamblul folcloric
al Scolii Generale din Dieci au evoluat in trei locuri
diferite din municipiu. Cu sprijinul Consiliului Local
si al primarului Dorel Popa, fiecare copil a primit
azi suc si inghetata in dar, iar McDonald’s a oferit
pachete tuturor copiilor care au participat la spectacole
in fata Primariei."
Aceasta este prima manifestare de 1 Iunie de o asemenea
amploare in Arad. Pe platoul din fata Primariei, au
evoluat 300 de copii de la gradinite, scoli generale,
Palatul Copiilor, majoritatea pregatind diferite dansuri.
La Strandul Neptun, au cantat si au dansat alti copii
(1200 aici) de la gradinite, scoli si "Stelutele
Palatului Copiilor".
Pe cartodromul de la Padurice, copiii s-au intrecut
in concursuri de role, biciclete, triciclete, au participat
la jocuri distractive si sportive, la demonstratii
de aeromodelism si karturi.
C.L.
- Adevarul
Publicitate
gratuita pentru Centrul de Refugiati din Horea
Camere
cu 1, 2, 3,sau 4 paturi (fiecare cu grup social) mult
mai moderne decat caminele sudentesti "In scurt timp, cel mai modern centru
zonal de cazare a strainilor depistati cu sedere ilegala
in Romania nu va mai fi gol." Este deja un text rasuflat folosit de catre administratorii
Centrului de Refugiati de la Horea,
folosit de fiecare data cand sunt solicitati pentru
a ne fumiza informatii despre inutilitatea, spunem
noi, a acelui centru. "Mai asteptati putin
pana vor veni primii refugiati dupa care vom sta de
vorba" este o alta replica la fel de nereusita.
Noi asteptam de aproape trei ani si tot degeaba. Poate
cei de la Centrul de Refugiati de la Horea ar trebui
sa demareze o campanie publicitara pentru a-si atrage
"clientii". Centrul poate primi intre
50 si 100 de persoane, in camere cu 1, 2, 3 sau 4
paturi, fiecare dintre aceste camere fiind dotata
cu grup social propriu. La standarde mult mai moderne
decat caminele studentesti, centrul sta gol, pazit
de personal si de camere video. Centrul de Refugiati
de la Horea a fost construit in cofinantare Phare-Guvernul
Romaniei,
Uniunea Europeana contribuind cu 500.000 euro,
iar Guvernul cu 300.000 euro. El este destinat cetatenilor
straini cu probleme privind actele de identitate,
apatrizilor sau celor fara acte, care sunt cazati
pana la rezolvarea situatiei lor juridice. Ei nu vor
avea statutul de detinuti, ci vor fi in stare de retinere
administrativa, la standardele europene in domeniu.
Cetatenii straini se vor afla sub paza si vor fi monitorizati
inclusiv cu ajutorul a 10 camere video de exterior
si patru de interior.
Desi la un moment dat, prin intarzierea virarii banilor
de catre Guvern, centrul de la Horea risca sa paralizeze
intregul program Phare pentru Romania, s-a reusit
inaugurarea centrului zonal asa cum s-a obligat partea
romana.
De aproape trei ani, centrul sta gol insa, fiind pazit
da personalul care asteapta sosirea primilor cetateni
straini. Cetateni straini care nu mai vin.
A fost vizitat si de reprezentanti ai MI. In toate
ziarele si pe toate posturile de televiziune au aparut
stiri despre cat de modern si frumos este Centrul
de la Horea.
Este intr-adevar frumos insa degeaba. S-a luat la
un moment dat in calcul repartizarea unei parti de
frontiera. Multi cetateni prinsi in zona de frontiera
ar fi putut fi cazati la Horea pana la definitivarea
cercetarilor si stabilirea identitatii acestora.
Pentru ca nu are unde sa-i "cazeze",
Politia de Frontiera trebuie sa-i cerceteze in stare
de libertate. Ramanand fara bani, cetatenii straini
isi incearca din nou norocul la frontiera, fiind de
cele mai multe ori prinsi a doua oara in mai putin
de 24 de ore.
Centrul de ln Horea nu a cazat pana acum pe nimeni.
Monitoare, camere video si personal calificat asigura
paza acestei cladiri care sta nefolosita, fara sa
fie utila comunitatii aradene.
Claudiu
Oprean - Agenda Zilei
In
cadrul Congresului cultului Crestin Baptist, aradenii
au fost realesi in functii de conducere
Biserica
Crestina Baptista "Speranta" a gazduit,
timp de doua zile, al 33-lea congres al cultului Crestin
Baptist. La congresul aradean s-au prezentat peste
900 de delegati ai tuturor bisericilor si filialelor
baptiste din tara si reprezentanti baptisti din strainatate,
din partea organizatiilor de gen din Europa si America,
precum si primarul, prefectul, si ministrul secretar
de stat in cadrul Ministerului Cultelor.
Cei doi reprezentanti ai Aradului, Mladin Onisim
si Viorel Iuga, au fost realesi pentru un viitor mandat
de patru ani, pentru aceleasi functii de conducere:
secretar general al comitetului executiv, respectiv
vicepresedinte ai Uniunii cultului baptist.
Aradenii au intrat asadar in consiliu si in comitetul
executiv, in acest fel cei 14 mii de credinciosi baptisti
din judet fiind reprezentati la scara inalta.
Simona
Mazare - Observator
A
fost sparta cea mai saraca gradinita din Arad!
Gradinita
cu program saptamanal nr.2, din fata Stadionului UTA,
a fost obiectul unei spargeri in dupa-amiaza zilei
de vineri (in jurul orei 17.00). Hotii - patru, dupa
primele investigatii - au reusit sa fure doar o plasa
cu lucruri (pe care educatoarele nu le pot indica
cu precizie), dupa ce incercasera sa sustraga un televizor
Orion vechi, telecomanda acestuia si o boxa audio
- toate bunurile fiind abandonate pe drum.
Infractorii au fugit de patrula alertata de martori,
escaladand gardul fabricii Astra din Arad.
Zona respectiva este una de securitate maxima, pe
acolo desfasurandu-si rondul, non-stop, patrule mixte.
Gradinita PS2 este cunoscuta ca fiind una dintre cele
mai sarace din judet.
Adina
Cosa - Ziua de Vest
Teatrul
aradean "prins" intre... Sam Shepard si
Machiavelli
Pe
masura apropierii finalului de stagiune, Teatrul de
Stat din Arad pregateste ceea ce domnul Ion Varan,
directorul institutiei, numeste o adevarata "ofensiva
de toamna". Nu de mult, ca prim eveniment,
in Studioul complet renovat, cu posibilitati multiple
si originale de folosire a spatiului de joc, s-a desfasurat
spectacolul cu monodrama "O rugaciune de
prisos", de George Astalos, in regia lui
Laurian Oniga, interpretat de doamna Angela Amecke,
din Menden (Germania), actrita plecata cu decenii
in urma din Arad, care acum conduce o companie artistica
si organizeaza anual un amplu festival international,
unde sunt invitate intotdeauna si trupe din Romania.
Recent, dupa acel eveniment, pe scena teatrului, am
putut urmari avanpremiera cu "Blestemul muritorilor
de foame", de Sam Shepard, in viziunea tanarului
regizor Alexandru Berceanu, cel care, in stagiunea
trecuta, a semnat si regia spectacolului cu "Uzina
de placeri S.A.", de Valentin Nicolau, la
Teatrul "Nottara", prilejuindu-i
o remarcabila creatie actorului Virgil Ogasanu.
Spectacolul ce va avea premiera propriu-zisa in toamna
ne ofera intalnirea cu un text remarcabil, populat
de confruntari dramatice si de discrete licariri poematice,
in care destinul unei familii bantuite de convulsii
de tot felul si de o acuta criza de comunicare, ca
si unele detalii percepute de regizor drept consonante
cu biografia autorului, sunt sustinute cu bune rezultate
prin scenografie, in chip manifest preocupata de sugestiile
metaforice, si prin muzica, ambele datorate tinerei
Dorothea Iordanescu.
In distributie, experienta profesionala a unor interpreti
ca Ovidiu Ghinita si Adriana Ghinita, aflata intr-un
benefic dialog cu neastamparul si talentul lui Zoltan
Lovas si dorinta de afirmare a unor tineri actori
ca Florin Covalciuc, Carmen Vlaga si Bogdan Cristea,
reprezinta premisele reusitei si "argumentul"
prin care directorul de scena spera sa dea viata acestui
text cu o scriitura "abrupta", moderna,
capabila sa trezeasca interesul si emotia publicului
de pretutindeni.
In paralel cu pregatirea acestui spectacol, regizorul
Radu Dinulescu a inceput lucrul cu "Matraguna",
de Niccolo Machiavelli, in decorul lui Onisim Colta,
piesa jucata cu ani in urma si la Bucuresti, si pe
scene din tara, una dintre cele mai interesante si
captivante montari apartinand Teatrului National din
Craiova (cu trei decenii in urma), unde spectacolul
s-a bucurat de semnatura unui "tandem"
de artisti italieni, Paollo Magelli (regizor) si Mario
Rellini (regizor secund si autorul ilustratiei muzicale).
De altfel, acesta este spectacolul cu care colectivul
aradean se va prezenta in Festivalul national de teatru
clasic, din luna octombrie.
In dorinta de a diversifica nu numai repertoriul,
dar si expresiile scenice, conferind noilor spectacole
girul unor cat mai diferite si valoroase viziuni regizorale,
domnul Ion Varan ne-a infatisat preocuparea sa de
a largi aria colaborarilor cu prestigiosi oameni de
teatru, ca Alexandru Dabija, Claudiu Goga, Felix Alexa
si nu numai acestia.
Este inca un semn ca Aradul "se grabeste"
spre a dovedi atat prin "sarbatoarea"
teatrului clasic, cat si prin productiile stagiunilor
viitoare, dintre care unele vor fi gazduite in spatiul
ingenios si generos al Studioului de curand renovat,
ca provincia teatrala refuza a fi identificata cu
provincialismul.