Ion
Iliescu: "Eroii de la Arad au readus in
sufletele romanilor increderea!"
"Avem
bucuria de a ne intalni in orasul in care s-a cristalizat
Marea Unire. Aici, pe strazile Aradului, s-a trezit
si a fost intretinuta flacara spiritualitatii nationale.
Timp de o luna, capitala romanilor de dincoace de
Carpati a fost la Arad", a fost mesajul cu
care presedintele Ion Iliescu s-a prezentat in fata
aradenilor, mesaj ce a redat orasului locul pe care
il merita in paginile de istorie.
Vizita acestuia a fost cu atat mai importanta tinand
cont de faptul ca, in mai putin de un an, Ion Iliescu
va pierde definitiv calitatea de presedinte al Romaniei,
cele trei mandate detinute pana acum facand practic
imposibila o noua candidatura.
Desi cu cateva zile inainte orasul s-a aflat sub asediul
norilor, ploaia ingrijorandu-i pe organizatori, inca
o data s-au dovedit adevarate vorbele devenite deja
folclor: "Iliescu apare, soarele rasare".
Ziua de duminica a fost calduta, insorita, iar oamenii
au profitat pentru a fi prezenti in punctele cuprinse
in vizita prezidentiala. Dispozitivul de paza si protectie
desfasurat a fost impresionant, SPP-istii veghind
cu mare atentie la viata presedintelui.
Aradenii au dat buzna sa-l salute, iar atitudinea
modesta si binevoitoare a acestuia a fost ca un leac
pentru cei care au ajuns sa-i spuna pasurile.
Programul vizitei a inceput cu o depunere de coroane
in cimitirul Eternitatea, urmata de dezvelirea unei
placi comemorative la Palatul Romanul, participarea
la un simpozion la Teatrul de Stat si vizita din judet,
in orasul Curtici.
Dupa amiaza, Ion Iliescu a primit doua titluri de
Doctor Honoris Causa si a depus coroane de flori la
Monumentul Eroilor Revolutiei. Oficialitati in sir indian, sa dea mana Presedintele Ion Iliescu a deschis vizita la Arad
cu o depunere de coroane la cimitirul Eternitatea.
Directorul Gospodaririi Comunale, Coloman Edeleni,
s-a ocupat timp de mai multe zile de cosmetizarea
imaginii acestui loc.
Aleile au fost curatate, la fel si cele trei morminte
ale corifeilor Marii Uniri: Vasile Goldis, Ioan Suciu
si Stefan Cicio Pop.
La intrarea in cimitir, oficialitatile locale se aliniasera
pentru a da mana si a fi prezentati presedintelui.
Din partea opozitiei au putut fi remarcati doar fostul
presedinte al Consiliului Judetean, Dan Ivan si actualul
vicepresedinte, Gheorghe Falca.
Prefectul Dan Ungureanu a fost cel care l-a condus
pe presedinte la locul desfasurarii ceremoniei de
comemorare, apoi la mormintele corifeilor, pentru
depunerea de coroane. La un moment dat, acesta a incurcat
drumul spre iesire, iar primarul nu a scapat ocazia
de a scapa o remarca infundata: "Asa-i daca
se baga cine nu se pricepe". "Sageata
albastra" l-a impresionat Programul presedintelui a suferit si schimbari
fata de ceea ce se anuntase.
Vizita la Astra Vagoane Calatori, una dintre fabricile
cu cel mai mare succes, a avut loc inainte de deplasarea
la Curtici.
Ion Iliescu a ramas impresionat de modul in care se
construieste "Sageata albastra".
A recomandat ca modelul sa fie lansat cat mai repede
pe caile ferate din tara.
Directorul general al uzinei, Valer Blidar, a precizat
ca prima garnitura de tren va iesi pe linii in luna
ianuarie si ca, incepand de anul viitor, vor fi produse
si trenuri special concepute pentru trasee mai lungi,
cu doar trei-patru vagoane. Campanie electorala in timpul discursurilor Discursurile festive din sala teatrului de stat
au fost folosite de reprezentantii autoritatilor locale
pentru a-si face reclama (sau campanie electorala,
daca vreti…)
In timp ce vorbea Dorel Popa, deasupra prezidiului,
pe cortina, apareau imagini proiectate de la etaj,
cu realizarile primarului, sub titlul: Aradul, oras
european. Au fost prezentate cele mai importante obiective
locale, realizate in mandatul lui Dorel Popa, care
insa nu a aparut in nici unul dintre cadre. Mult mai
vanitos a fost insa prefectul Vasile Dan Ungureanu:
el, spre deosebire de primar, a aparut in toate imaginile
care se refereau la activitatea prefecturii. In absolut
toate! A
recunoscut rolul Aradului Discursul presedintelui, la teatrul de stat, a
fost entuziasmant, incarcat cu elemente de istorie
locala. A fost, practic, un elogiu adus Aradului,
aradenilor. Pentru intaia oara, un sef de stat a recunoscut
oficial faptul ca Aradul a fost al doilea oras care
a manifestat in decembrie 1989 impotriva regimului
comunist.
In acelasi timp, Ion Iliescu a fost si primul presedinte
al Romaniei care a venit sa sarbatoreasca unirea la
Arad, inainte de momentul Alba Iulia, ca un omagiu
adus celor care au plamadit unirea, la 1918. "La 85 de ani de la infaptuirea Marii Uniri,
ne intalnim in orasul unde a rasarit si a dat in parg
ideea de unire – la Arad, unde marile spirite ale
timpului i-au pregatit pe romani sa aiba demnitatea
sa spuna ca sunt romani, in Romania! Aici, pe strazile
acestea, in casele acestea, Vasile Goldis, Ioan Suciu,
Stefan Cicio-Pop, Romul Veliciu, Gheorghe Crisan,
Gheorghe Popovici, impreuna cu parintii parintilor
Dumneavoastra, au trezit si intretinut spiritul national.
Au avut curajul sa isi declare si sa isi sustina identitatea,
in vremuri in care acest lucru nu era deloc usor.
Aici, la Arad, in zorii secolului trecut, a inflorit
cea mai buna presa romaneasca din Transilvania: ziarele
Romanul si Tribuna, care au luptat pentru recunoasterea
fiintei nationale, a culturii si valorilor stramosesti.
Toate marile initiative si idei, toate documentele
legate de Marea Unire au izvorat din paginile acestor
ziare. Aici s-a demonstrat puterea si disponibilitatea
spirituala a romanului, capabil sa isi valorifice
potentialul intelectual.(…) Presa vremii se intreba
daca vom intelege agitatia inaltatoare a acelor zile
istorice, entuziasmul de care a fost cuprins romanismul.
Se temeau cei de atunci ca nu vom pricepe maretia
si nu vom patrunde splendoarea acelor clipe. Cum sa
uitam?! Cum sa fi ignorat?! Tablourile descrise de
cronicarii inceputului de secol XX sunt tot atatea
pilde vii ale timpurilor mari din toamna, iarna lui
1918. Ni s-au intiparit in suflet toate amanuntele
evenimentelor si fiecare ceas de atunci este cate
o stanca de piatra, care nu se mai clinteste din constiinta
noastra. Zilele acelea sunt cele mai mari zile ale
istoriei, scrise cu suflet, vointa si devotament.
Sunt momente inaltatoare, o hrana spirituala de care
nu ne putem satura niciodata! Dupa veacuri de intuneric,
lumina clara a lucit pentru noi; dupa veacuri de alergare
pe nisipuri miscatoare, la 1 decembrie 1918 am cladit
temelia solida pe care natiunea romana se dezvolta.(…)
La 1918 natiunea romana si-a definit identitatea.
Acum, dupa un secol, aceasta trebuie sa se integreze
intr-o constelatie de identitati. Vor fi schimbari
de mentalitate, de atitudine. Ca si acum un secol
Aradul are menirea sa fie deschizator de drumuri.
Municipiul Dumneavoastra a fost primit, anul acesta,
in clubul de la Strasbourg – o organizatie care reuneste
cele mai importante orase, si care lupta pentru integrarea
si promovarea unitatii in diversitate intr-o Europa
a tuturor. La 85 de ani dupa ce scanteia reintregirii
neamului a scaparat la Arad, la 14 ani dupa ce v-ati
alaturat demersului pentru democratie, "capitala
romanilor de dincoace de Carpati" are o noua
menire: sa arate ca la noi acasa e casa omului european!"
– a spus, printre altele, Ion Iliescu.
El a evidentiat si rolul Preparandiei in pregatirea
Unirii, subliniind faptul ca scoala de dascali a pregatit
intelectuali de calitate, creand premisele unei intelectualitati
preocupate de identitatea nationala.
Discursul presedintelui a fost intrerupt de patru
ori de aplauzele publicului. La final, primarul Aradului
a intrebat retoric: "Mai poate spune cineva
ca acesta nu a fost un moment de exceptie?"
Din pacate, alocutiunea lui Ion Iliescu a fost umbrita
de faptul ca multi simpatizanti si curiosi au ramas
in afara Teatrului de Stat, nefiind lasati sa intre
fiindca nu aveau invitatii personalizate.
In aceste conditii, multi dintre aradenii care au
asteptat ore intregi sa il vada pe presedinte, au
plecat suparati spre casa. Duelul rectorilor Rectorii universitatilor aradene, Lizica Mihut
si Aurel Ardelean, au dat un nou recital de replici.
La teatru, in momentul discursurilor oficiale, Lizica
Mihut, rectorul universitatii Aurel Vlaicu, i-a inmanat
presedintelui o placheta "care chiar daca
nu este placata cu aur veritbail, poarta pe ea aurul
din sufletele noastre", dand astfel o replica
rectorului Ardelean, care obisnuieste sa premieze
oaspetii de onoare cu distinctii din metal pretios.
Mai mult, Lizica Mihut (care, din nou, nu a vorbit
la microfon, preferand sa stea mai aproape de presedinte
si sa se uite la Ion Iliescu in timp ce ii vorbeste)
a declarat ca Unirea a fost prefatata de Aurel Vlaicu,
pilotul care a ales simbolic Ardealul pentru incercarile
sale de a zbura peste Carpati, simbolizand astfel
dorinta sa ca unitatea neamului roman sa fie desavarsita. "In 1912 Aurel Vlaicu nu a zburat spre Moldova
sau Dobrogea, ci spre Ardeal, spre Blaj, aripile avionului
sau intruchipand nazuinta romanilor de a fi cuprinsi
sub aceeasi protectoare pavaza" – a spus
doamna Mihut.
Rectorul Aurel Ardelean, intr-un discurs mai tehnic,
in care a pus accent pe pregatirea istorica a evenimentului,
si-a luat de mai multe ori angajamentul in fata lui
Ion Iliescu ca Universitatea Vasile Goldis va contribui
la formarea unor specialisti de valoare, de care tara
are nevoie in integrarea in structurile europene.
Apoi, i-a conferit presedintelui o medalie de onoare.
"Chiar daca este placata cu aur, are un simbol
deosebit", a punctat domnul Ardelean, facand
aluzie la discursul rectorului care vorbise inaintea
sa. "Traiasca domnul Musca!" Doua-trei sute de persoane l-au intampinat
pe presedinte la centrul Combinatului Agroindustrial
de la Curtici. Discursul sau a fost oarecum surprinzator,
prin vehementa si mesaj.
In timp ce l-a laudat de mai multe ori pe presedintele
Combinatului, Dumitru Musca, a criticat cu vorbe grele
acele persoane care au faramitat terenurile agricole
ale tarii, ajungandu-se ca noua milioane de hectare
sa fie impartite la sase milioane de romani.
Discursul prezidential a fost intrerupt de mai multe
ori de un barbat care scanda "Traiasca domnul
Musca!", atragand aplauze in multime.
Cand a inceput sa strige a treia oara "Traiasca
domnul Musca!", o femeie l-a inghiontit si
l-a intrebat de ce nu striga urale despre presedintele
tarii. "Fiindca mie Musca mi-a dat grau pe
gratis sa imi fac culturile, nu Iliescu"
– a replicat acesta. Sepepist batut cu geanta Garzile SPP cu greu au reusit sa-i faca presedintelui,
prin multimea adunata la Podgoria, un culoar de trecere.
Un agent de paza a primit cateva genti in cap din
partea unei femei revoltate ca nu este lasata sa vorbeasca
cu Ion Iliescu. "Vreau doar sa-i multumesc pentru ca ne-a
ajutat pe noi, persoanele cu handicap". Varsta inaintata a femeii si starea sanatatii
l-au facut pe bodyguard sa incaseze cu stoicism loviturile,
pana cand geanta a cazut, undeva, in praf. Combina
Claas a atras atentia La Combinatul Agroindustrial din Curtici, Dimitrie
Musca s-a dovedit a fi o gazda de exceptie.
Acesta i-a aratat presedintelui modul in care a evoluat
activitatea de la ultima vizita prezidentiala pana
in prezent.
Primul popas a fost in parcul agricol, unde cateva
zeci de utilaje nou noute asteptau sa fie admirate. "Lucram cu masini mari, pentru ca renteaza.
Am investit foarte mult, pentru ca nu poti obtine
rezultate folosind jumatati de masura. La productia
de grau am obtinut 5400 de kilograme la hectar, dar
porumbul a fost afectat de lipsa de precipitatii",
au fost cateva din raspunsurile pe care Dimitrie Musca
le-a dat presedintelui, foarte curios de tot ceea
ce vedea. "Vedeti ce inseamna exploatatie agricola mare?
Lucreaza pe cinci mii de hectare si isi permite sa
puna la munca masinile mari. Daca vrem sa fim competitivi
trebuie sa exploatam suprafete de peste o mie de hectare,
ca aici", le-a spus Ion Iliescu celor care
il insoteau, si in special consilierului Octavian
Stireanu, care il seconda de aproape.
Aspectul deosebit al unei combine Claas l-a determinat
pe presedinte sa urce in cabina pentru a vedea cum
functioneaza.
Reactia SPP a fost intr-o prima faza de impotrivire.
"E prea periculos, as recomanda sa nu se urce",
a spus unul dintre aparatori, dar cuvintele acestuia
nu au mai ajuns la presedinte, care deja pornise motorul
combinei, foarte incantat. S-a pus piatra de temelie a Monumentului Marii
Uniri Momentul cel mai asteptat a fost acela al sfintirii
pietrei de temelie a Monumentului Marii Uniri. Aproape
de orele amiezii, in Piata Podgoria circulatia a fost
paralizata. Mii de oameni coborati din tramvaiele
oprite sau veniti special pentru acest eveniment l-au
inconjurat cu dragoste si admiratie pe presedinte.
Insotit de membri ai Asociatiei pentru ridicarea Monumentului
Marii Uniri, el a turnat primul cancioc de beton,
apoi a participat la slujba de sfintire a clopotelor
noii catedrale ortodoxe.
Presedintele a asistat la slujba de sfintire a clopotelor
noii Catedrale ortodoxe si a tinut o cuvantare despre
rolul si importanta bisericii in viata romanilor,
apoi a primit din partea Preasfintiei Sale Timotei
Seviciu o icoana de ocrotire, a Maicii Domnului.
Danganul clopotelor trase de catre presedinte au emotionat
pana la lacrimi oamenii aflati in piata. Femeia care s-a plans ca nu are barbat… Inaintea sosirii presedintelui la Universitatea
Vasile Goldis, duminica seara, vreo treizeci de persoane
(majoritatea studenti) asteptau la intrarea in cladire.
Un sepepist a fost intrebat prin statie cati aradeni
sunt in multime, si cand a comunicat numarul, i s-a
dat ordin sa nu mai lase lumea sa circule pe trotuar,
pana nu vine Ion Iliescu.
Astfel, la sosirea sefului statului vreo o suta de
persoane erau deja aglomerate in fata aulei Vasile
Goldis, de pe Bulevardul Revolutiei.
O femeie imbracata mai saracacios a fost ochita de
politisti, care au avertizat-o sa nu il retina pe
presedinte si sa nu ii dea nici un fel de scrisoare,
pentru ca Iliescu nu are timp de asa ceva.
Surprinzator pentru politisti, acesta a fost insa
abordat de o alta doamna, care i-a cerut sa intervina
pentru anularea unei amenzi fiindca ei ii este greu,
nu are barbat, si a fost sanctionata fiindca a construit
ceva fara autorizatie…
Presedintele s-a uitat spre primarul Popa, care il
insotea, sugerandu-i sa preia problema.
Ion Iliescu a dat si aici mana cu multi dintre cei
care l-au asteptat. Cei mai dezamagiti au fost studentii,
care au stat degeaba in frig, caci cadrele didactice
nu le-au permis intrarea in sala festiva, motivand
ca nu sunt suficiente locuri pentru a putea si ei
asista la ceremonia decernarii titlului de Doctor
Honoris Causa. Universitatea Vlaicu, ajutata de PSD La Universitatea Aurel Vlaicu, rectorul Lizica
Mihut , asistat de numeroase cadre universitare si
studenti, l-a intampinat intr-o atmosfera de sarbatoare
pe Ion Iliescu, care s-a declarat incantat de nivelul
invatamantului universitar aradean.
Acesta a vorbit din nou despre rolul pe care l-a avut
Aradul in Marea Unire si despre faptul ca a tinut
in mod deosebit sa se afle in oras la implinirea a
85 de ani de la marele eveniment.
Au fost prezente si marea majoritate a oficialitatilor
locale, incepand cu primarul si parlamentarii.
Dupa sustinerea alocutiunilor de catre rector, primar
si presedintele Consiliului Judetean, lui Ion Iliescu
i-a fost inmanat prestigiosul titlu universitar. "Laudatio"
a marcat cateva momente ale vietii si activitatii
presedintelui, iar Lizica Mihut a evidentiat in mod
deosebit sprijinul pe care l-a primit din partea actualei
guvernari: "Niciodata universitatea nu a fost
mai ajutata decat in ultimii trei ani", a
recunoscut aceasta.
Mihaela
Iancu & Andrei Ando - Observator
Ziua
Nationala a Romaniei - sarbatorita cu bucurie la Arad
Mii
de aradeni au invadat Bulevardul Revolutiei.
Imnul National acompaniat cu salve de tun, confeti
si baloane tricolore
A 85-a aniversare a Zilei Nationale a Romaniei a coincis
in mod fericit cu o vreme superba pentru aceasta perioada
a anului.
Mii de aradeni au invadat pur si simplu Bulevardul
Revolutiei.
Copiii cu baloane - rosu - galben - albastru, tineri
dar si maturi cu esarfe in culorile nationale sau
pensionari cu cocarde tricolore prinse in piept...
O atmosfera de sabatoare adevarata la care au contribuit
din plin si autoritatile locale prin manifestarile
cultural - artistice, prin efectele speciale (artificii),
prin nelipsita parada militara sau ... cele 20.000
de sarmalute oferite in piata Avram Iancu si in fata
Palatului Administrativ.
Aradenii nu au mai avut parte de o zi nationala asa
de bine organizata, de pe vremea cand se sarbatorea
in data de ... 23 august.
Au lipsit doar mititeii si drapelele pe care atunci
le gaseai aproape la tot pasul. "Micii" au fost insa inlocuiti cu
traditionalele sarmalute si cu ...pizza.
Iar drapele am vazut doar cateva, asezate razlet.
Cam putin pentru o zi nationala.
Celelalte tari europene (de Statele Unite ale Americii
nici nu mai vorbim), isi pretuiesc parca mai mult
sarbatoarea nationala.
Incet, incet reavatam si noi romanii sa o facem. Mai
bine mai tarziu...
Programul dedicat Zilei Nationale a Romaniei a inceput
printr-o depunere de coroane la mormintele corifeilor
Marii Uniri: Vasile Goldis, Stefan Cicio Pop si Ioan
Suciu.
Prefectul Dan Ungureanu, presedintele Consiliului
Judetean Arad - Caius Parpala, primarul - Dorel Popa,
comandantul Garnizoanei Arad - Avram Catanici, rectorul
Universitatii de Vest "Vasile Goldis"-
prof. univ. dr. Aurel Ardelean si alte oficialitati
importante din minicipiu au fost prezente la eveniment.
P.S.P. Timotei Seviciu, episcop al Aradului, Ienopolei
si Hunedoarei, impreuna cu un sobor de preoti a oficiat
un ceremonial religios specific unor astfel de momente.
Primarul Aradului, Dorel Popa a tinut un scurt discurs
in care a evidentiat ca "1 decembrie nu este
sarbatoarea unui om sau a unui partid ci a tuturor
romanilor. De aceea va invit pe toti la concordie". Oficilitatile locale si reprezentantii partidelor
politice si a altor institutii publice din Arad, au
depus coroane omagiale la mormintele corifeilor Unirii.
A urmat o defilare a unei parti a soldatilor si cadrelor
din Garnizoana Militara Arad.
La scurt timp dupa ora 11:00, a urmat depunerea de
coroane la "Crucea Martirilor" din
Parcul Eminescu.
I-am remarcat aici pe reprezentantii Universiratii
"Aurel Vlaicu", in frunte cu rectorul
acestei institutii prof. univ. dr. Lizica Mihut.
Unul dintre cele mai asteptate momente ale zilei a
fost parada militara care s-a desfasurat in fata Palatului
Administrativ. Intonarea Imnului de Stat a fost acompaniata
de "zborul" catorva zeci de baloane
tricolore, de salve de tun si de o ploaie de confeti
lansata din avion.
Prefectul Dan Ungureanu a tinut sa-i felicite pe aradeni
"pentru modul exemplar" in care au
stiut sa sarbatoreasca cei 85 de ani scursi de la
realizarea Marii Uniri.
Participantii din Piata Revolutiei si Piata Avram
Iancu au fost serviti cu sarmalute de catre elevi
si profesori ai Colegiului Ecomonic (40 de elevi si
zece dascali).
Directorul acestui Colegiu, Daniel Balan, s-a aflat
tot tot timpul in preajma colegilor sai sprijinindu-i.
Unul dintre principalii organizatori a manifestarilor
dedicate zilei de 1 decembrie a fost directorul Gospodaririi
Comunale Arad - Coloman Edeleni.
El spune ca aceasta sarbatoare nu este a oficialitatilor
sau a partidelor, ci a turturor romanilor. "Anul acesta a fost si o cifra rotunda - 85
de ani de la Marea Unire si de aceea ne-am, gandit
sa o facem mai deosebita. Sa-i motivam si pe aradeni
sa participe in numar cat mai mare la aceasta sarbatoare.
Din fericire, ceea ce am prevazut s-a si intamplat.
Nu cred ca au mai fost, dupa Revolutie, atatia aradeni
care sa participe la o zi nationala. La orice sarbatoare
e bine sa-i servesti pe oameni cu ceva. De aceea am
facut-o si noi. Nu conteaza incercarile disperate
ale unora de a bagateliza un asemenea eveniment. Numarul
mare de participanti a demonstrat ca pentru aradeni
spiritul national nu e doar o vorba goala si ca trebuie
sa-l simtim impreuna", a declarat Edeleni.
Dupa evenimentele artistice care au avut loc seara,
focurile de artificii au incheiat intr-un mod spectaculos
ziua de 1 decembrie. Dincolo de plusurile si minusurile
(ineretente) ale acestei sarbatori, ramanem in minte
cu o imagine superba: scaldat de razele de soare,
un copilas de vreo trei - patru anisori, tinut pe
umerii bunicului sau, flutura cu bucurie un stegulet
tricolor de hartie in acordurile Imnului National.
Imaginea nu a fost singulara si am citit-o pe fata
multor aradeni ieri.
Semn ca romanul reincepe sa simta importanta valorilor
nationale, a simbolurilor care aduna in ele toata
fiinta neamului nostru atat de greu incercat de-a
lungul istoriei.
Olimpiu
Bulzan - Adevarul
Masuri
de securitate la maxim
Masurile
de securitate, prilejuite de vizita presedintelui
Ion Iliescu la Arad, au fost draconice.
In multe dintre punctele vizitate de presedinte, oamenii
se certau cu SPP-istii pentru ca nu au fost lasati
sa se apropie de presedinte.
Sute de gardieni pubtici, jandarmi, politisti, SRI-isti
si alte forte de ordine au fost desfasurate in Arad,
pentru ca vizita si se desfsoare fara probleme. Un
singur incident mai serios a avut loc pe parcursul
intregii vizite la Catedrala, asupra unui aradean
s-a gasit un pistol de jucarie, care se afla intr-o
plasa, in care se mai gasea si o masinuta cu telecomanda,
impreuna cu cateva banane.
In multimea adunata, ofiterii SPP au observat, la
un moment dat, un barbat suspect.
Individul a atras atentia SPP- istilor, deoarece incerca
sa treaca de cordonul jandarmilor pentru a ajunge
intr-un alt grup de oameni, dar si pentru ca avea
o geanta.
Barbatul a fost controlat, descoperindu-se jucariile
si bananele din geanta.
El a fost condus in afara zonei prin care urma sa
treaca presedintele Iliescu.
Aradeanul, in varsta de 45 de ani, a precizat ca avea
jucariile pentru copii.
Acest incident a fost amplificat de presa centrala,
care relata ca "presedintele a fost amenintat
cu un pistol".
De asemenea, la Universitatea "Aurel Vlaicu",
cu 10 - 15 minute inainte de sosirea presedintelui,
a fost "luat pe sus" de Politie cunoscutul
revolutionar Nicu Ieran, care avea "ganduri
marete" in legatura cu vizita presedintelui.
Dar, in general, vizita s-a desfasurat fara evenimente
deosebite.
Din acest punct de vedere, misiune indeplinita!
Marius
Grada & Calin Ghinaciu - Ziarul Transilvania
Noua
medici de familie vor primi cabinete
Solicitarea
adresata de noua medici de familie aradeni are toate
sansele sa se concretizeze in scurt timp, in urma
votului consilierilor judeteni.
Medicii au solicitat, in baza unei ordonante de Guvern,
cumpararea spatiilor in care functioneaza cabinetele
medicale individuale in care activeaza deocamdata
doar in baza unor contracte de comodat.
Tinta solicitarilor o reprezinta imobilul de pe strada
Calarasilor nr. 3, aflat in inventarul bunurilor care
apartin domeniului public al judetului.
Primul pas spre indeplinirea cererii medicilor de
familie a fost facut la sfarsitul saptamanii trecute
de consilierii judeteni, care au votat pentru trecerea
imobilului in cauza din domeniul public al judetului
in cel privat.
Aceasta hotarare face posibila concesionarea cabinetelor
medicale doctorilor care isi desfasoara activitatea
aici, fara a mai fi necesara licitatia publica.
In plus, in referatul care insotea proiectul de hotarare
se indica faptul ca intretinerea si reparatiile necesare
imobilului necesita sume mari de bani, pe care consiliul
nu si le permite si ca - pentru evitarea acestor cheltuieli
- se considera oportuna concesionarea imobilului,
dupa trecerea lui din domeniu public in cel privat
al CJA.
Este vorba de o cladire ce se intinde pe 2.046 de
mp, la care se adauga si terenul aferent (alte 2.766
mp).
In aceste conditii, in scurt timp cei noua medici
de familie grupati in imobilul de pe strada Calarasilor
vor deveni semi-proprietari ai spatiilor concesionate,
redeventa datorata urmand a fi stabilita de alesii
judetului, in urma unor studii de oportunitate.
Adriana
Barbu - Agenda zilei
Comuna
cu incubator de afaceri
Desi
i se refuza acest statut, Pecica are programe de dezvoltare
demne de un oras Cu un an in urma, la Pecica
a fost organizat un referendum local privind transformarea
comunei in oras.
Pecica, cu aproape 13.000 de locuitori, este a doua
localitate din judetul Arad ca numar de populatie,
dupa municipiul Arad, depasind lejer celelalte orase
din judet care au intre 7.500-10.000 locuitori fiecare.
Transformarea in oras ar fi adus la Pecica o serie
de institutii necesare locuitorilor si i-ar fi ajutat
pe acestia sa nu mai bata drumul Aradului pentru tot
soiul de acte care nu pot fi eliberate de primaria
unei comune.
Cu toate ca au existat toate argumentele privind transformarea
comunei in oras, dosarul Pecica zace pe undeva pe
la parlament. De mai bine de un an, pecicanii asteapta
in zadar sa devina oraseni. "Probabil ca singurul incovenient este legat
de persoana mea, care sunt membru PD, nu PSD",
spune primarul Iustin Cionca, cel care a promovat
referendumul de acum un an. Jumatate de hectar pentru IMM-uri In colaborare cu o organizatie non-guvernamentala
din Italia, a fost realizat proiectul unui incubator
de afaceri la Pecica.
Primaria a delimitat deja o zona de teren unde va
fi realizat incubatorul.
Aici vor fi construite 22 de module, pe o suprafata
de jumatate de hectar. Acestea vor fi inchiriate sau
vandute unor firme din sfera IMM.
Dupa un interval cuprins intre trei si cinci ani,
firmele se vor muta in zona industriala din apropiere.
Proiectul Urbanistic de Detaliu (PUD) a fost deja
finalizat, sub finantarea Uniunii Europene.
Parcul industrial, prevazut in imediata apropiere
a incubatorului de afaceri, este pasul al doilea al
programului de dezvoltare a Pecicai.
In zona, unde in 15 ani vor fi create 3.000 noi locuri
de munca, va fi infiintat si un centru de prefectionare
a personalului pentru firmele care vor intra in parcul
industrial Pecica.
Complexul va fi completat de un centru comercial si,
in ipoteza in care mult discutata autostrada Nadlac-Bucuresti
va trece prin zona, de un terminal auto-porto.
Amplasamentul complexului este pe raza satului Turnu,
in apropierea vamii Turnu-Batania.
Primarul Iustin Cionca spune ca au fost destinate
50 hectare pentru intregul complex, iar pentru anul
viitor se intocmesc documentele pentru o finantare
de doua milioane de euro, plus o cofinantare comunitara
de un milion de euro.
Proiectul este deja promovat in Italia, iar un prim
investitor italian doreste deja sa construiasca un
abator de mare capacitate in viitorul parc industrial.
Proiectul de dezvoltare a comunei este completat de
un adevarat cartier rezidential, unde se vor construi
peste 200 de locuinte.