Vicepresedintele
PSD,
Ilie Sarbu, a fost prezent sambata la Arad, pentru
a participa la Consiliul Judetean al PSD. Sarbu a
fost desemnat de catre conducerea centrala a partidului
sa se ocupe, din partea Centrului, de filiala Arad
a partidului de guvernamant, inlocuindu-l pe fostul
secretar al PSD, Cozmin Gusa. Sedinta fara tensiuni Sedinta, condusa de presedintele PSD Arad, Dorel
Popa si de catre Ilie Sarbu, da ecurs normal, fara
incidente deosebite.
Sarbu le-a cerut membrilor PSD sa-si spuna deschis
pasurile.
Anumite discutii a iscat doar lista cu propuneri pentru
presedinte executiv in PSD, unii dintre membrii Consiliului
Judetean al partidului cerand ca propunerile sa fie
facute de ei.
Insa, conform indicatiilor de la centru, propunerile
se fac de catre Delegatia Permanenta.
Un alt subiect important, a fost acela al promovarii
unor membrii.
Astfel, Florica Grec, director la Statistica, fiind
incompatibila, a cedat locul la presedentia organizatiei
de femei si in Delegatia Permanenta consilierului
judetean Rodica Herlo.
De asemenea, o serie de membrii, in special ai Organizatiei
de Tineret, au fost promovati in diferite structuri
ale partidului.
S-au mai discutat si unele sondaje realizate, precum
si strategia pentru alegerile de anul viitor. "Nu sunt musafir, sunt acasa la Arad!" Dupa incheierea sedintei, Ilie Sarbu, insotit
de presedintele PSD Arad, Dorel Popa, de senatorul
Avram Craciun, de Rodica Borza si Coloman Edeleni,
aparut relaxat la confenta de presa.
A inceput, spunand ca "musafir nu sunt niciodata
la Arad, ma simt acasa aici. Pana la 25 ani am locuit
la Arad, am rude multe aici si vin des sa le vizitez.
Acum, ca ma ocup de PSD Arad, ne vom vedea mai des,
cel putin o data pe luna. Pentru mine, este o onoare
si o placere si sper sa impulsionez activitatea de
aici, pentru a fi bine pregatiti la alegeri si sa
castigam" Sarbu a gasit liniste in PSD Arad De asemenea, Ilie Sarbu a spus ca Dorel Popa este
candidatul PSD pentru Primaria municipiului Arad,
fiind votat in unanimtate de membrii Consiliului Judetean
al PSD.
De altfel, Ilie Sarbu a apreciat activitatea conducerii
PSD Arad, spunand ca "sedinta de astazi a
fost foarte clara si precisa, terminandu-se in timp
util".
Intrebat daca se astepta la altceva, Sarbu ne- a declarat:
"Au fost multe sedinte aprinse la Arad. Imi
aduc aminte, in urma cu un an, la Casa de Cultura
a Sindicatelor, cand am participat la sedinta PSD
Arad, unde a fost multa agitatie. Azi nu am mai intalnit
astfel de lucruri. Chiar daca in general, in partid,
mai exista unele dispute, normale, pentru ca suntem
un partid mare, la Arad nu este asa. Si este un lucru
pozitiv!" Legat de acest subiect, dupa conferinta de presa,
Ilie Sarbu s-a referit si la persoanele excluse din
partid, spunand ca "este normal sa luam masuri
impotriva celor care nu pot sa lucreze in echipa.
Eu sunt foarte drastic, se vede din schimbarile pe
care le-am facut la minister si in teritoriu, si de
aceea nu ezit sa propun masuri radicale". Florin
Remetan nu poate fi presedinte executiv al PSD Referindu-se la numirea unui presedinte executiv
al PSD Arad, Ilie Sarbu spune ca: "Delegatia
Permanenta a PSD Arad face propunerile, iar la Bucuresti
se va stabili. S-au cerut minim trei propuneri, de
la Arad au venit patru: Rodica Borza, Coloman Edeleni,
Petre Mihaes si Gheorghe Curta. Sa incercat de catre
unii colegi sa se faca si alte propuneri. A fost vorba
despre Florin Remetan, dar este subprefect si una
dintre conditii este ca presedintele executiv sa nu
aiba functie in administratie, pentru a avea timpul
necesar sa se ocupe de partid. Noi am cazut, dupa
alegeri, intr-un mare pacat: prinsi cu functiile administrative,
am neglijat partidul. Acum, incercam sa indreptam
lucrurile, si la centru, unde trei fosti ministri
se ocupa intens de partid si in teritoriu, prin desemnarea
unui presedinte executiv care va fi puternic implicat
in organizarea partidului".
Intrebat daca crede ca Bucurestiul poate sa numeasca
o persoana care nu se regaseste intre propunerile
filialei, Sarbu spune ca "nu am motive sa
cred ca poate fi numit altcineva decat unul dintre
cei patru". PSD si Dorel Popa, pe primul loc in preferintele
electoratului Dorel Popa a prezentat, la solicitarea presei,
rezaltatul unui sondaj comandat in judet de PSD si
realizat de Metro Media Transilvania
Astfel, partidul de guvernamant este si in Arad, pe
primul loc in preferintele electoratului, dar cu un
"scor" mai mic decat media pe tara.
33% dintre aradeni ar vota cu PSD-ul la alegeri. In
manicipiu, nu s-a realizat un sondaj de catre o firma
specializata, dar, conform sondajelor efectuate de
opozitie, Dorel Popa este favoritul aradenilor pentru
functia de primar. "Opozitia a comandat sondaje, pe care nu le
da publicitatii, din acest motiv" - a spus
Dorel Popa.
Ilie Sarbu despre... .... relatia PSD - prefectul
Dan Ungureanu "Intre prefect si partid este o relatie normala,
acum. Prefectul este numit de partid si trebuie sa
asculte vocea partidului. Nu s-a pus problema schim-
barii prefectului de Arad, sunt simple speculatii
ale presei. Stiti si cand a fost remanierea Guvernului,
eu am fost remaniat de multe ziare". . .. despre schimbari in PSD Arad Referindu-se la posibila schimbare a prefectului,
dar si la anumite schimbari in partid, Ilie Sarbu
a spus clar si raspicat: "Nimeninu are intentia
sa faca schimbari in partid cu un an inainte de alegeri" ...ce trebuie si faca conducere PSD Arad "Atributiile sunt stabilite in Delegatia
Permanenta centrala. Este vorba despre organizarea
unor actiuni, in baza unui calendar de actiuni, desemnarea
unor responsabili de zone pentru pregatirea alegerilor.
Cele mai importante lucru, pe care eu pun mare pret,
sunt deplasarile in teritoriu.
Vom vedea unde vor merge cei din conducerea de la
judet, unde vor fi insotiti de liderii de la centru.
Vreau sa fie normale contactele cu oamenii, pentru
ca acolo, in organizatiile din comune si orase, este
fortn partidului". ...
...conducerea Directiei Agricole Arad
Vorbind in calitate de ministru al Agriculturii, Ilie
Sarbu s-a referit si la conducerea Directiei Agricole
Arad. "Vom delega pe cineva la conducerea
Directiei, pana la concurs. Acum este mult mai usor,
cu noua legislatie".
Marius
Grada - Agenda zilei
Licitatia
a fost una cinstita, pe bune...
Convorbire
cu dl. Iosif Clodnitchi, directorul S.C. Salubritatea
Arad – Am tot vrut sa va intreb un lucru despre care
s-a discutat mult la vremea respectiva: cum ati pierdut
licitatia pentru curatenia Aradului, dle director?
– Simplu: adversarul nostru direct, Societatea "Polaris",
din Constanta, a venit cu o oferta mai buna. Respectiv,
constantenii au propus cu un miliard de lei mai putin
decat am propus noi pentru maturatul strazilor orasului
si normal ca ei au castigat. – Pe bune? – Absolut pe bune, era de altfel si foarte greu
sa tragi unele sfori in conditiile in care licitatia
a fost deschisă. – Unii au zis că asa si pe dincolo... – Am auzit si eu,
dar repet: totul a fost la vedere, fara nici un amestec.
Pacat ca o treaba, altfel simpla, a fost, fara rost,
politizata, dandu-i-se o alta turnura decat cea reala,
fireasca. – Aceleasi voci clamau, dupa licitatia cu pricina,
ca Salubritatea Arad ar fi de acum pe duca... – Da de unde! Stiti cat reprezinta cele 6 miliarde
de lei pierdute de catre noi de pe urma licitatiei?
Mai putin de 10% din veniturile societatii, asa ca
nu vad pentru ce s-a facut atata caz in jurul acestei
licitatii. Fireste, as minti daca n-as recunoaste
ca ne-am fi bucurat sa castigam noi licitatia. Dar
daca asa s-a intamplat, ce mai putem face? Aceasta
este economia de piata, va asigur insa ca noi am invatat
multe din aceasta licitatie pierduta. – Am inteles ca din toamna sau de anul viitor
va fi scoasa la licitatie si cealalta activitate de
salubrizare a orasului, cea de ridicare si transport
a gunoiului menajer. – Si eu am auzit si tocmai de aceea am inceput
sa ne pregatim serios pentru aceasta noua confruntare
pe care, speram s-o castigam. – Cum va ajuta Consiliul Local sa traiti? Cu cati
bani? – Cu nici un leu! Stiu ca suna oarecum curios
ca actionarul principal al unei societati sa nu miste
un deget pentru societate, dar aceasta este realitatea
- si la noi, si la celelalte foste regii - fiecare
se descurca financiar singur, traind din ce si cat
castiga. – Cu datoriile catre stat cum stati? – Eu zic ca bine, societatea fiind la zi cu plata
tuturor obligatiilor. Un lucru cu atat mai de remarcat
cu cat in ultimii ani am investit foarte serios in
baza materiala a societatii. – Pe cate strazi din Arad va desfasurati activitatea? – Pe toate cele circa 700, conform contractului
cu Primaria. – Asa, de curiozitate, cat castiga lunar un salariat
de la dv.?
– Salariul unui muncitor necalificat incepe de la
3,1 milioane de lei, plus sporurile de salubritate
si de periculozitate, si, evident, cel de vechime,
mai departe existand o grila in functie de natura
si de importanta muncii efectuate.
– Au trecut multi muncitori la "Polaris"
dupa treaba cu licitatia?
– 45 de necalificati si cinci sau sase controlori
si soferi, Salubritatea mai dispunand insa de un efectiv
de 230 de oameni. – In Arad exista, asadar, la ora actuala, doua
societati care se ocupa de salubrizarea sa: una de
stat si cealalta privata. Care este situatia din acest
punct de vedere in alte orase din tara, stiu eu, la
Timisoara sau la Oradea, de pilda? – In Timisoara primaria s-a asociat inca din
1990-1992 cu o societate germana, insa de vreun an
de zile in joc a mai intrat si o firma privata, acestea
efectuand atat maturatul cat si transportul gunoiului
menajer si stradal. In Oradea situatia este cam la
fel, si aici partenerul fiind - ca si la Braila -
tot o firma germana, plus o societate privata.
– La noi pentru ce nu s-a procedat la fel? Adica,
pentru ce la Arad s-a intarziat atat de mult cu privatizarea
acestui serviciu? – Imi pare rau, dar eu nu sunt in masura sa va
raspund. Bine este ca, totusi, iata, acest proces
a inceput si la noi si ca Primaria a trecut la privatizarea
acestui serviciu fara a tine cont ca societatea noastra
este, ca sa zicem asa, copilul sau de suflet. – Vara, dar nu numai, insa mai ales vara, containerele
acelea mari de gunoi, datorita faptului ca sunt deschise,
emana un miros care se simte peste sapte strazi! Ce
aveti de gand cu acestea - se intreaba si ne intreaba
foarte multi cititori? – Dupa cum observati, acest tip de containere
sunt tot mai rare, ele fiind inlocuite treptat cu
containere pe roti, de 1,1 m. c., containere cu capac,
asa cum se pot deja vedea in cartierele Alfa, Micalaca
II-III si Confectii. As vrea sa mai adaug ca aceste
containere se predau cu adresa precisa, respectiv
la fiecare asociatie de proprietari sau casa particulara,
actiune pe care intentionam s-o finalizam anul viitor. – Iata un lucru bun care, speram ca va face sa
dispara imaginile de cosmar cu containere mereu arhipline
sau care dau pe delaturi. Este vorba despre cele "clasice",
de 4 m. c. Si primul exemplu care imi vine acum in
minte este cel de la intrarea in Piata "Fortuna",
din Calea Aurel Vlaicu, unde containerele pentru gunoi
dau mereu peste, aspect despre care ziarul nostru
a scris nu o data. – As vrea sa va informez ca, de regula, containerele
din zona pietelor sau din marile aglomerari urbane
se golesc in fiecare seara ori se inlocuiesc cu altele,
curate si spalate. Nu stiu care este situatia exacta
a containerelor despre care ati amintit, s-ar putea
ca ele sa apartina Societatii TOP care primeste atatea
containere cate comanda. Probabil ca acestea se umplu
repede, pentru ca sunt prea putine, in general agentii
economici ferindu-se sa comande mai multe containere,
deoarece, simplu, un container mai mult pe zi inseamna
1 m. c. in plus de gunoi, iar pe o luna 30 de metri
cubi de gunoi. Care 30 de metri cubi inmultiti cu
doua sute si ceva de mii de lei, cu cat se plateste
metrul cub de gunoi menajer, dau vreo 6-7 milioane
de lei in plus in fiecare luna. De aici "sistemul"
unora de a comanda cat mai putine containere care,
evident, nu fac fata cerintelor, creand imaginile
neplacute despre care vorbeati. – O alta treaba ar fi asa-numitele cosuri stradale
care par un fel de jucarie ce se umple in mai putin
de o ora... – Stiu, dar golirea lor nu mai cade in sarcina
noastra, ci in cea a firmei "Polaris". – Ce ar mai fi de adaugat? – Un singur lucru, care, insa, n-as dori sa sune
ca o scuza. - Despre ce este vorba? - Despre faptul ca uneori suntem acuzati pe nedrept
pentru gunoaiele de pe spatiile verzi sau de pe liniile
de tramvai. Pe nedrept, pentru ca noi, Salubritatea,
ne ocupam doar de ridicarea si transportul gunoiului
menajer din containere si pubele, de ridicarea si
transportul gunoaielor de pe liniile de tramvai sau
de pe spatiile verzi ocupandu-se Compania de Transport
Public, in primul caz si Societatea de Gospodarire
Comunala in cel de al doilea caz. De asemenea, tot
potrivit legii, maturatul si ridicarea gunoiului din
fata blocurilor ori din fata caselor particulare cade
in sarcina asociatiilor de proprietari ori a proprietarului
casei. – Am notat.
Mircea
Dorgosan - Adevarul
Crima
pentru aurolac
Trei
tineri aradeni au omorat un batran caruia i-au furat
30.000 de lei Aurolacul a facut
o victima colaterala la Arad. Un batran de 62 de ani
a fost ucis de trei tineri pentru doar 30.000 de lei,
bani cu care acestia vroiau sa cumpere aurolac.
Politia municipiului Arad a fost in alerta peste 24
ore pentru a-i prinde pe autorii talhariei urmate
de moartea victimei. Cei trei tineri sunt vechi cunostinte
ale politiei, avand mai multe dosare penale pentru
furturi din masini. Acum ei risca sa stea in inchisoare
25 de ani. Talharit si omorat In noaptea de vineri spre sambata, in zona centrala
a Aradului, in apopierea intersectiei Podgoria, trei
tineri erau in cautare de bani pentru aurolac. Mario
Eugen Albu, de 18 ani, Victor Ilie Palii, de 17 ani,
si Alexandru Andrei Munac, de 16 ani, erau vechi clienti
ai politistilor.
Fara a fi boschetari, tinerii erau cunoscuti ca hoti
si pierde-vara, fiind clienti frecventi ai politiei.
Unul intre ei a avut ideea sa atace pe primul om care
le iese in cale, pentru a procura banii pentru aurolac.
Nu au avut mult de asteptat, pentru ca de ei s-a apropiat
un batran aflat sub influenta alcoolului.
Tinerii l-au atacat si i-au luat banii din buzunar.
Barbatul a cazut pe spate si s-a lovit violent cu
ceafa de o bordura. "Prada" gasita asupra victimei a
insumat abia 30.000 de lei. Dupa ce s-au vazut cu
banii in buzunar, cei trei au fugit in timp ce batranul
se zbatea intre viata si moarte. Clienti
vechi ai politiei Un echipaj de politie care patrula zona a anuntat
salvarea si apoi a reusit sa-l prinda imediat pe unul
dintre criminali.
Al doilea tanar a fost gasit peste putin timp. In
drum spre spital, batranul a murit si, o data ajuns
la Spitalul Judetean Arad, toate incercarile de a-l
readuce la viata s-au dovedit a fi zadarnice.
Insusi comandantul Politiei municipiului Arad, comisar
sef Gheorghe Tica, a coordonat actiunea politiei pentru
prinderea celui de-al treilea autor al faptei, Victor
Ilie Palii, care a reusit sa dispara.
Politistii au scotocit tot orasul si imprejurimile,
pana cand au reusit sa dea de fugar.
"Palii s-a ascuns la IAS Muresul, unde l-am prins.
Toti cei trei sunt cunostinte mai vechi de-ale politistilor.
Au fost implicati in mai multe furturi din masini",
ne-a declarat ieri comisar sef Gheorghe Tica.
Politistii au reusit sa identifice si victima. Este
vorba despre Aurel Voican, de 62 ani, din Arad.
Barbatul era pensionat de boala si, dupa cum au declarat
politistii, se apucase de catva timp de baut pentru
ca avea necazuri cu sotia, grav bolnava. Tinerii si-au
recunoscut fapta. Ei spun ca au vrut doar sa ii ia
banii batranului, nu sa-l si omoare.
Cei trei au mai multe dosare penale pe numele lor,
fiind cercetati in mai multe cazuri cu furturi din
autoturisme.
Pentru talharie urmata de decesul victimei, ei risca
o pedeapsa cu inchisoarea de pana la 25 de ani.
Sorin
Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)
Caricaturi,
satira si umor la Macea
La
numai cativa kilometri de granita cu Ungaria, formatii
satirice si interpreti individuali, din diferite regiuni
ale tarii, au tinut sa arate ca si satul mai poate
reprezenta un centru cultural.
Comuna Macea,
situata in
judetul Arad, a adunat copii, tineri si maturi,
amatori ori (cu pretentii de) profesionisti, care
s-au suit pe scena Casei de Cultura, concurand intr-un
festival ce rezista din anul 1981.
Umor satesc. Caricaturi prestigioase. Personalitati
de prima mana.
Pe toate le-a reunit Macea, intr-o vreme nefasta pastrarii
traditiilor, cand in mediul rural nu se mai intampla
aproape nimic. Nici (agri)cultura! "Romanii inteligenti se trag din tarani" Vineri seara, cea de-a XI-a editie a Festivalului
bienal "Gura Satului" astepta sa
inceapa.
In curte, lume de tot felul. Concurenti, sateni, gura-casca,
vedete. La o masa, actorul Ernest Maftei, inconjurat
de mai multi tineri.
Se rade mult. Peste cateva momente, printre Daciile
saracacioase, apare o masina ce intoarce priviri.
Din ea, celebrul caricaturist Stefan Popa Popa's isi
arata fata.
Dispare in scurt timp, insotit de organizatori, iar
atmosfera de asteptare invaluieste din nou locul.
Lipseste conversatia, pe care o gasim usor in compania
renumitului actor, ce starneste invidie prin pofta
sa de viata.
Acesta declara cu haz ca a venit la Macea invitat
de poporul roman. Nu este deranjat de faptul ca imaginea
sa este asociata cu cea a satului romanesc, argumentand
ca "99% din romanii inteligenti se trag din
tarani".
Secretul longevitatii sale? "Iubesc neincetat
fetele frumoase", raspunde badia Maftei.
"I-am spus Marinei Almasan, viitoare Socaciu
(realizatoare de emisiuni la televiziunea nationala-n.r.),
pe vremea cand era gravida si ma chema la emisiunile
ei, sa nu ma mai invite, fiindca telespectatorii vor
crede ca eu sunt tatal copilului", a povestit,
in stilul sau inconfundabil, Ernest Maftei.
Printre rasete si priviri razlete, observam un alt
personaj celebru: Dorel Visan. Macea devenise pentru
un week-end loc al vedetelor, din care mai lipseau
doar paparazzii. Popa's la Macea Peste putin timp, incepe vernisajul expozitiei
de caricaturi. Langa un salon, in care gasesti cateva
lucrari remarcabile, semnate de artistul Popa's, se
afla creatiile discipolilor sai.
Sunt tineri talentati, majoritatea cu varsta sub 15
ani, pentru care Macea reprezinta o sansa de afirmare.
Stefan Popa Popa's nu isi aminteste ca, vreodata,
un politician strain sa se fi suparat pentru caricatura
primita in dar.
In Romania insa, prin anii 90, Popa's trebuia sa dea
explicatii la politie pentru indrazneala sa de a caricaturiza
fete guvernamentale.
El nu se sfieste sa afirme ca, "in strainatate,
am facut prin munca mea de zece ori mai mult ca un
diplomat roman".
Actorul Dorel Visan crede ca "indiferent de
valoare, e bine ca festivalul se organizeaza".
El vede in Macea o posibilitate de lansare pentru
textieri si interpreti.
Fara legatura cu "Gura Satului",
Visan spune ca ii este dor de cinematografia buna.
El a anuntat ca va juca intr-un film regizat de Serban
Marinescu si, posibil, chiar in productii realizate
de cineasti magiari. "Jocul traditional romanesc este batuta
de joc" In prima seara de festival, au evoluat formatii
din Vaslui, Drobeta Turnu Severin, Craiova, Macea,
Bistrita Nasaud. Unii au cazut in vulgar nepermis
de mult, s-au intrecut in amatorism, in timp ce altii
au reusit sa impresioneze prin text curat si joc de
calitate. Trupa de pamfleti a craiovenilor, care si-a
propus sa descrie emanciparea, a avut o singura remarca
interesanta: "Jocul traditional romanesc este
batuta de joc".
In rest, plictiseala si, pe alocuri, chiar grotesc.
Drobeta Turnu Severin a fost la inaltime, printr-o
sceneta in care bietul taran roman era jupuit de perceptor.
Vorba actorului Dorel Visan: "Chiar si intr-o
multime de netalentati, tot trebuie sa existe unul
bun".
Sambata, au urcat pe scena interpreti din Jibou, Gura
Humorului si Sibiu. Primarul comunei Macea, Ioan Mercea,
a mediatizat festivalul intr-un mod inedit: "prin
chematori cu magarusul". "S-a mers la Arad, in localitatile invecinate
si, chiar in zi de piata, la Curtici", declara
primarul Mercea.
Acesta vrea, cu fiecare noua editie, sa dea amploare
festivalului si se mandreste ca a reusit sa constituie
un juriu din personalitati ca actorii Ernest Maftei
si Dorel Visan, sculptorul Pavel Mercea sau caricaturistul
Stefan Popa Popa's. Ambitie de macean Macea poate fi numita o asezare turistica. Are
o gradina botanica bine cotata, gazduieste un muzeu
permanent al caricaturii si detine in apropiere un
strand cu apa termala.
Festivalul macenilor vorbeste de la sine despre ambitia
unei asezari care nu se multumeste cu statutul de
anexa a unui oras.
Macea tine sa arate ca nu teritoriul conteaza, ci
efervescenta unei comunitati si valorile pe care aceasta
le promoveaza.
In cele trei zile de festival, celebrul caricaturist
timisorean si-a lansat albumul "Popa's la
Praga", iar Dorel Visan a sustinut un recital.
Cat despre Ernest Maftei, acesta este asteptat la
Macea si peste doi ani, la inceput de august, pentru
a participa la o noua editie a Festivalului de satira
si umor satesc.
Cosmin
Lungu - Ziua de Vest
Modelul
pecican
Pecica ma surprinde mereu. Comuna despre care
se spune ca este cea mai mare din tara m-a castigat,
pentru ca viata sa sociala e mai efervescenta decat
a unor orase cu pretentii. Se intampla mereu cate
ceva acolo, care te captiveaza.
Oamenii sunt deschisi si ai sentimentul ca intri printre
ei ca intr-o familie.
Sambata s-a inaugurat in comuna clubul mestesugarilor
- un imobil care pana nu demult se degrada si cand
treceau pasarile deasupra sa, arata acum ca un camin
cultural, ingrijit si cald.
Cladirea a fost redobandita de micii mestesugari,
dupa o procedura epuizanta, o lupta cu birocratia
si legea.
Imediat dupa redobandire, oamenii s-au pus pe treaba
si in cateva luni imobilul si-a schimbat aspectul.
A fost o munca de claca – unii au donat mesele, altii
au tencuit, unii au reparat bucataria, altii au zugravit.
Ruina s-a metamorfozat si poate fi invidiata de oricine.
Dincolo insa de castigul material pe care il reprezinta
reabilitarea clubului, este castigul moral: oameni
cu conceptii diferite, din partide diferite, cu interese
diferite, uneori concurenti ori inamici s-au coalizat,
au trecut peste orgolii si neajunsuri, in interesul
comunitatii.
Au inteles ca binele lor depinde in oarecare masura
de avansarea microuniversului in care traiesc si pe
care ameliorandu-l, isi fac lor insilor un serviciu.
Ceea ce s-a intamplat la Pecica – si nu doar in aceasta
situatie, ci si in alte dati – ar trebui sa fie perceput
si promovat ca modelul romanesc. Exista, iata, solutii
de progres si in conditii de austeritate, daca vointa
si altruismul eclipseaza, macar pentru moment, egocentrismul.
Pecica, spuneam, ma surprinde mereu; poate tocmai
din acest motiv mi-as dori sa se transforme, cat mai
grabnic, in oras.
Oamenii de acolo merita sa se emancipeze, pentru ca
nu se limiteaza la tanguiri patetice, ci cauta rezolvari
– e o atitudine care ar trebui mediatizata, sa si-o
insuseasca si cei care vad numai mizeria tranzitiei,
ignorand posibilitatile din spatele cortinei.