Miercuri, 5 martie 2003

Stirile TVA se gasesc aici

• Toti pentru Mures

Ieri a fost semnata la Arad infiintarea unui consortiu destinat demararii unui proiect ecologic, "Toti pentru Mures", vizand Lunca Muresului. Proiectul, care se adauga unuia mai amplu, derulat prin intermediul Directiei Silvice Arad, care vizeaza intreaga Lunca inferioara a Muresului, se adreseaza administratiilor publice locale din vecinatatea parcului Natural Lunca Muresului. El vizeaza derularea de activitati menite sa pastreze ecosistemele din zona raului Mures dar si sa educe populatia si elevii in spiritul respectarii unor norme de mediu si al educatiei ecologice in general. Partenerii italieni sint Clubul Rotary Dell Adda, Regiunea Lombardia si conducerea Parcului Adda Nord, care vor impartasi experienta italiana in coordonarea de proiecte destinate protectiei mediului. Italienii au explicat ca 20 la suta din suprafata Lombardiei reprezinta zone protejate. Partea stiintifica a proiectului este sustinuta de specialisti ai Universitatii "Aurel Vlaicu" din Arad. Sorin Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

• SANEVIT, prima investitie privata din Romania, in pragul colapsului

Prima mare investitie privata din Romania post-revolutionara, S.C. SANEVIT S.A. Arad, a ajuns la colaps in jungla de interese obscure din jurul sistemului sanitar romanesc. Prima fabrica de seringi unifolosibile din tara, construita la parametri occidentali, se zbate intr-un blocaj financiar devastator. Actionarii, persoane fizice, acuza Guvernul Romaniei, urmand sa-l dea in judecata. Ei spera ca doar la Strasbourg li se va face dreptate. La drum cu un credit garantat de stat Ideea de a construi o fabrica de seringi unifolosibile ultramoderna in Arad a parut, la inceputul anilor '90, o utopie. Totusi, cu un credit de 37 milioane dolari, platibili in rate, garantat de stat prin Ministerul Finantelor, pe un camp din marginea Aradului a rasarit o uzina ultramoderna. Creditul extern a fost contractat pentru achizitionarea utilajelor din strainatate. Pentru constructia halelor, SANEVIT a mai contractat un credit, intern, de 2 miliarde lei, de la BRD. Acest credit a ajuns in aceste zile sa provoace mari probleme. La creditul initial s-au calculat, in timp, dobanzi de peste 8 miliarde lei. SANEVIT a inceput achitarea datoriei, obtinand aprobarea ca banii platiti sa intre in contul creditului initial, apoi sa fie platite dobanzile. Pana in martie 1993, firma a returnat creditul initial si 1,524 miliarde lei din dobanzi, ramanand de plata diferenta pana la 8 miliarde, adica in jur de 6,5 miliarde lei. Pentru acesti bani, in octombrie 1999 s-a emis o sentinta de executare silita, care viza cladirile ipotecate bancii. In urma altor negocieri cu conducerea centrala a BRD, SANEVIT a obtinut esalonarea de plati. Pana in prima parte a anului 2000, firma s-a tinut de programul platilor esalonate. Apoi, din cauza blocajului financiar, SANEVIT nu a mai putut onora platile. S-a dispus scoaterea la licitatie a cladirilor fabricii. Pentru ca, conform legii, o sentinta executorie nu mai poate fi executata dupa sase luni de la emitere, SANEVIT a contestat licitatia. Scandalul SANEVIT a continuat, pentru ca SANEVIT a creditat sistemul sanitar romanesc. Acum SANEVIT a fost preluata de catre AVAB. S-a incercat vanzarea la licitatie a fabricii, dar nu a venit nici un cumparator. In cursul lunii februarie, conform unui comunicat de presa AVAB, presedintele AVAB Ionel Blanculescu trebuia sa vina in vizita la SANEVIT. Desi luna februarie a trecut, presedintele AVAB nu a venit la Arad. Salariatii SANEVIT au fost trecuti in concediu din luna ianuarie pana in 3 martie, cand nu se stie exact ce se va intampla cu fabrica. Sistemul sanitar romanesc a fost creditat de SANEVIT situatia firmei SANEVIT din Arad este mult mai complexa decat o arata o analiza sumara. Desi exista o hotarare de Guvern prin care unitatile medicale din tara ar fi trebuit sa se aprovizioneze cu seringi de la SANEVIT, situatia este alta. Seringile din import au pistonul din plastic, spre deosebire de cele fabricate la Arad, care au garnitura din cauciuc, ceea ce le face mai bune calitativ, dar si mai scumpe. In plus, cele din import, pentru care se primesc comisioane confidentiale grase, pot fi refolosite prin sterilizare prin fierbere, in timp ce produsele SANEVIT sunt cu adevarat unifolosibile. Desi nu a primit bani de la spitale, SANEVIT a livrat in continuare seringi si ace, marindu-si constant pierderile. Blocajul, caracteristic intregului sistem sanitar romanesc, provine de la Ministerul Finantelor, care nu livreaza banii catre C.N.A.S., de unde acestia urmau sa fie directionati catre casele judetene si, implicit, catre spitale. Fabrica ar fi rentabila la o productie de 160 milioane seringi pe an si 520 milioane ace medicale pe an. De ani de zile spitalele aradene nu achizitioneaza seringi produse de SANEVIT, chiar daca fabrica le-a oferit facilitati deosebite. Ceea ce demonstreaza faptul ca o investitie etalon pentru industria medicala romaneasca, realizata cu garantia statului, moare din cauza unor interese obscure. Colapsul economic al sistemului sanitar distruge o firma strategica, lasand sistemul sanitar, in domeniul aprovizionarii cu seringi si ace unifolosibile de calitate, la mana importatorilor. Actionarii dau in judecata Guvernul Actionarii persoane fizice si agenti economici au decis sa convoace o noua adunare generala pentru 6 martie. "Agentii economici si persoanele fizice, investitori la SC SANEVIT SA, sunt periclitati de a-si pierde investitiile datorita guvernelor mafiote postdecembriste din Romania", a declarat Mircea Ardelean, unul dintre cei mai mari actionari ca persoana fizica din SANEVIT. El are 55.690 actiuni si poate spune ca intre persoanele fizice detine pachetul majoritar de actiuni. Mircea Ardelean spune ca Ministerul Sanatatii are de platit, numai pe anul 2002, 18 miliarde de lei catre fabrica aradeana de seringi. Din 1995 au restante permanente catre SANEVIT, iar 70% din seringile folosite in Romania sunt importate si pentru acelea se gasesc banii necesari pentru a fi platite. Actionarii acuza Ministerul Sanatatii ca vrea cu buna stiinta sa falimenteze fabrica aradeana. Ei spun ca singurul care i-a ajutat a fost fostul ministru al sanatatii, Barany, care a considerat ca seringile de buna calitate produse la Arad sa fie folosite in sistemul sanitar romanesc. "Sanevit a ajuns un FNI al Guvernului. Din moment ce mafiotii au importat seringi am ajuns in aceasta situatie. Am avut incredere in guvernantii nostri, de aceea mi-am investit banii in SANEVIT. Vrem sa dam in judecata Guvernul Romaniei. Stiu ca in Romania probabil nu vom castiga procesul, dar mergem pana la Strasbourg. Asteptam sa ni se faca dreptate. Eu am cumparat actiuni in 1992 de la SANEVIT si pana acum nu am luat nici un ban. S-a ajuns aici pentru ca in loc sa se cumpere seringi de calitate, s-au preferat cele din import", a declarat Mircea Ardelean. Situatia SANEVIT este foarte delicata. Nimeni nu intelege cum s-a reusit ca o fabrica foarte moderna, care produce seringi de unica folosinta, sa ajunga o fabrica falimentara. Liliana Brad - Romania Libera

• "Ungaria Milenara" are cale libera

Comerciantii de la Piata Pompierilor au primit un ultimatum pentru a se muta Din data de 6 martie, Piata Pompierilor va inceta sa mai existe ca centru comercial. Aceasta data a fost prezentata ca ultimatum de conducerea TOP catre comerciantii din piata, care trebuie sa-si mute bunurile fie in Piata Obor, fie in Piata Catedralei. In ceea ce priveste detinatorii de gherete, acestia vor primi.spatii identice la Piata Obor. Marcel Chican, reprezentant in CA al TOP, a precizat ca doar un singur comerciant, detinator de ghereta, este titularul unui contract valabil cu SC TOP, acesta fiind si cel care va beneficia de un spatiu in Piata Catedralei. Daca timpul va permite, se va trece la dezafectarea pietei, urmand ca mesele sa fie folosite pentru suplimentarea locurilor destinate comerciantilor in diferite alte piete, iar in ceea ce priveste copertinele aceste vor fi folositre la acoperirea Pietei Miorita. Astfel, este deschisa calea amenajarii parcului in care va fi amplasat complexul statuar "Ungaria Milenara". Calin Ghinaciu - Agenda zilei

• Pentru ca nu au studii medii numai 15-20 % dintre gardieni vor fi acceptati in Politia Comunitara

Interviu cu Sorin Codos - seful Corpului Gardienilor Publici Sorin Codos a castigat, zilele trecute, concursul pentru postul de sef al Corpului Gardienilor Publici. Proaspat instalat in functie, dl. Codos ne-a acordat un interviu, in exclusivitate, privitor la starea in care se afla institutia si la preocupirile domniei sale pentru imbunatatirea activitatii acesteia.  - Ce veti aduce nou, d-le Codos, in activitatea gardienilor publici?  - Imi propun ca in perioada urmatoare sa pornesc o ofensiva pentru castigarea de noi contracte. Voi analiza de urgenta activitatea detasamentelor si grupelor, inclusiv indicatorii economici ai acestora. Voi pune accentul pe pregatirea profesionala si de specialitate a intregului personal, pe calitatea serviciilor prestate, colaborarea dintre institutia noastra si beneficiari si relatia dintre gardianul public si cetatean, in sensul de a raspunde operativ la solicitarile aradenilor.  - Am aflat din surse sigure ca fostul sef al C.G.P. - Ioan Klein a afirmat ca, odata cu demisia sa, va convinge mai multe firme colaboratoare sa rezilieze contractele cu institutia pe care o conduceti. Cate contracte au "cazut" in urma plecarii sale?  - In ultimele patru luni, efectivele de gardeini publici au ramas aproximativ aceleasi, deoarece, chiar daca au fost reziliate un numar de patru contracte, au fost incheiate altele trei, iar in rest celelalte s-au mentinut.  - Care este situatia la capitolul financiar?  - Nu avem probleme de ordin financiar, chiar daca pastram aceleasi tarife negociate la 1 martie 2001. Pentru a reduce cheituielile am trecut la reorganizarea serviciilor, iar pe unele posturi ramase libere atributiile fostilor angajati au fost preluate prin cumul, fara a se mai efectua angajari. Prin urmare, s-au inmultit atributiile actualilor angajati. De asemenea, am pornit o ofensiva de recuperare a sumelor restante, o mare parte dintre acestea reusind sa fie recuperate de la firmele cu care am avut contracte. Am ajuns aproape la zi cu plata facturilor in derulare.  - Ce sume de bani ati avut de recuperat si de la cate firme sau institutii?  - A trebuit sa recuperam cateva sute de milioane de lei de la 15 firme si institutii aradene.  - La urechile noastre au ajuns reclamatii din partea unor cetateni, privitoare la faptul ca unii gardieni ar pretinde mita de la cetatenii care sunt prinsi ca au incalcat legea pentru a nu li se intocmi procese verbale. Ce masuri luati pentru stoparea acestui fenomen?  - In cadrul sedintelor de pregatire profesionala am solicitat sprijinul organelor de politie. Chiar in aceste zile am avut ca invitati la sediu reprezentanti ai politiei in vederea indrumarii si acordarii asistentei de specialitate.  - In urma cu catva timp, gardienii se plangeau ca au salarii din care nu se poate trii. Veti pune in discutie cresterea salariilor la angajati?  - Da. In perioada urmatoare, vom purta negocieri cu sindicatele pentru incheierea contractului colectiv de munca, tinand cont de prevederile noului cod al muncii care va intra in vigoare incepand cu 1 matrie 2003.  - Ce stiti despre "transformarea" C.G.P. in Politie Comunitara ?  - Am vazut proiectul de lege privind infiintarea, organizarea si functionarea Politiei Comunitare pentru ordine publica la nivelul unitatilor administrativ teritoriale (municipii, orase, sate). Dupa informatiile pe care le am proiectul va intra in Parlament in cursul acestui an, urmand ca in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a legii, Ministerul Administratiei Publice Locale, prin Hotarare de Guvem, sa elaboreze regulamentul de organizare si functionare a Politiei Comunitare. Personalul se va compune din politisti comunitari si persoane contractuale.  - Avand in vedere ca angajatii Politiei Comunitare va trebui sa indeplineasca anumite conditii, printre care sa aiba studii medii cu diploma de bacalaureat, cati dintre gardienii actuali credeti ca vor fi acceptati in Politia Comunitara? ...  - 15-20 la suta in momentul de fata, pentru ca unii dintre ei urmeaza cursurile liceului seral.  - Ce atributii va avea politistul comunitar?  Politistul comunitar va fi functionar civil care isi va desfasura activitatea in uniforma si va fi inarmat. El va avea obligatia de a asigura ordinea publica, de a apara avutul public si privat, viata si integritatea persoanei, precum si paza institutiilor publice si a celorlalte obiective de interes local. In activitatea pe care o va desfasura va colabora cu Politia, Jandarmeria, serviciile publice comunitare, precum si cu alte institutii conform legii.  - Va multumesc!  A consemnat, Nadia Bodran - Adevarul

•  Lipova. "Orasul nostru este al doilea dupa municipiu, din toate punctele de vedere!"

Interviu cu Petru Gherman - primarul Lipovei - Recent, a avut loc un seminar in localitatea Vata de Sus, judetul Hunedoara. Despre ce  s-a discutat? - La seminarul de la Vata au participat delegatii din 5 judete din vestul tarii, reprezentanti ai administratiei publice locale, primari, viceprimari si directori de regii, societati comerciale si servicii de gospodarire comunala care au disutat despre calitatea serviciilor publice. Fiecare se ocupa cu livrarea serviciilor respective catre cetateni. S-a discutat pe marginea legii 364/2002, completata cu Ordonanta de Guvern 35/2003, privind coordonarea si functionarea serviciilor publice. Aici intra alimentarile cu apa, salubrizarea, canalizarea. La Vata s-a discutat mai mult despre alimentarile cu apa si canalizare. Seminarul a fost organizat de catre Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodarire Comunala. Ni s-a atras atentia ca va trebui, in fiecare localitate, sa se infiinteze astfel de servicii, care sa corespunda cu normele Uniunii Europene. Ideea mi s-a parut foarte buna. Administratiile locale, Consiliul Local, primariile, sunt obligate sa gestioneze aceste servicii, prin gestiune delegata prin licitatie publica cu caiet de sarcini, pentru a putea controla si finanta activitatile. Lipova a prevazut aceasta noutate legislativa, dand curs, in acest sens, unui program Phare – dezvoltarea si modernizarea statiei de epurare si a retelelor de canalizare. Este un program cofinantat: 75% din fonduri Phare, iar 25% din bugetul local. Consiliul Local a ales varianta a doua de finantare, care se ridica la suma de 3,1 milioane de euro. Urmeaza sa vedem, in maximum o luna, de unde vom face rost de bani, probabil vom imprumuta de la vreo banca locala sau internationala. - Recent, Dan Ungureanu, prefectul judetului Arad, a afirmat ca Lipova este pe ultimul loc din punct de vedere al dezvoltarii economice. - Nu sunt de acord cu aceasta observatie. Sunt chiar revoltat, Lipova este un oras frumos. Vechiul se impleteste cu noul, noul fiind conditiile financiare de acum, mai greu de priceput pentru unii. Dar se construieste si la Lipova, nu cum am dori noi, dar se construieste. In acest an sper sa se inceapa constructia a doua blocuri de locuinte pentru cazurile sociale, o sala de sport cu 200 locuri. Vrem sa dezvoltam zona centrala a orasului, sa-i dam culoarea si fatada pe care o merita aceste cladiri, avand in vedere arhitectura unica, centrul Lipovei fiind declarat monument istoric. Prin reparatiile pe care le vom face, cu ajutorul proprietarilor, va fi redata frumusetea cladirilor din centru. Eu consider ca orasul nostru este al doilea dupa municipiu, din toate punctele de vedere. Orasul pe care, deocamdata, il administrez este cel mai frumos. Avem un minus in ceea ce priveste forta de munca masculina. Exista cerinte pentru a dezvolta niste unitati economice, pentru a absorbi aceasta forta de munca. Multe femei lucreaza in zona industriala, dezvoltata in vestul orasului. Zona nu este gata, dar speram ca, din aceasta primavara, va functiona la capacitatea maxima. - In ce stadiu se afla proiectul privind introducerea gazului metan? - Gazul, deocamdata, este in stadiul de proiect. Am avut un contract cu societatea GazVest, in care era stipulat ca lucrarile trebuiau sa inceapa inca de anul trecut. Cu exceptia statiei de reglare si masurarea a presiunii gazului,   proiectul este finalizat – a fost sponsorizat de GazVest. Noi trebuie sa punem la dispozitie terenul pe care va fi introdusa tubulatura. Dar problema este ca terenul era privat. Pana am lamurit proprietarul, a trecut ceva timp. In aceste zile s-a clarificat situatia. - Comerciantii din piata sunt nemultumiti de conditiile in care isi vand marfa. Ce v-ati propus sa faceti in acest sens? - Piata este in administrarea unei societati comerciale, de aproximativ 4 ani, la care consiliul local este actionar majoritar. Firma nu mergea prea bine din punct de vedere financiar. Ne-am gandit ca piata fiind o sursa permanenta de bani, sa o dam in administrare la aceasta societate. Primaria are un proiect pentru amenajarea spatiului respectiv, in care, probabil, va intra si acoperirea pietei. Roxana Naiman - Observator

Publicitate

  Imobil de vanzare

Colectivul de redactie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Trutiu Florin, Sorin Stancu.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, Saptamanalul Buletinul de Arad, TV Arad, TV RCS.