Miercuri, 6 august 2003

• Un proiect de 60 de milioane de euro in cartierul Micalaca - Est

In Arad se prefigureaza o noua zona industriala *13 firme au cumparat deja terenuri *Un milion de euro pentru infrastructura *Va fi construit un nou cartier de locuinte Unul dintre atuurile actualei administratii a municipiului este, fara indoiala, dezvoltarea economica a Aradului. Primaria a reusit in numai trei ani (dupa ce proiectul a fost inceput in vechea legislatura) sa atraga multe firme straine, care au investit in municipiu peste 100 de milioane de euro. Fie ca au venit din proprie initiativa, fie ca au fost atrase de oferta avantajoasa a Primariei, important e faptul ca in locul fostelor fabrici care au dus greul industriei aradene au aparut altele, capabile sa "inghita" forta de munca si sa aduca cel putin la fel de multi bani la bugetul local. In ultima perioada, municipalitatea a demarat constituirea unei noi zone industriale (Micalaca Est) si, in perspectiva, se lucreaza la un proiect nou care sa atraga alte investitii romanesti sau straine in municipiul Arad. Primul pas... Primul pas l-a reprezentat Zona industriala nord-vest, considerata printre cele mai puternice din Romania si care, in acest an, va totaliza investitii de 120 de milioane euro, preconizandu-se ca, la final, totalul sumelor atrase sa se ridice la peste 200 de milioane de euro.  Proiectul, asa cum se stie, a fost demarat pe vremea primarului Valentin Paul Neamt, cel care a adus si primii investitori, dar a cunoscut dezvoltarea in actuala administratie, care a reusit sa atraga numeroase firme de renume, cum ar fi Takata-Petri, Leoni, Eastern, NDB etc.  Asa s-a ajuns ca, in acea zona sa nu mai existe decat patru parcele disponibile, lucru ce i-a facut pe reprezentantii Primariei sa se gandeasca la noi terenuri unde ar putea sa atraga posibilii investitori.  Este cel mai proaspat proiect in acest domeniu al Primariei, demarat in urma cu un an si care incepe sa prinda contur.  "Intr-o prima faza, zona era destinata locuintelor si serviciilor. Proiectul este o copie modificata a unuia care data din 1995, atunci cand s-a pus problema refacerii podului de cale ferata peste Mures. Acel proiect prevedea si constructia unei centuri prin zona. De fapt, transformarea zonei a fost prinsa in Planul Urbanistic General din 1991", spune viceprimarul Emanoil Voicu.  Asadar, vreme de 12 ani, desi proiectul exista, nu s-a facut nimic. Viceprimarul Voicu refuza, insa, sa acuze vechile administratii pentru ca nu au facut nimic, sustinand ca "si PUG-ul pe care il realizam acum are proiecte pentru urmatorii 15 ani".  Fata de proiectul initial, s-au adus mai multe modificari, chiar daca zona de locuinte si cea de servicii vor ramane. Alaturi de acestea vor aparea scoli, zone de agrement sau pentru sport, industrie sau comert.  "Terenul a fost impartit in sase zone, cu o suprafata totala de 124 de hectare, din care 20 de hectare sunt destinate comertului, serviciilor si industriei. Pe langa acestea vor fi si blocuri, zone de sport, agrement, practic un nou cartier", sustine Voicu.  Un milion de euro pentru utilitati Ca sa ramanem strict la zona industriala, sa spunem ca Primaria le va oferi investitorilor toate utilitatile necesare, totul fiind suportat din fonduri extrabugetare.  Emanoil Voicu explica faptul ca, acesti bani (in jur de un milion de euro) au fost obtinuti din "modul de vanzare a terenurilor, iar o parte a banilor va merge pentru utilitati". Pana acum s-a realizat, dupa spusele viceprimarului, infrastructura in valoare de 500 de mii de euro.  Cinci parcele Proiectul Primariei a prins destul de repede, astfel incat edilii Aradului trebuie sa gaseasca in scurt timp alte zone pentru a oferi potentialilor investitori terenurile de care au nevoie.  Asta pentru ca, in Zona Micalaca Est mai sunt disponibile doar cinci parcele, alte 13 fiind deja vandute sau in curs de vanzare. Mai mult, o firma a finalizat investitia, in timp ce alte trei sunt in curs de finalizare. In zona se preconizeaza o investitie de 60 de milioane de euro din partea firmelor si, cum spuneam, un milion de euro in utilitati, cu mult mai putin fata de surata mai mare din nord-vest, unde vor fi investitii de peste 200 de milioane de euro din partea firmelor si 2,5 milioane de euro in infrastructura. Principalul motiv al diferentei e si suprafata de teren, de sapte ori mai mare in zona de nord-vest. In Micalaca Est, multe din investitii vor fi axate pe servicii sau comert: vor exista trei reprezentante auto (una a fost finalizata), un supermarket, un hotel, doua fabrici pentru componente de iahturi si cateva centre logistice.  Quark Motors  Dealer autorizat Volkswagen si partener agreat Audi pentru judetul Arad, Quark Motors a achizitionat aici, in 2002, un teren de 7000 de metri patrati pe care doreste sa construiasca un service si un show room.  Lucrarile au demarat la inceputul acestui an, iar acum se lucreaza la ambele obiective.  "In doua luni vrem sa terminam service-ul, iar la inceputul lui 2004 sa fie gata si show room-ul. Investitia noastra va ajunge la un milion si jumatate de euro. In prima faza vom avea 20 de oameni, dar numarul angajatilor va ajunge probabil la 40", spune directorul Cornel Verigut. Infiintarea Zonei Industriale Arad Est a reprezentat o oportunitate pentru Quark Motors. Pentru realizarea investitiei, firma nu a gasit asa mult teren in alta parte.  "Am ales Zona Industriala Est fiindca locatia e foarte buna. Nu ne sperie concurenta, asa e peste tot in lume, reprezentantii sau dealerii diverselor marci de masini sunt adunati in acelasi loc", adaugaVerigut. Comert cu piese auto SC Manolo SRL, firma de transport si comert en gros cu piese auto, a cumparat in doua randuri teren in aceasta zona.  Initial 7000 de metri patrati, in 2001. Ulterior, pentru largirea investitiilor, inca6000 mp.  Din obiectivele pe care firma Manolo si le-a propus sale realizeze in Zona Industriala Est, e deja finalizat service-ul pentru TIR-uri, o hala in suprafata de 700 mp.  "Acum e in constructie magazinul unde vor fi vandute piese auto si care va avea 750 metri patrati. Tot aici vor fi si birourile noastre; apreciez ca investitia totala va fi de circa un milion de euro", spune patroana Rodica Manolache. ZIA Est e foarte potrivita pentru obiectivele Manolo. "Vrem sa fim exact la sosea, sa fim vazuti de soferi", explica doamna Manolache. Prima investitie... Reprezentantul Peugeot pe judetul Arad, Auto SML, putem spune ca e un pionier al zonei, fiind prima firma care si-a finalizat investitia.  "Noi am achizitionat terenul, de 4000 de metri patrati, in 2000. In 2001 am inceput lucrarile, care sunt finalizate. Ca valoare, acestea se ridicala 500 de mii de euro", spune Mircea Solomon.  In ZIA Est, Auto SML are un service si sediul reprezentantei, iar ca numar de angajati, 20 de persoane. Despre amplasarea investitiei in Zona Industriala Arad Est, Mircea Solomon spune: "Pozitia e buna. Pentru clienti va fi o treaba foarte buna. Omul intra, vede masinile si isi alege care ii place", referindu-se la existenta in ZIA Est a mai multor societati ce vor comercializa masini. ... si a doua Inter Service Muresul se va apuca in scurt timp de construirea obiectivelor propuse. Terenul, in suprafata de un hectar si jumatate, a fost cumparat anul trecut.  Pe acesta vor fi construite un magazin pentru vanzarea de materiale de constructii, un depozit pentru articole sanitare, cu distribuire nationala si, in timp, si sediul administrativ.  "In trei ani de la cumpararea terenului, adica in 2005, trebuie sa terminam investitia. Eu zic ca ea va fi de 300 de mii de euro, poate chiar mai mult. Am ales Zona de Est fiindca pentru ce vrem noi sa facem, cea de vest nu se potrivea. Zona Industriala de Est e mai comerciala, in cea de vest se face mai mult productie", spune patronul Viorel Sava. Fabrica de confectii O alta firma aradeana care a cumparat teren in Zona Industriala Arad Est este Mister’S.  "Terenul a fost achizitionat anul acesta si are o suprafata de aproximativ 10.000 de metri patrati. Deocamdata au fost efectuate investitiile pentru utilitatile generale, urmand a se definitiva proiectul fabricii spre sfarsitul acestui an", spune patroana Aurica Palcu.  Mister’S va construi o fabrica de confectii, valoarea investitiei ridicandu-se la circa 300 de mii de euro. Pentru realizarea acestui obiectiv, doamna Palcu a ales ZIA Est deoarece "mi se pare cea mai accesibila zona, atat pentru personalul nostru, cat si pentru clientii care vin din tara pentru a ne cumpara produsele". ***Asadar, in scurt timp, Zona de Est va fi neincapatore, viceprimarul Emanoil Voicu preconizand ca investitiile vor fi finalizate pana cel tarziu in 2006. Astfel ca, in viitorul apropiat urmeaza sa demareze un nou proiect de acest gen, singura problema fiind faptul ca in zona aleasa de Primarie exista si terenuri ale privatilor, care au ridicat mult pretul, ceea ce face ca tranzactiile sa intarzie. Oricum, proiectul va demara pe terenurile detinute de Primarie, de altfel cele mai "vanate de investitori", pentru ca la proprietarii privati firmele primesc doar terenul (in plus, la preturi mari), fara a li se oferi si infrastructura necesara, care costa destul de mult. Gerlinde Knap & Cosmin Mihuta - Adevarul

• Cura la "Neptun"

Strandul aradean are apa termala De cateva zile, ceea ce la inceput a fost doar o promisiune a conducerii gospodariei comunale aradene a devenit realitate. Strandul "Neptun" din Arad, cel mai mare din aceasta parte a Europei, are si un izvor de apa termala. Pentru inceput de aceasta se bucura doar copiii. In curand insa apa termala va umple toate bazinele iar aradenii vor putea citi pe panouri speciale indicatiile terapeutice ale apei termale de Arad. Izvor reabilitat Directorul gospodariei comunale Arad, Edeleni Coloman, a promis inca de la instalarea in functie ca va dota strandul "Neptun", fala Aradului, cu apa termala.  Desi a fost luat in deradere de unii adversari politici din opozitie, Edeleni Coloman s-a tinut de cuvant.  Gospodaria comunala a investit in forajele pentru apa termala fondurile adunate din propriile incasari de pe strandul care aduce, intr-o zi de varf, cateva sute de milioane de lei din bilete si abonamente.  Cu trei decenii in urma, au fost sapate trei puturi adanci fiecare de peste jumatate de kilometru, pentru a da de panza de apa termala. In timp insa izvoarele au fost colmatate, cazand prada indiferentei edililor comunisti ai Aradului.  In ultimii 15 ani, toate administratiile care s-au perindat la carma Aradului, reprezentand fostul partid unic la inceput apoi, dupa Revolutie, fortele politice nou-aparute la Arad, au tratat cu indiferenta problema apei termale.  Edeleni Coloman si-a asumat un pariu cu imposibilul.  "Am contractat o firma specializata in foraje, care a atacat primul izvor. S-a forat la 514 metri adancime si izvorul a fost reabilitat. Pentru a scoate apa la supafata am achizitionat un compresor ultramodern care arunca in foraj 30 metri cubi de aer pe secunda, pentru ca apa calda sa ajunga la suprafata"- povesteste directorul gospodariei comunale.  Apa din primul izvor reabilitat are doar 28 grade Celsius dar specialistii au adus asigurari ca ea va ajunge la 33-34 grade Celsius cat de curand.  Apa termala este folosita la bazinul pentru copii si la o baterie de sapte dusuri.  Atat poate un izvor. Dar dupa reabilitarea tuturor celor trei izvoare, se vor umple cu apa termala si celelalte patru bazine de pe strandul aradean. Cura termala pe strand Pana acum, aradenii erau nevoiti sa mearga la Curtici, Dorobanti sau Sofronea pentru a se scalda in bazine cu apa termala. "Nu mai trebuie sa mergem cu masina cine stie pe unde, pentru ca la varsta noastra, apa termala ne face bine pentru reumatisme"- spune un pensionar care se uita cu jind la apa din bazinul copiilor.  "Bine o sa fie daca se va baga apa termala si in bazinul mijlociu, pentru noi"- continua el.  Cateva tentative ale unor batrani de a se scalda in bazinul celor mici au fost sanctionate de parintii nemultumiti.  Dar viitoarele foraje vor rezolva problema. Pana acum apa termala a fost testata din punctul de vedere al calitatii si, garantat, nu este daunatoare. "Am trimis probe la laborator, la Timisoara. Dupa ce vor veni rezultatele, vom afisa langa fiecare bazin indictiile terapeutice ale apei termale de la noi"- promite Edeleni Coloman.  Prin facilitatile pe care le ofera, cei care nu au bani pentru un concediu la mare sau intr-o statiune nu mai au probleme: pentru ei, litoralul s-a mutat pe strand, unde in timpul zilei se face plaja iar in curand, in bazinele cu apa termala, se va putea face si cura.  Sorin Trocan - Evenimentul Zilei ( Editia de Vest)

• SIF Banat Crisana ar putea vinde actiunile de la Gaz Vest

Conform unor informatii recente, SC Gaz Vest SA ar putea fi vanduta de actionarii sai majoritari, adica fondul de investitii Environmental Investment Partners si Societatea de Investitii Financiare (SIF) Banat Crisana. Environmental Investment Partners a intrat in afacerea Gaz Vest in 2001 si detine, la ora actuala, 29% din actiuni, in urma unei investitii de 3,3 milioane de dolari, iar SIF Banat Crisana a devenit actionar in 2002, cand a ajuns sa detina 25% din actiuni in urma unei majorari de capital de 3 milioane de dolari. Presedintele SIF Banat Crisana, Ioan Cuzman, a facut public faptul ca se poarta discutii cu mai multi investitori interesati (companii din domeniu sau fonduri de investitii) care doresc achizitionarea Gaz Vest. Interesul acestora pentru Gaz Vest este justificat de faptul ca societatea este singurul mare distribuitor privat de gaz din Romania care nu are inca in structura actionariatului un investitor strategic. De asemenea, Gaz Vest este cel mai important distribuitor privat din zona de vest a tarii, cu un mare potential de dezvoltare.  De fapt, conform analistilor economici, cresterea si apoi vanzarea companiei a fost, de altfel, si motivul pentru care Environmental Investment Partners si SIF Banat - Crisana au investit in Gaz Vest. Trebuie spus ca Environmental Investment Partners este un fond de investitii regional pentru Europa Centrala si de Est, avand ca principali finantatori Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), grupul financiar francez Caisse des Depots si cel american First Analssis Corporation, alaturi de guvernul elvetian. De remarcat, ca Gaz Vest este singura investitie a Environmental Investment Partners in Romania. Orlando Toader - Agenda zilei

• Preotul Popa din Neudorf se lupta cu nemurirea. "Visul meu de o viata a fost sa zidesc o biserica. Am zidit-o"

Sunt oameni care, prin viata si activitatea lor profesionala, se straduiesc sa nu faca umbra pamantului degeaba, sa lase ceva durabil in viata lor pamanteana. Dumitru Popa, preot in parohia Neudorf, este unul dintre acestia. Nascut in urma cu 43 de ani in localitatea hunedoreana Carpinis, a urmat  Teologia la Timisoara, dupa care a fost repartizat la Glodghilesti-Hunedoara. De aici a venit prin transfer la Neudorf, o localitate a carei parohie a fost recunoscuta abia dupa anul 1948. La Neudorf nu exista biserica ortodoxa. Slujbele se oficiau intr-o cladire improvizata. De aici a inceput totul. Trebuie sa spunem, inca de la inceput, ca preotul Dumitru Popa nu arata a «domn» ci, mai degraba, a om al satului, care e invatat cu munca fizica, cu greul. In timpul discutiei noastre, parintele Popa mereu ne amintea de familia sa de origine modesta, care l-a invatat ce-i munca si omenia. Venind la Neudorf, parintele a sesizat amaraciunea enoriasilor sai ca nu au biserica in sat. A venit 1989, cu transformarile cunoscute. Primul pas facut a fost cumpararea unei case parohiale, cu gradina. In acest loc, in gradina casei parohiale a pus, parintele Popa, la 14 iulie 1991, piatra de temelie a bisericii. A cautat fonduri, dar a gasit putina intelegere, peste tot pe unde s-a dus. Nu s-a dat batut, este un tip de om care nu stie ce-i aceea descurajarea. Si-a suflecat manecile si, cu fonduri proprii, ale enoriasilor, s-a pus si a lucrat efectiv la construirea bisericii. Astfel, a tencuit interioare, a pus pardoseala(mozaic venetian), a lucrat la zidarie ( a efectuat personal 50%  din lucrare), la geamuri si a condus nemijlocit celelalte lucrari de constructii. A alergat in dreapta, in stanga dupa materiale, a urmarit fiecare etapa personal. Ca sa ne dam seama de consecventa, de tenacitate, sa spunem ca numai transportul caramizii de la Pancota s-a facut cu caruta, in 32 de drumuri. Ca urmare a muncii sale, dupa zece ani, la 17 ianuarie 2002 s-a intrat in noua biserica, lacas de cult care poarta hramul Sfantului Ilie. Parintele Popa este multumit de ceea ce a realizat, dar mai are cateva of-uri. Bunaoara, asteapta sa se finalizeze picturile interioare, la care se lucreaza in prezent, si, mai ales, este necajit ca nu gaseste sprijin nicaieri pentru achizitionarea a 2000 kg de pasta de var stins de cel putin doi ani, pentru a incepe lucrarile la fresca exterioara.  Cum il stim ambitios, suntem siguri ca parintele Dumitru Popa va rezolva si aceasta problema. Incheiem cu vorbele lui : « Visul meu de o viata a fost sa zidesc o biserica. M-a ajutat Dumnezeu sa-mi realizez visul. Am construit o biserica pentru sute de ani inainte » Petre Don - Observator

• Lipova - orasul femeilor care intretin barbatii

Dupa lichidarea marilor intreprinderi aradene, unde lucra majoritatea barbatilor din Lipova, acum, ei au ajuns someri * De aceea, preocuparea primariei este de a creea locuri de munca pentru barbatii orasului   Orasul Lipova din judetul Arad are 12.000 de locuitori. Era, candva, foarte cunoscut in Romania, datorita valorii turistice. Celebrele "Baile Lipova" atrageau turisti din toata tara si chiar din strainatate. Dupa revolutie, orasul Lipova a intrat intr-un con de umbra. Marile intreprinderi aradene: Strungul Arad, Sectia de Vagoane si Intreprinderea Agricola de Stat, care atrageau majoritatea fortei de munca masculina din Lipova, au fost lichidate, si mii de barbati au ramas someri. Iar, acum, s-a ajuns ca forta de munca feminina a orasului sa o intretina pe cea masculina, aflata in somaj. Obiectivul: loc de munca pentru barbati   Activitatea economica a orasului este dominata de industria usoara. Intreprinderile de confectii textile si incaltaminte sau componente electronice apartin italienilor si nemtilor si aduna marea majoritate a femeilor. De asemenea, la societatile comerciale Apemin si Lipomin Baile Lipova si Briza Lipovei sunt angajate foarte multe femei. Cateva mici ateliere de tinichigerie si de prelucrare a lemnului apartin romanilor si strang foarte putini barbati. "In Lipova, si numarul femeilor il depaseste pe cel al barbatilor, cu cateva sute, de aceea, vrem sa cream locuri de munca pentru partea masculina a orasului, fiindca aceasta isi gaseste foarte greu de lucru" - ne-a spus inginerul Toma Petre, viceprimarul orasului. Principalul obiectiv al edililor este dezvoltarea industriala a Lipovei, prin intarirea intreprinderilor, dar si punerea in valoare a turismului din zona. Chiar in acest moment, specialistii lucreaza la un amplu proiect de realizare a unui parc industrial, care va cuprinde mai multe fabrici, intreprinderi si societati comerciale. Parcul va fi amplasat la intrarea in oras, spre localitatea Naidorf, din mai multe motive: este legatura directa intre Timisoara si Arad, exista autostrada care trece prin Timisoara si exista legatura directa cu Aeroportul. Proiecte in valoare de 600 de miliarde de lei   Fiindca orasul Lipova nu si-a mai innoit infrastructura de zeci de ani, tevile de apa se sparg adesea. Astfel, este deteriorata canalizarea, iar drumurile sunt mereu distruse si in lucru. Pentru a se evita asemenea stari de lucruri, primaria a decis ca, mai intai, sa schimbe reteaua de tevi, apoi sa asfalteze drumurile. Proiectul pentru refacerea canalizarii orasului Lipova si pentru infiintarea unei statii de epurare cu toata documentatia a fost deja inaintat la Bruxelles si este aprobat. In luna septembrie a anului curent, urmeaza sa se obtina finantarea. Proiectul are o valoare de 300 de miliarde de lei, dintre care 75% va plati Uniunea Europeana. De asemenea, prin serviciu ISPA, primaria a mai depus un proiect la Bucuresti, cam tot de aceeasi valoare (300 miliarde de lei), prin care urmeaza sa se schimbe si reteaua de tevi de apa, deoarece sunt foarte vechi si mancate de rugina si se sparg mereu. Astfel, anul viitor, urmeaza sa inceapa doua lucrari de refacere a infrastucturii, care vor dura aproximativ doi ani de zile. "Daca am infrastuctura care functioneaza, o canalizare buna si reteaua de tevi, care nu pusca toata ziua si ma obliga sa sparg drumul, pot sa iau un credit si sa asfaltez cei 20 de kilometri de strazi ale Lipovei" - a mai spus viceprimarul Petre. Pentru dezvoltarea edilitara a orasului, primaria a mai pus la punct, prin Agentia Nationala pentru Locuinte (ANL), un proiect de constructie a 64 de apartamente pentru cei 150 de copiii institutionalizati. Apartamentele nu vor fi pentru vanzare. Ele vor fi numai inchiriate tinerilor familii. 1.000 etnici germani plecati   Dificultatea prin care trece sistemul sanitar al Lipovei este ca spitalul orasenesc a fost nevoit sa inchida sectia de ginecologie, chirurgie si de boli contagioase. Serviciile medicale din aceste domenii se vor desfasura, de acum inainte, ambulatoriu. De la 1 mai, s-au redus 124 de paturi, din 227 cat avea spitalul. Pentru a compensa oarecum aceste reduceri de paturi, primaria intentioneaza sa deschida in cadrul spitalului o sectie de "Urgente". De asemenea, o alta problema cu care se confrunta primaria este cea a caselor care se revendica de catre fostii proprietari nemti. Astfel, din Lipova, au plecat de-a lungul anilor aproximativ 1.000 de etnici germani. Unii din ei vin acum sa-si revendice locuintele. O parte din ele sunt ocupate sau vandute. Actele multor cladiri sunt pierdute. Legea nr. 10 acorda totusi dreptul de reimproprietarire a persoanelor carora comunistii le-au luat casa, si multi etnici germani din Lipova se judeca acum pentru a intra in posesia fostelor proprietati. Gheorghe Miron - Ziua de Vest

Publicitate

  Imobil de vanzare

Colectivul de redactie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Trutiu Florin, Sorin Stancu.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, Saptamanalul Buletinul de Arad, TV Arad, TV RCS.