Luni, 6 octombrie 2003

• La comemorarea celor 13 generali: Flori, ceremonial religios si un mars al tacerii

Ieri, in jurul orelor amiezii, aproximativ o mie de maghiari - reformati, romano - catolici, evanghelisti - au depus flori la soclul "Statuii Libertatii" din Piata Pompierilor, cu ocazia comemorarii celor 13 generali.  Conducerea UDMR a fost reprezentata de presedintele executiv Takacs Csaba alaturi de care s-au aflat liderii uniunii aradene si fostul ministru ungar al justitiei, Dávid Ibolya.  Din partea Bisericii Reformate au fost prezenti mai multi episcopi in frunte cu Lászlo Tökes, care a tinut o scurta slujba la soclul monumentului. Depunerile de flori s-au desfasurat fara incidente si fara discursuri, poate si din cauza ploii care a inceput sa cada navalnic asupra celor prezenti, acestia fiind nevoiti sa-si deschida umbrelele.  Daca pentru UDMR, manifestarile de ieri s-au incheiat cu depuneri de flori la soclul din Piata Pompierilor, reformatii s-au deplasat in curtea minoritilor, unde a avut loc o slujba religioasa la componentele "Statuii Libertatii", dupa care au marsaluit pana la obeliscul celor 13 generali din Subcetate.  Dávid Ibolya a multumit primarului Dorel Popa si Consiliului Local Dupa depunerile de flori, David Ibolya, fost ministru al justitiei si actualmente membru al partidului de opozitie din Ungaria, a declarat presei urmatoarele: "Multumesc primarului, Consiliului Local si tuturor aradenilor care ne-au ajutat sa ajungem macar pana aici cu amplasarea Statuii Libertatii. Faptul ca astazi nu putem inaugura statuia, nu depinde de conducatorii Aradului si de cei care sunt prezenti aici. Aradenii au avut o tinuta exact la fel, ca pe vremuri cand s-au adunat banii si s-a ridicat statuia in 1890. La pregatirea statuii foarte multi nobili maghiari nu au avut curajul sa sprijine financiar acest lucru, deoarece le-a fost frica de habsburgi. In schimb, foarte multi romani au contribuit cu bani pentru ridicarea acestei statui. Romanii din Maramures au contribuit cu sume importante pentru a ridica aceasta statuie. Eu cred ca statuia va fi repusa la loc si sunt convinsa ca va imbogatii cultura Aradului. Nu se poate spune ca amplasarea statuii intr-o piata nu corespunde din punct de vedere estetic. Acest lucru ar fi un fel de jignire a culturii europene".  Intrebata daca relatiile dintre Romania si Ungaria se vor denatura in cazul neamplasarii statuii in Piata Pompierilor, Dávid Ibolya a declarat: "Nu vreau sa intru in anumite presupuneri pentru viitor, dar cred ca intr-un stat ca Romania, unde exista o minoritate atat de importanta numeric, este si o problema a armoniei interne. Am covingerea ca in pragul intrarii in Uniunea Europeana, relatiile de vecinatate dintre cele doua state vor obliga factorii decisivi ca aceasta statuie sa-si recapete locul potrivit".  Lászlo Tökes a venit neinvitat la comemorarea celor 13 generali Episcopul Bisericii Reformate de pe langa Piatra Craiului, Lászlo Tökes, a declarat ca nu a primit invitatie la festivitatile de la Arad, dar a venit. "Mai bine ar fi fost sa fie prezent si domnul Marko".  Referitor la amplasarea statuii, Tokes a precizat : "Soclul reprezinta ideea de baza a Statuii Libertatii. Astfel si soclul castiga un inteles in plus si poarta promisiunea ca nu peste mult timp si statuia va sta la locul ei potrivit. Este clar ca politicul romanesc batjocoreste comunitatea maghiara din Romania".  Kiraly Andras, presedinte al UDMR Arad, a declarat ca Piata Pompierilor se poate transforma intr-un Parc.  "Pe data de 5 octombrie noi ne-am propus reinstalarea statuii si consideram ca hotararea Consiliului Local este valabila.  Astazi a avut loc un mars al tacerii, deoarece cateodata tacerea este mai convingatoare decat discursurile". Manifestarile comemorarii celor 13 generali vor continua si astazi, incepand cu o slujba la biserica romano-catolica din centrul Aradului, un moment comemorativ la elementele statuii, dupa care vor avea loc depuneri de coroane la obeliscul celor 13 generali din Subcetate. Daniel Albu - Adevarul

• O poveste dintr-un alt secol…Barutu, fiul lui Tudor Arghezi, se leaga definitiv de Arad

Un batran simpatic, putin greoi in miscari dar cu un zambet larg ma intampina pe coridor:  "Am venit sa va strang in brate. Mi-a placut un articol pe care l-ati publicat, despre autostrada, pentru ca transpira spirit aradean. M-am atasat de orasul acesta; sotia are radacini adanci in Arad, ne-am luat acum si un apartament aici. Eu sunt Barutu Arghezi, fiul lui Tudor Arghezi."  Cui nu i s-ar inmuia genunchii sa auda asta?! "Mama spala. Tata ara. Barutu are baloane" - ne invata la scoala primara construirea propozitiilor scurte.  Barutu - recunosc ca de atunci nu am mai intalnit acest apelativ distins, care m-a fascinat si intrigat deopotriva, pentru ca nu semana catusi de putin cu cel al colegilor mei de clasa, a prietenilor de la bloc, a celor pe care in primii sase ani ai vietii mele i-am strigat pe nume.  Cum as fi putut uita povestea cu Barutu, pe care am citit-o si recitit-o, in manualul din clasa a II-a si apoi in "Cartea cu jucarii"?!  Parca ieri am buchisit intaia oara istorioara despre cei doi frati, care s-au certat pentru baloane; am fost de partea baiatului, recunosc, nu atat din spirit de adevar, ci probabil din solidaritate masculina.  E de mirare, atunci, ca am simtit strivit de momentul in care domnul din fata mea, cu un zambet discret sub mustata si multa bunatate pe obraji, mi-a strans mana, prezentandu-se modest?  Literatura si istoria mi-au furnicat in acele clipe varful degetelor. Intreb din nou: e de mirare? "Domnule, foarte multe ma leaga de Arad. In primul rand, sotia; neamurile sale sunt de la Siria, bunica ei era verisoarade gradul II cu mama lui Slavici. Ca o culme a sortii, tatal meu a fost intemnitat doi ani cu Slavici, pentru ideile sale. Bunicul nevestei mele, din Barsa, un om foarte bogat, a cofinantat construirea tramvaiului cu cai la Arad", povesteste Barutu.  Zambeste mereu. Ochii ii sclipesc; vorbeste greu, de la un atac cerebral ("medicii spuneau ca nu va mai iesi din spital, dar uite ca a iesit, si inca pe picioarele proprii, chiar daca a avut cea mai grava forma de atac dintre cei internati acolo" – marturiseste doamna Doina, sotia maestrului), cantareste cuvintele si se straduieste sa fie precis.  Are aura unui domn distins, dintr-o alta epoca, cu vocabularul sau usor arhaic si infinita sa politete.  Mereu se scuza, zambeste si iar zambeste, parca viata in lumea asta marsava nu l-ar fi macinat suficient iar greutatile cu care a dat piept ar fi fost tot atatea confirmari ale credintei sale in bunatate si echitate. Vor expozitie deschisa Sunt trei ani deja de cand familia Arghezi cocheteaza cu Aradul. Spuneam ca doamna Doina, sotia lui Barutu, e din Podgorie.  Isi aminteste de rusii care i-au devastat gospodaria si au taiat tablourile cu sabia, de noaptea in care a fost trimisa la Arad cu trenul pentru a scapa de violatorii armatei de eliberare, de injuraturile de pe ulitele satului:  "Asta e o poveste dintr-un alt secol, dumneata pe atunci nici nu te gandeai ca vei exista" - imi spune, prinzandu-ma de mana.  Este o femeie frumoasa, pe care sapte decenii au intarit-o si au invatat-o ca durerea sufletului se oblojeste cel mai bine cu generozitatea si cu dragostea. Poate de aceea nu s-a temut sa revina si nu a pregetat sa doneze o parte a averii sale judetului din care a plecat: peste 800 de obiecte, din care 80 de tablouri, cateva tapiserii (unele exotice, altele vechi), mobilier, efecte personale, bunuri colectionate timp de treizeci de ani, in Lausanne (Elvetia) - domiciliul familiei Arghezi, respectiv mosteniri de familie, a caror valoare era evaluata, cu trei ani in urma, la cinci miliarde de lei. "Am dat peste domnul Aurel Ardelean, rectorul Universitatii Vasile Goldis, dupa ce nici la muzeu, nici la Primarie nu s-au gasit oameni care sa ne ajute. La muzeu au spus ca ne expun un sfert din lucruri, iar trei sferturi le baga in pivnita; a mormait Barutu al meu unde sa le bage, dar nu pot sa spun cu voce tare, pentru ca nu ar fi magulitoare o astfel de expresie frivola" - se amuza amar doamna Doina. "Ne-a primit domnul Ardelean si ne-a spus ca ne pune la dispozitie castelul de la Macea. Am considerat ca este prea departe, asa am optat pentru spatiul de la Zarandul, din centrul Aradului. Dar este intr-o curte, trec foarte putini oameni pe aici, iar expozitia are mai mult caracter inchis. Noi ne-am dori ca lucrurile sa fie vazute de toata lumea, de aceea le-am donat. Asta este cea mai mare dorinta a noastra - sa putem arata tuturor ceea ce se leaga de numele nostru si de istoria familiei". Familia Arghezi si-a cumparat un apartament la parterul unui bloc de pe strada Horia, unde doreste amenajarea unui mic muzeu.  In aceste zile se pun la punct actele notariale si hartiile avocatesti.  Jumatate de felie de paine si doua rosii Ne plimbam prin sala in care acum sunt expuse valorile lui Barutu si Doina.  Argintaria de pe peretele comun cu restaurantul-pizzerie din vecini s-a patat de la condens, dar aburii nu i-au alterat mesajul: arta adevarata nu dispare cu vremea, ci se accentueaza.  Intre timp, amintiri: "Socrul meu zicea - 25 decembrie e prima zi de Craciun, 26 si 27 a doua si a treia zi, iar in 28 s-a nascut Barutu, mic cat o mata, iar astazi e mare si tranteste usile. Ne-am cunoscut in parcul Herastrau - jucam volei cu fetele, cand vedem patru baieti chipesi tragand la vasla intr-o barca. I-am chemat sa joace cu noi, dar cand au vrut sa iasa la mal, au alunecat in mal si au intrat toti patru la apa" - spune cu ochii fixand o tapiserie araba, doamna Doina, completand: "Cred ca Barutu era tare fustangiu la vremea aia". - Pareri de cucoana, replica, timid, dar zambind cu satisfactie, Arghezi. Doi batrani simpatici isi povestesc viata. Prima intalnire. Divortul de primul sot - ambii au avut cate un esec. Reintalnirea. Intaiul cadou: ea l-a servit cu jumatate de felie de paine neagra, el i-a adus doua rosii. Are dreptate doamna Doina: o poveste dintr-un alt secol… Cavoul peste drum de rusi Primarul Aradului i-a primit si le-a indeplinit pofta inimii: pe o perioadade 99 de ani le va concesiona un petic de pamant la cimitirul Pomenirea, pentru cavoul in care sotii Arghezi isi vor dormi somnul de veci, visand la vechile vremuri in care talentul, cinstea si loialitatea bateau in importanta banul usor castigat. "Destinul face ca vis-a-vis de cavoul nostru sa fie mormintele soldatilor rusi.  Ma intreaba Barutu al meu: nici aici nu vom scapa de ei?! Nici aici, raspund. Ce sa facem, daca asa ni-e soarta…" - suspina doamna Doina. Barutu Arghezi s-a nascut la 28 decembrie 1925, fiind primul copil al sotilor Tudor si Paraschiva. Lucreaza ca ucenic, dupa care devine asociat, cu carte de meserias eliberata de Breasla tipografiilor Bucuresti, la imprimeria "Potigraful Martisor", fondata de Tudor Arghezi.  Barutu, la scurt timp dupa publicarea de catre Sorin Toma a infamantului articol "Putrefactia poeziei si poezia putrefactiei", este inchis o perioada, acuzat de complicitate impotriva oranduirii comuniste. Dupa "recluziunea" tatalui revine in publicistica, lucrand cea mai mare perioada a timpului la revista saptamanala "Albina". Cartile sale sunt dominate de un lirism festiv si de "anumite inflexiuni stilistice caracteristice operei tatalui". Locuieste de cateva decenii in tara cantoanelor, pe care o caracterizeaza "mai mult a banilor decat a artei". Sunt in Elvetia din pricini medicale privind pe unicul meu fiu, handicapat la nasterea lui in timpul echivocurilor politice ale timpului trecut: nu am avut acces la o clinica normala in Bucuresti pe timpul cand tatal meu era considerat, ca intreaga familie, "burghez" iar literatura lui era calificata de forurile politice drept decadenta ("poezia putrefactiei sau putrefactia in poezie" dupa articolul de fond din Scanteia, semnat de Sorin Toma).  Tarziu, foarte tarziu si mai ales dupa ce spiritul occidental s-a trezit, tata a mai putut sa publice. Eu fusesem dat afara de la studiile universitare de la litere, iar mai tarziu greu tolerat in viata sociala dupa ce facusem un an la Jilava...  Astfel tineretea a trecut ca un nor intunecat si plin de fulgerele timpului! Noroc, insa, ca "sangele apa nu se face", iar calimara condeiului inca nu a secat. ne spune Barutu Arghezii Andrei Ando - Observator

• Fazani de la Adea sunt cautati de italieni

Romania este pe cale sa devina unul dintre cei mai mari exportatori de vanat din Europa. Anual, zeci de mii de pasari pentru vanat sunt exportate in tari ca Italia, Austria sau Germania. Numai in acest an, Directia Silvica din judetul Arad va exporta tn Italia peste 10 000 de fazani si potarnichi. Pasarile sunt crescute in tarcuri speciale. Aici ele au aceleasi conditii ca si in libertate. Specialistii Directiei Silvice spun ca in acest fel, fazanii pot fi eliberati in orice moment. Fiecare lot pregatit pentru export numara cel putin 10 mii de exemplare. Fazaneria dm judetul Arad de la Adea a devenit celebra in intreaga Europa. In ultimii ani, fazanii crescuti in tarcurile Directiei Silvice au ajuns in toate padurile din Italia. Si asta pentru ca italienii sunt cei mai mari vanatori din lume de fazani. Pentru fiecare exemplar vandut, romanii primesc aproape 5 euro, un pret relativ mic pentru piata Europeana. Romania incearca acum recucerirea pietelor externe. Pana acum cativa ani, tara noastra avea comenzi pentru pasarile de vanat din aproape toate colturile lumii. Fazanii si potarnichile din Romania sunt preferate de tarile occidentale pentru ca sunt crescute intr-un mediu cat se poate de natural. In acelasi timp, hrana pasarilor este naturala si nu contine nici un fel de medicamente de crestere. L. Barcauan - Buletinul de Arad

• CTP  si-a imbunatatit parcul de tramvaie

La Arad ausosit 13 garnituri din orasul Ulm, Germania Compania de Transport Public Arad si-a imbunatatit parcul de tramvaie prin achizitionarea a 13 vagoane din Germania. Acestea au sosit la Arad sambata, cand au fost si descarcate din vagoanele de tren cu care au sosit. Compania de Transport Public (CTP) a platit un pret simbolic pentru aceste vagoane, iar transportul nu a fost suportat din fondurile societatii aradene. Cele 13 tramvaie nou-venite la Arad sunt de tip GT-4 si se adauga altor 40 de bucati care sunt in dotare CTP Arad. Costurile de transport au fost suportate de GTZ, o institutie apartinand Guvernului german, iar garniturile de tramvai au apartinut companiei SVU din orasul Ulm. In acest oras, tramvaiele au fost schimbat cu altele mai moderne, ia conducerea Companiei de Transport Public Arad profitat de bunele relatii pe care le are cu Germania, pentru a-si imbunatat parcul de tramvaie. "Tramvaiele pe care le-am adus din Germania vor fi pus in circulatie in perioada urmatoare, dupa ce li se vor aduce modificari. Este vorba despre montare unor faruri si semnalizatoare, pentru a se alinia legislatiei rutiere de la noi si dupa ce vom face modificari in ceea ce priveste tensiunea la care aceste functioneaza" ne-a declarat Petru Cuvineanu directorul tehnic al CT Arad. Marius Grada - Agenda zilei

• APAPS vrea sa "marite" UTA intreaga

Fabrica UTA a ramas fara stadion, dar nu a scapat de greutatile financiare. In adunarea generala extraordinara a actionarilor, administratorul special al intreprinderii, Pavel Cristea, a declarat ca "problemele echipei UTA se opresc aici, ale noastre continua". Uzina aradeana, un colos cu picioare de lut, asteapta de mai multa vreme sa fie privatizata. Candva mandria economiei romanesti, fabrica de textile nu mai are acum sanse de relansare decat prin gasirea unui investitor serios. Pavel Cristea, in calitatea sa de reprezentant al APAPS la UTA, spune ca privatizarea s-ar putea produce in doua moduri: "prin vanzarea intregului pachet de actiuni sau prin vanzarea de active separate". In opinia sa, cea mai potrivita varianta ar fi prima, intrucat s-ar evita riscul ca statul sa ramana doar cu activele neatractive. Cristea spera ca, pana la sfarsitul anului, intreprinderea aradeana sa aiba un alt proprietar. Societatea UTA si-a pierdut, dupa revolutie, piata de desfacere, la ora aceasta deruland contracte ocazionale, mai ales cu parteneri din tara. Cosmin Lungu - Ziua de Vest

Publicitate

  Imobil de vanzare

Colectivul de redactie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Trutiu Florin, Sorin Stancu.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, Saptamanalul Buletinul de Arad, TV Arad, TV RCS.