Ca
sa pui o floare la monumentul revolutiei din 1989
trebuie sa dai dovada de curaj.
Asta pentru ca in caz de neatentie poti fi lovit de
o masina.
Monumentul este situat chiar in fata Palatului Administrativ,
intre liniile de tramvai.
Monumentul inchinat celor care au cazut in revolutia
din decembrie '89 a fost ridicat in urma cu 4 ani.
Statuia a costat aproape 500 de milioane de lei, iar
banii au fost platiti de Fundatia Revolutiei din '89.
Pentru ca lucrarile nu au fost finalizate la timp,
la monument se poate ajunge doar printre masini, iar
cei care indraznesc sa treaca risca sa primeasca amenzi
usturatoare.
Revolutionarii aradeni cunosc aceasta situatie, insa
ridica din umeri pentru ca fundatia nu mai are bani
pentru terminarea lucrarilor si, implicit, amenajarea
unei treceri de pietoni.
In ultimii ani, numarul aradenilor care au depus o
floare la monumentul revolutionarilor este extrem
de mic.
Motivul este foarte simplu: nimeni nu este dispus
sa plateasca o amenda de cateva sute de mii de lei.
Autoritatile locale promit ca aceasta situatie va
fi rezolvata cat mai curand.
Pana la comemorarile din luna decembrie, Primaria
vrea sa puna pavele in jurul monumentului si chiar
sa amenajeze o trecere de pietoni.
L.
Barcauan - Buletinul de Arad
"Pentru
ca aici e mai bine de trait decat in tara svabilor"
Din
sud-vestul Germaniei in Banat si Transilvania De ieri, Muzeul de Arta Arad gazduieste expozitia
cu titlul de mai sus, organizata de Haus der Heimat
(Casa Patriei) din landul Baden-Wurttemberg (Stutgart,
Germania).
Expozitia mai fost prezentata la Muzeul Banatului
din Timisoara, la Bucuresti in incinta Teatrului National,
la Muzeul Municipal "Ioan Raica"
din Sebes si la Muzeul Brukenthal - Galeria arta contemporana,
din Sibiu. In Arad, expozitia va putea fi vizionata
pana in data de 11 ianuarie a anului viitor.
Haus der Heimat (Casa Patriei) este o institutie culturala
aflata in subordinea Ministerului de Interne al Landului
Baden-Wurttemberg si are in centrul atentiei sale
istoria si cultura germanilor din Europa de est si
de sud-est.
In cadrul activitatilor specifice, Haus der Heimat
organizeaza seminarii, conferinte, concursuri scolare
pe teme istorice si politice (organizate o data la
doi ani intr-o tara din sud-estul Europei) si expozitii
tematice.
O data cu itinerarea expozitiei de fata in tara noastra,
Haus der Heimat isi consemneaza pentru a 11-a oara
prezenta in Romania printr-o astfel de manifestare
(in Polonia organizand, pana acum, patru expozitii,
in Cehia trei, iar in Ungaria 17).
Proiectul gazduit acum de Muzeul de Arta din Arad
porneste de la niste biografii pentru a prezenta emigratia
din sud-vestul Germaniei spre Banat si Transilvania,
in secolele XVIII si XIX.
Istoria noteaza faptul ca aceste teritorii aveau,
la vremea respectiva, un numar foarte mic de locuitori,
ceea ce a impus aducerea de colonisti.
Ca atare, recrutorii au cutreierat Wurttemberg si
Baden pentru a racola cat mai multi colonisti.
Actiunea lor s-a intins si asupra altor zone ale Germaniei
- Alsacia, Pfalz, Hessa si Thuringia, aceste zone
din sud-vestul Germaniei fiind, pe atunci, foarte
sarace.
Numai ca soarta colonistilor nu a fost una dintre
cele mai bune.
In acele timpuri se spunea ca "primilor le
este harazita moartea, urmatorilor chinul si doar
celor din urma painea.".
Mai mult, nu toti emigrantii au plecat de buna voie
din teritoriile germane; printre acestia s-au numarat
si revolutionari deportati fortat.
In total, au ajuns in Banat si, in parte, in inchisoarea
din Timisoara, 112 persoane numite gencric "Salnitrari",
condamnati pentru nesupunere.
Dintre acestia, expozitia de fata prezinta biografia
lui Jakob Fridolin Albietz, razvratit din Hauenstein
din sudul Padurii Negre, din zona numita Hotzenwald.
Fiul sau, Jakob Friedle Albietz, cu ajutorul unor
acte false, a ajuns inapoi in tara de bastina, dar
a fost recunoscut de autoritati si expulzat din nou.
Printre biografiile prezentate in aceasta expozitie
este si cea a familiei Haldenwang: Johann Georg Haldenwang,
de profesie tesator, a fost nevoit sa invete o alta
meserie pentru a putea emigra cea a cizmaritului.
Varul sau este renumitul arheolog si etnograf Karl
Haldenwang, ale carui colectii pot fi vazute si azi
in Muzeul "Ioan Raica" din Sebes.
In ciuda vicisitudinilor acelor vremi, svabii care
au ajuns in Banat si Transilvania au reusit nu doar
sa supravietuiasca, ci sa si construiasca o adevarata
civilizatie.
Iar acest lucru i-a facut sa indrageasca noua patrie
si chiar sa se simta mai bine aici.
Iar dovada in acest sens sta scrisoarea trimisa la
sfarsitul anului 1785 de Johann Michael Baldauf din
Banat logodnicei sale din Germania: "In ce ma priveste, Dumnezeu fie laudat si
fie-I multumire, sunt proaspat si sanatos si dinspre
lume totul ar fi bine. (...) Acum, mult iubita mea
draga, daca mai vrei sa vii la mine poti sa vii, pentru
ca aici este mai bine de trait decat in tara svabilor.".
Mihaela
Cerna - Agenda zilei
Pictorul
Corneliu Artimon.Icoana – drumul de lumina
care duce la Dumnezeu
"Am
dorit ca tot ce am invatat in scoli de la mari maestri
- precum si propria experienta artistica sa o transmit
mai departe, tinerelor generatii. Am avut norocul
sa intalnesc copii extrem de talentati, care, cu siguranta,
vor ajunge nume de seama ale picturii romanesti.
Am participat la numeroase tabere nationale si internationale
de pictura iconografica si ne-am intors, de fiecare
data cu premii importante. Am fost harazit sa fiu
dascal, sa descopar si sa formez elemente de valoare,
in paralel cu realizarile personale."
A prezenta un artist plastic care a ales ca model
de exprimare a sinelui - ICOANA, este, poate,
delicat, poate dificil.
Unui astfel de om, care si-a vandut sufletul,
inima, cugetul – cate putin, in fiecare lucrare –
intrebarile care i se pun se lovesc de seninatatea
imperturbabila a chipului, de privirea plina de intelegere
si bunatate.
Modestia este atu-ul pe care artistul il foloseste
ca scut aparator in fata tuturor relelor vietii, dar
in spatele acesteia, razbate – fara voie – exigenta
absoluta a celui care este incredintat ca fiecare
lucrare este, trebuie sa fie, o atingere a lui Dumnezeu. Pictura, copii, Dumnezeu Artistul plastic aradean Corneliu Artimon a intrat
in lume intr-o zi mare, cea de Bunavestire, zi care
avea sa-i hotarasca destinul pentru totdeauna.
Cu un tata moldovean (din vita veche, greceasca) de
la care spune ca a mostenit chemarea spre frumos -
si o mama ardeleanca, aradeanul Artimon a urmat cursurile
Facultatii de arte plastice din Timisoara, apoi Institutul
de arte plastice "Nicolae Grigorescu" din
Bucuresti, specialitatea Muzeologie.
Are la activ peste 40 de ani de invatamant, predand
tainele picturii la generatii intregi de elevi talentati
de la Palatul copiilor; a ocupat functia de director
al Administratiei permanente a Taberelor scolare si
profesor la Scoala Populara de Arta.
A avut numeroase expozitii la Arad, Timisoara, Deva,
Bucuresti, Augsburg, Budapesta, Uzdin.
Sunt poate, simple repere artistice dar ele cuprind
si marturisesc crezul artistic al pictorului aradean. Icoana
eliberatoare de suflet Corneliu Artimon s-a apucat de pictat icoane de
abia dupa revolutie; isi explica alegerea ca o eliberare
a sufletului dupa zeci de ani de tacere a credintei,
intr-o tara de rai, intunecata insa de "epoca
de aur" a comunismului.
Divinitatea s-a materializat, pentru artist, pe lemn
si sticla, in mii de modele.
Privim concentrati albume intregi care cuprind opera
artistului: icoane si numai icoane, dumnezeirea
revelata in mii de culori si nuante, calde si reci
dar toate transmitand acel har deosebit de rar al
marilor artisti: trezvia, trezirea constiintei divine,
"incalzirea sufletului intru credinta",
iesirea spre lumina, spre Dumnezeu.
Artimon a restaurat multe biserici in tara, iar in
Ungaria (Micherechi) a avut o experienta cu totul
deosebita: "Un incendiu puternic a devastat
pur si simplu biserica. Nu se mai vedea aproape nimic,
dar, dupa aproape patru luni de munca asidua, icoanele
au iesit biruitoare la lumina". "O pictez mult pe Maica Domnului, in toate
ipostazele sfintei sale vieti, poate si pentru ca
sunt nascut de Bunavestire. Cea mai valoroasa piesa
pe care am pictat-o se numeste "Praznicar"
si este legata de viata, moartea si invierea Mantuitorului.
Sunt legat de asemenea de sfintii apostoli, de mari
mucenici cum este Sf. Gheorghe, biruitorul balaurului.
Agreez, in special pictura pe sticla cu ajutorul careia
simt ca ma pot exprima mai profund, iar foita de aur
confera lucrarii o aura cu totul speciala. Am multe
comenzi, atat din tara cat si din strainatate. Strainii
o cer "in disperare" pe "Maica Domnului
Indurerata".
Pictorul restaurator Corneliu Artimon traieste prin
icoanele raspandite in intreaga tara si lume.
Cel care are in casa o astfel de lucrare spune tuturor
ca "am o icoana pictata de un roman, care-mi
aduce liniste sufleteasca".
Vestea ca icoanele pictate cu blandete si har de Corneliu
Artimon – au darul de a potoli viforul sufletesc de
zi cu zi, s-a raspandit peste tot.
Nu ne miram: aceeasi liniste si impacare am simtit
si noi privind lucrarile artistului, prezente divine
care ne atrag atentia – prin mesajul formei si culorii
– ca deasupra tuturor lucrurilor se afla, ceea ce
putini artisti reusesc sa transmita: Absolutul Divin.
Felicia
R. Gheorghe - Observator Plus
Controlul
sanitar veterinar la taiere
Interviu
cu dr. Sorin Iercan, directorul DSV Arad
- D-le director, a inceput taiatul porcilor. Ce le
recomandati celor care practica acest obicei traditional?
- Inca de la inceput, atrag atentia populatiei asupra
pericolului pe care il reprezinta consumul de carne
de porc neexaminata din punct de vedere sanitar-veterinar.
Tocmai pentru a veni in intampinarea cetatenilor,
in fiecare comuna sau oras din judet exista cate o
circumscriptie sanitar-veterinara unde se pot face
analizele de rigoare.
In municipiu, astfel de circumscriptii exista langa
Casa cu lacat si in pietele Catedralei, M. Viteazul
si Miorita.
- Concret, de unde sa recolteze oamenii probe pentru
analize?
- De la muschii abdominali (diafragma) sau dintre
coaste (muschii intercostali). O suta de grame sunt
suficiente, iar analiza costa 36.000.
Orice suspiciune se aduce la cunostinta medicului
veterinar...
- Chiar si pungile cu apa de pe plamani sau ficat?
- Acestea se indeparteaza impreuna cu o portiune de
organ sanatos si se ard. Repet, se ard, nu se dau
la caini sau la pisici, deoarece exista riscul sa
se perpetueze boala.
- Pentru cei care cumpara porci de pe piata libera?
- Proprietarii sa posede acte de proprietate si certificat
sanitar-veterinar de la medicul veterinar.
- Faceti controale in judet?
- Nu numai la targuri sau piete agro-alimentare, dar
si la abatoare, carmangerii, magazine de desfacere,
etc.
Controlam si unitatile unde se organizeaza mese festive
de Craciun si de Revelion, iar controalele le facem
in comun cu OPC, DSP, Garda Financiara si Politia.
- Cum va pregatiti pentru zilele de sarbatoare?
- Asiguram permanenta la sediul Directiei Sanitar
Veterinare. La telefoanele 281925 si 280760 va raspunde
in permanenta un medic veterinar.
Doru
Sinaci - Adevarul
Satenii
din Poiana nu uita de cele sfinte
Locuitorii
satului Poiana,
comuna Varfurile,
se dovedesc a fi deosebit de darnici cand vine vorba
de cele sfinte.
In conditiile in care nici Ministerul Culturii, Cultelor
si Patrimoniului, nici Directia Judeteana pentru Cultura,
Culte si Patrimoniu, nici Consiliul Judetean nu au
gasit bani pentru refacerea bisericii de lemn, oamenii
au pus mana de la mana si cu putin sprijin din partea
Consiliului Local Varfurile, au reusit sa adune suma
de 70 de milioane de lei, necesara pentru repararea
acoperisului. "Primaria a contribuit cu doar 10 milioane
de lei, restul banilor provenind de la sateni. Atat
noi, cat si preotul paroh a facut numeroase demersuri
la autoritatile judetene si la Ministerul Culturii,
dar fara nici un rezultat", a declarat Ioan
Suciu, primarul comunei Varfurile.
Vazand ca a inceput sa ploaie in lacas, credinciosii
s-au decis sa rezolve problema fara sa mai astepte
sprijinul nimanui.
Dupa ce au adunat suma nicesara, localnicii au apelat
la cativa mesteri populari din Albac. "Intr-o prirna faza se va inlocui sindrila.
Deoarece este vorba despre un monument istoric nu
era voie sa punem tigla, astfel incat nu se vor schimba
nici structura, nici materialele de constructie. In
ceea ce priveste lucrarile, sper ca saptamana aceasta
sa fie finalizate", a incheiat Suciu.
Trebuie precizat ca, biserica de lemn din Poiana,
cu hramul "Nasterea Maicii Domnului"
a fost ridicata in anul 1767, an mentionat intr-o
inscriptie aflata in lacasul de cult.