Marti, 7 ianuarie 2003

Stirile TVA se gasesc aici

• Mii de aradeni au stat la coada pentru a lua apa sfintita

Mii de aradeni au participat, ieri, la slujbele de Boboteaza, una dintre cele mai mari sarbatori ale crestinilor. Bisericile au fost pline de oameni. Inghesuiala mare a fost si la sfarsitul slujbei, cand aradenii au stat la rand, in frig, ore intregi pentru a lua apa sfintita. Au fost persoane care au venit cu flacoane de doi litri si chiar cu bidoane! "Ieri, mii de credinciosi au asistat la sfintirea Agheasmei Mari, in premiera in  recipiente speciale prevazute cu robineti de inox - ne-a declarat preotul Zaharia Gheorghe Iova, de la biserica de la  UTA. Speram ca realizarile spirituale si materiale din ultima vreme sa fie in continuare un imbold pentru credinciosii acestei parohii si pentru mai marii orasului si sponsori, in ceea ce priveste edificarea bisericii Martirilor, pentru care ne straduim din rasputeri"- a spus parintele Iova. Camelia Tuduce Berar - Observator

• Prima zapada serioasa a paralizat urbea

Asa cum anuntau previziunile meteorologice, in Arad a venit iarna. Si asa cum ne-au obisnuit, autoritatile au fost luate prin surprindere. De la primele ore ale diminetii circulatia pe toate strazile Aradului era ingreunata de zapada cazuta in timpul noptii. Chiar daca utilajele de deszapezire au aruncat, in noaptea de duminica spre luni, peste 60 de tone de materiale antiderapante, acestea au fost acoperite de zapada, astfel ca efortul autoritatilor a fost zadarnic. Vinovatul zapada!  Primele avertizari au fost primite de autoritatile abilitate sa intervina duminica, in jurul orei 23.00, doar ca s-a intervenit in doua etape. In prima etapa a fost aruncat material antiderapant pe toate arterele importante din oras si pe poduri. Cum intre orele 04.00-07.00, tocmai cand s-a intetit ninsoarea, nu s-a intervenit deloc, acestea au fost acoperite de zapada, astfel ca efectul a fost contrar celui asteptat: dimineata toate drumurile erau albe si se circula greu. "Sunt nemultumit de modul in care au intervenit agentii nostri tocmai in aceasta perioada. S-a actionat sub planificari" a declarat viceprimarul Emanoil Voicu.  Abia in cursul diminetii au inceput sa iasa pe strazile din oras pluguri si autogredere. Dar pentru ca aceasta este o perioada de trafic intens, activitatea utilajelor de deszapezire a fost perturbata si s-a ajuns practic la blocarea circulatiei. "Conducatorii auto trebuie sa respecte reguli minime de circulatie, pentru ca nu avem posibilitatea sa intervenim rapid. Sa degajeze drumurile si sa pastreze distanta regulamentara in trafic" a precizat Nicolae Gudiu, comisar sef al IJP Arad.  Agentii economici au fost "impulsionati"  Inca de la primele ore ale diminetii, agentii economici care isi desfasoara activitatea in zona centrala a orasului au iesit in fata magazinelor pentru a curata zapada. Din pacate, acest lucru s-a realizat numai dupa ce autoritatile au cerut expres acest lucru. Viceprimarul Emanoil Voicu a precizat ca "multi agenti economici au trebuit impulsionati. Daca vor continua in acest fel, gardienii publici sunt abilitati sa le dea amenzi" Nici edilii nu s-au lasat mai prejos, in fata Palatului Administrativ putand fi vazuti zece angajati ai Salubritatii care curatau zapada cazuta in timpul noptii. De aici, mormanele adunate au fost transportate.  Cursa de Verona, anulata in ultimul moment  Zapada care a cazut ieri noapte in orasul nostru a afectat si traficul de pe Aeroportul International Arad. Cursa de Verona, care trebuia sa soseasca la Arad ieri dimineata in jurul orei 11, a fost anulata in ultimul moment. Inca de la primele ore ale diminetii, angajatii aeroportului au inceput sa curete pista, care era acoperita cu zapada. A fost folosit in premiera un utilaj nou de deszapezire, achizitionat din Germania in cursul anului trecut. Conducerea aeroportului s-a declarat multumita de acest utilaj, actiunea de curatare a pistei fiind astfel mai operativa. Cu putin inainte de ora 11, conducerea aeroportului a dat unda verde avionului care trebuia sa soseasca de la Verona, spunand controlorilor de trafic ca pista este sigura. Totusi, in ultimul moment, cursa a fost indrumata spre aeroportul din Timisoara, unde conditiile de aterizare erau mult mai bune datorita conditiilor meteorologice.  Si circulatia trenurilor a fost afectata  Zapada a luat pe nepregatite si Regionala CFR. Acceleratul de Baia Mare a intarziat 40 de minute, iar personalele care mergeau spre Curtici, Simeria si Oradea au avut o intarziere de circa 35 de minute. Problema s-a rezolvat insa dupa ora opt dimineata, cand angajatii CFR au curatat macazele, unde s- a depus zapada in cursul noptii. Sectia de ortopedie a Spitalului Judetean - solicitata la maxim  Nici medicii de la Sectia de Ortopedie a Spitalului Judetean nu au avut o zi linistita. Zeci de persoane au ajuns ieri dimineata la spital dupa ce au alunecat si au cazut pe gheata. Chiar daca pe trotuarele din zonele centrale ale orasului, zapada a fost curatata, in celelalte zone s-a format un adevarat patinoar. Cei mai afectati de acest lucru au fost batranii.  Chiciura a incurcat tramvaieleMijloacele de transport in comun au fost afectate de vremea de afara inca de duminica seara. "In ultimii zece ani de zile nu am mai avut de a face cu acest fenomen. Chiciura s-a depus pe firele de contact si de pantograf, astfel incat buna circulatie a tramvaielor a fost afectata. Problemele au fost nu atat din cauza zapezii, cat din cauza chicurii"- ne-a declarat Petru Cuvineanu, directorul tehnic al CTP Arad.  Intre orele 7.00 si 9.00, cinci tramvaie au fost implicate in accidente de circulatie in zone ca Aradul Nou, Piata Romana, Calea Aurel Vlaicu. "Preventiv au fost scoase in zonele Ghioroc si CET utilaje de dezapezire, chiar daca nu a fost foarte necesar"- a mai spus Cuvineanu.  De altfel, in cursul zilei de ieri, pe traseu au fost cu sase tramvaie mai putin decat de obicei.  Taximetristii, suparati pe zapada!  Nici taximetristii nu au fost feriti de probleme. O buna parte dintre acestia au refuzat sa iasa pe traseu din cauza ignorantei de care au dat dovada autoritatile locale in deszapezirea drumurilor. "Se pare ca iarna le-a luat din nou pe nepregatite pe autoritatile locale! Suntem foarte revoltati, mai ales ca noi nu am putut si ne face meseria. Pot sa spun ca ieri in oras au iesit foarte putine taximetre, pentru a evita eventualele accidente care le-ar fi adus o cheltuiala in plus"- a declarat Daniel Tomuta, liderul Sindicatului Taximetristilor.  Doar elevii s-au bucurat  Iata ca prima zi de scoala a fost pentru elevi si prima zi de zapada din aceasta iarna. Chiar daca era de asteptat ca laptele si cornurile sa nu ajunga la timp in scolile generale din municipiu si judet, acest lucru nu s-a intamplat. "Inca de vineri am discutat cu furnizorii produselor alimentare pentru elevii din clasele primare ca in cazul in care vor exista probleme cu transportul sa ne anunte"- ne-a declarat Matekovits Mihaly, inspectorul general adjunct al IS J Arad.  Imbucurator este faptul ca toti elevii au fost prezenti in prima zi de scoala, desi conditiile meteorologice au fost destul de dure.  "Toata activitatea era paralizata" spune prefectul Dan Ungureanu  In cursul zilei de ieri, prefectul judetului Arad, Dan Ungureanu, a convocat membrii Comandamentului de iarna pentru a analiza activitatea celor implicati si pentru a lamuri daca "suntem sau nu in stare sa intervenim pentru ca, pur si simplu, toata activitatea era paralizata!". Viceprimarul Emanoil Voicu a precizat ca nu se intervine decat pe anumite artere, astfel ca este posibil sa existe strazi pe care sa fie zapada sau gheata. "S-au luat masuri. Am avut deja doua sedinte cu cei implicati, dar sunt nemultumit de faptul ca RADM nu a respectat o hotarare a CLM, dar vom lua masuri in consecinta.." In ceea ce priveste degajarea drumurilor nationale, acest lucru s-a inceput inca din cursul serii, astfel ca se putea circula in conditii de siguranta. Doar drumul spre Oradea era curatat numai in proportie de 60%. Singurele drumuri pe care se circula greu din cauza caderilor de zapada erau drumurile judetene, unde nu s-a putut interveni din cauza lipsei utilajelor de deszapezire (exista un autogreder la 30 de km de drum), dar si din cauza angajatilor de la Constructii Rutiere, care au refuzat sa iasa cu autogrederele. Directorul RADJ, Grigore Gomoi, a precizat ca "daca ninsorile ar fi fost mai intense am fi avut cu adevarat probleme. Oamenii de la Constructii Rutiere au refuzat sa iasa. Am purtat discutii cu ei la ora 7.00 si primul autogreder a iesit abia la ora 9.50. Oricum, <<drum negru>> pe drumurile judetene nu se poate realiza". Simona Valan & C. Ghinaciu & C. Oprean - Agenda Zilei *** De fapt, cetatenii nu au fost surprinsi deloc de faptul ca tot orasul a fost paralizat de primii fulgi si asta pentru ca autoritatile ne-au obisnuit cu asemenea interventii "in forta". In perioada viitoare previziunile meteorologilor nu sunt deloc imbucuratoare, anuntandu-se ninsori si temperaturi care vor cobori pana la -12 grade Celsius. Poate ca data viitoare autoritatile vor interveni mai prompt ! Sau poate ca le cerem prea mult. Am vrea, dupa cum spune viceprimarul Emanoil Voicu, "sa fie ca-n Sahara in timp ce ninge"... Poate chiar vrem prea multe...

• Sarbii din Arad sarbatoresc Craciunul

Comunitatea sarbeasca sarbatoreste, astazi, Craciunul sarbesc, conform calendarului iulian. Diferenta de 13 zile este data de calculele astronomice facute in vremea Papei Grigore al VIII-lea, in secolul XVI (1582), cand s-a observat ca ziua e mai lunga de 24 de ore. De-a lungul a mai mult de 15 secole, insusirea acestui decalaj a facut ca sarbii sa tina unele sarbatori, printre care si Craciunul, la date diferite fata de alti ortodocsi. Biserica Ortodoxa Sarba sarbatoreste evenimentele religioase conform acestui calendar, exceptand sarbatoarea Pastelui, care, prin conventia capilor Bisericii Ortodoxe, se sarbatoreste in aceleasi zile, impreuna cu comunitatea ortodoxa mondiala. Ajunelul Sarbatoarea Craciunului Sarbesc este precedata de un post prelungit ce s-a incheiat ieri, cu "Ajunelul", cand in biserica se introduce o creanga de stejar, sfintita de preot. Urmeaza interpretarea unor anumite scenete religioase. "Dupa aceasta, ajunelul (crenguta de stejar – n.r.) e scos din biserica si i se da foc. Ajunelul reprezinta continuitatea, urarea de viata lunga, stejarul fiind un arbore foarte puternic. In jurul crengutei de stejar, copiii canta melodii specifice Craciunului" – ne-a declarat Simion Jarko, presedintele comunitatii sarbesti din Arad. Craciunul Atazi, in bisericile sarbesti din Gai si Centru, dar si in localitatile Felnac, Satu Mare, Secusigiu, Turnu, Pecica, Manastur si peste tot unde exista comunitate si biserica sarbeasca, a avut loc, de la ora 10,00, Sfanta Liturghie a Craciunului, la sfarsitul careia copiii canta colinde, impart crengute de stejar si primesc daruri din partea credinciosilor. Dupa terminarea liturghiei, familia se reuneste in jurul capului familiei (cel mai in varsta membru, de regula), la masa festiva, unde se aprinde o lumanare pusa in mijlocul unui colac sarbatoresc. Acesta – dupa ce locuinta este sfintita de stapana casei cu jar si tamaie – este stropit cu vin si impartit mesenilor. "Ziua de Craciun este una dedicata de sarbi integral familiei, apartinand suta la suta acesteia" -  a conchis Simion Jarko. Dacian Don - Observator

• Aradul - lider national la productia de canepa

Peste 300 de aradeni traiesc din cultivarea canepei S.C. CARIN S.A. din Iratosu detine 75 la suta din productia nationala de canepa. Inainte de 1989 societatea aradeana avea doar 20 la suta din productia romana de canepa. Din 14 intreprinderi cu acest profil - cate erau inainte de Revolutie - au ramas doar patru. S.C. CARIN produce anual 800 de tone de fibra de canepa pentru care exista piata de desfacere asigurata. Majoritatea productiei ( 80 la suta), merge la export in Ungaria si Iugoslavia. Cererea este dubla fata de cantitatea pe care o produce S.C. CARIN. Cauza pentru care aceasta cerere nu poate fi onorata poate parea la prima vedere banala: fabrica aradeana nu are suficienta samanta de canepa. La recoltat sunt pierderi mari de samanta din cauza utilajelor expirate care ar fi trebuit sa fie inlocuite de mult. Singura solutie care ramane este achizitia din import, nerentabila insa. Un kilogram de samanta costa aproximativ 3,5 dolari. Statul acorda o subventie de 50 la suta pentru samanta produsa in tara, cea importata urmand a fi platita in intregime de cumparator. Directorul S.C. CARIN S.A., Buta Popa Liviu, spune ca utilajele cu care se lucreaza sunt produse in fosta Uniune Sovietica. Anul de fabricatie: 1975… Singura tara din Europa care produce astfel de utilaje este Franta. Costul unui astfel de utilaj este insa de ordinul milioanelor de dolari. Deocamdata nu se pune insa problema retehnologizarii. Prioritatea societatii cu capital majoritar german (60 la suta) este sa plateasca la zi salariile celor 125 de angajati. O cultura rentabila pentru agicultori…(Profit de 700 de milioane de lei) Potrivit directorului societatii, pentru agricultori cultivarea canepei este destul de rentabila. "Sunt cultivatori stabili care inteleg tehnologia, inteleg cum trebuie lucrat. Sunt din Nadlac, Iratosu sau Pecica. Va pot da si cateva exemple concrete: Toth Csaba a obtinut pe o suprafata de 100 de hectare un profit curat de aproximativ 700 de milioane de lei, Agrovictoria - o asociatie agricola din Nadlac - a obtinut pe 70 de hectare de teren cultivat cu canepa un venit total de 1,16 miliarde. De aici urmeaza a fi scazute cheltuielile pentru lucrarile agricole. Problema ar fi ca s-a intarziat destul de mult plata cultivatorilor privati. Anul acesta au fost conditii economice mai dificile datorate in principal faptului ca nu am gasit o banca partener care sa ne crediteze achizitionarea materiei prime. Desi avem contracte ferme pentru livrarea marfii la export si exista garantii, sistemul bancar ne "inchide", nu stimuleaza deloc productia. Singura banca la care am gasit deschidere a fost Exim care ne-a ajutat si din punct de vedere al consultantei. Nu intereseaza pe nimeni ca aducem valuta in tara? 80 la suta din cifra noastra provine din export. Si in tarile din Vest achizitionarea productiei se face tot cu bani adusi din sistemul bancar.", afirma dl Buta. Birocratie si sistem fiscal excesiv, alte nemultumiri ale investitorilor de la S.C. Carin S.A. ar fi legate de sistemul fiscal pe care ei il considera excesiv si de birocratia atat de blamata de majoritatea agentilor economici (fara efect deocamdata). "Nu se lucreaza deloc eficient. Sunt cozi interminabile la toate institutiile: la Directia Muncii, la Casa de Asigurari de Sanatate. In loc sa fie un sistem cat mai simplu si mai eficient se cer situatii peste situatii… Sunt sisteme paralele care fac acelasi lucru – ar mai trebui desfiintat din ele." Guvernul a declarat anul acesta canepa si inul culturi de importanta nationala. Exista un program strategic pentru revigorarea si dezvoltarea industriei de profil. Potrivit programului sunt prevazute investitii si retehnologizari. Si S.C. Carin este prins in programul guvernamental, efortul investitional necesar ridicandu-se la 25 de milioane de dolari (pana in 2010). E nevoie de noi utilaje pentru recoltat, linii tehnologice performante pentru prelucrarea tulpinilor de canepa, infiintarea de noi filaturi si tesatorii. Statul va sustine cultivarea canepei prin subventii. Se urmareste cresterea suprafetei de in si canepa cultivate de la 1200 de hectare la 50000 de hectare. Olimpiu Bulzan - Adevarul

• ASOCIATIA "HORA COPIILOR" LIPOVA

In anul 1991 d-na Else Schwenk-Anger din Alpirsbach, landul Baden-Wurtenberg, Germania, a vizitat Romania si a plecat profund impresionata de soarta copiilor orfani sau abandonati, institutionalizati in casele de copii. A jurat sa faca ceva pentru acestia si a ales ca loc al apostolatului sau orasul Lipova, unde functiona un orfelinat cu peste 160 de copii. Mama si bunica, autoare de carti pentru copii, sufletista germanca a considerat intotdeauna ca FAMILIA este cel mai important ajutor pentru copii, de aceea nu s-a rezumat la trimiterea de dulciuri sau hainute, ci a pus pe picioare un program prin care copiii sa fie crescuti si educati in case de tip familial, in care 8-10 copii sa fie ingrijiti, supravegheati si educati de catre un tata si o mama alesi cu grija pe baza de voluntariat, dragoste de copii si disponibilitate fata de o asa mare raspundere, pe cat posibil pana la integrarea copilului in viata independenta. Pentru aceasta a infiintat in Germania in anul 1991 o asociatie non-profit numita "Kinder Reigen e. V." prin care a colectat fondurile necesare demararii programului pentru copiii din Romania, incepand cu anul 1992. Acest program a primit numele de "Hora copiilor", este O.N.G. nonprofit, persoana juridica romana, finantata din donatii ale unor persoane private din Germania ( peste 1,5 milioane de euro pana in prezent) si are ca patrimoniu: noua case de tip familial ( toate cu nume de flori: Floarea soarelui, Trandafirul, Clopotelul, Narcisa, Nufarul, Calendula, Gladiola, Laleaua, Nu ma uita), o casa de tineret ( Erik), o casa amenajata ca scoala cu cl. I-VIII, o casa de batrani ( Pauline), ateliere de prelucrari metalice si croitorie, 10 ha teren arabil, utilaje agricole, precum si doua case familiale in comuna Zabrani. Activitatile din casele de tip familial si din scoala se desfasoara in colaborare si sub egida institutiilor romane de resort: Directia Generala Pentru Protectia Drepturilor Copilului Arad si Inspectoratul Scolar Judetean. Dr. Emilia Gheorghioiu, directoarea Asociatiei "Hora Copiilor" a punctat cateva elemente interesante: in anul 2000 primul copil de la o casa a "Horei" intra la un liceu din Arad (Lic. Teologic), in 2002 se incepe activitatea in ateliere, se casatoreste prima fata provenita dintr-o casa a "Horei" si primul tanar de aceiasi provenienta este angajat ca salariat al asociatiei. D-na Else Schwenk-Anger, cu umorul duios al scriitoarei pentru copii, ne-a descris drumul lung si anevoios al acestui program de la intentie la fapta, a multumit personalului din case, autoritatilor romane si prietenilor cartilor ei, cititorii din Germania, care au facut posibila, prin donatiile lor, aceasta realizare. Cea mai mare rasplata pentru faptele ei este sa vada ce bine s-au dezvoltat copiii, fizic, intelectual si social. S-a incheiat o etapa, urmeaza alta. O structura rotunda, ca o hora. Ca "Hora copiilor" ! Dorin Ocneriu - Adevarul

Publicitate

  Imobil de vanzare

Colectivul de redactie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Trutiu Florin, Sorin Stancu.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, Saptamanalul Buletinul de Arad, TV Arad, TV RCS.