Joi, 9 ianuarie 2003

Stirile TVA se gasesc aici

• Timp de trei zile trupele speciale s-au perfectionat pentru paza aradenilor

Timp de trei zile, in orasul nostru, la Sala Sporturilor, a avut loc un curs de perfectionare in tehnica de autoaparare, escorta si manuire a armelor, destinat oamenilor legii. Acest curs a fost initiat si coordonat de Constantin Buzatu, presedintele International Bodyguard Security Services Association (IBSSA) din Romania, iar instruirea a fost efectuata de catre Roberto Gobbi, Giacomo Spartaco Bertoletti - maestru, expert ju-jitsu si Roberto De Ronzi. Conform celor declarate de Constantin Buzatu, cu acest prilej Romania a intrat in circuitul de pregatire al fortelor speciale. "Aceasta pregatire a avut loc cu unii dintre cei mai mari maestrii in tehnici de autoaparare, tragere si utilizare a echipamentelor din dotarea fortelor speciale", a specificat Constantin Buzatu. Spartaco Bertoletti, maestru, expert ju-jitsu, a declarat: "acest curs nu este unul obisnuit ci este ca o "sarbatoare". Aceasta organizatie nu este usor de facut ci este foarte dificil pentru a aduna aceste forte". La acest curs au participat trupe de jandarmi, trupele de interventie DIAS Arad, Politia Militara, plutonul de interventie al Politiei de Frontiera Arad si cativa agenti ai societatilor de paza din Arad, afiliate la IBSSA. Comisar sef Nicoale Gudiu, inspector sef al I.P.J. Arad, ne-a declarat: "am participat la acest curs cu grupul de interventie rapida. Am aflat ca au invatat lucruri bune cu privire la modul de interventie ln anumite situatii dificile, daca vom reusi sa colaboram in continuare, Aradul se va simti mult mai sigur din punct de vedere al protectiei pe care trebuie sa o asiguram cetateanului". Colonel Alexandru Chis, seful Comandamentului de Jandarmi Judetean Arad, ne-a declarat: "cursul a fost o oportunitate deosebita pentru perfectionarea pregatirii noastre. Chiar daca aceleasi forme de procedee si actiune le aveam insusite dinainte, acest curs a fost benefic pentru perfectionarea pregatirii noastre". Tuturor participantilor la acest curs li s-a inmanat, ieri, la hotel Central, intr-un cadru festiv certificate de merit.  Mihaela Gogota & Daniel Albu - Adevarul

• In timp ce directorul Roman vede o situatie roz, politicienii locali acuza conducerea Sanevit pentru falimentarea firmei

Unul dintre subiectele abordate in cadrul intalnirii, desfasurate ieri, intre partidele politice din opozitie a fost situatia fabricii de seringi Sanevit. Presedintele PUNR Arad, Ioan Mos, care este si consilier judetean, a acuzat conducerea Sanevit de prost management, care a condus la falimentul societatii. Mos a afirmat ca Sanevit a folosit creditul de 36 de milioane de dolari pentru a cumpara utilaje in stadiu de prototip si ca instalarea, repararea si intretinerea acestuia a adus firma in stadiul de faliment.  De asemenea, ceilalti participanti la discutii s-au intrebat cum va reusi sa plateasca Sanevit taxa de infrumusetare a orasului, care este de 0,2% din cifra de afaceri a fiecarui agent economic - taxa cu care directorul fabricii, Mircea Roman, in calitatea sa de consilier local, a fost de acord - in situatia in care societatea este din punct de vedere financiar "pe rosu". La toate aceste acuzatii, Mircea Roman ne-a declarat: "Nu stiu pe ce baza au fost facute aceste afirmatii, nu stiu cum pot sa vorbeasca de faliment, cand societatea trebuie sa primeasca 18 miliarde pe marfa livrata pana in prezent si are marfa pe stoc de inca 25 miliarde. La data de 20 decembrie, am achitat toate obligatiile si penalitatile la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale, ratele de esalonare, o suma ce depaseste 4 miliarde lei. Se afla in derulare contractul cu Kazahstanul, in luna decembrie a anului trecut am expediat patru containere, astazi (ieri-nr.r) au mai plecat patru. De unde stiu ei care este cifra de afaceri, ca sa calculeze ce taxa de infrumusetare ar trebui sa platim si sa afirme ca nu vom reusi acest lucru?" Legat de afirmatia conform careia creditul contractat de societate a fost folosit pentru achizitionarea unui prototip de instalatii, punerea in functiune si reparatii, directorul Sanevit a spus ca "toate liniile de fabricatie au fost aprobate de Ministerul Sanatatii". Marinela Barla - Observator

• Taxa de frumusete

In ultima sedinta de anul trecut, coalitia PSD-UDMR din Consiliul Local Arad a votat o hotarare care obliga firmele private sa contribuie, printr-o taxa speciala, la asa-numita "infrumusetare a orasului". Hotararea fost votata cu majoritate simpla, adica zece consilieri PSD si trei din partea UDMR. Agentii economici locali sunt obligati sa vireze 0,2 la suta din cifra de afaceri. Sumele totale care ar rezulta din colectarea "taxei de frumusete" a Aradului reprezinta echivalentul unui al doilea buget al primariei. In replica, oamenii de afaceri au amenintat ca pleaca din Arad, iar opozitia a cerut interventia prefectului judetului. "Taxa de frumusete" incalca trei legi ale guvernului Consilierii care au motivat hotararea respectiva sustin ca taxa speciala la care vor fi obligati patronii aradeni ar fi necesara pentru finantarea unui complex de activitati, cum ar fi deratizarea domeniului public, amenajarea parcurilor, intretinerea spatiilor, optimizarea circulatiei rutiere si pietonale, lucrari de cadastru si chiar indepartarea zapezii ori a poleiului. Hotararea, sprijinita de primarul Dorel Popa, a fost adoptata cu incalcarea altor legi. Pentru o taxa speciala este nevoie, conform OG 21/2002, de votul a doua treimi din consilieri. In cazul Aradului, este vorba de 17 voturi pentru, nu de 13. De asemenea, o taxa speciala nu poate fi aplicata pentru finantarea unui cumul de activitati care, practic, acopera intreaga arie de actiune a unui Consiliu Local. In plus, legislatia mai stabileste ca o asemenea taxa poate fi impusa doar dupa consultarea prealabila a celor vizati si dupa organizarea unui referendum local. In raportul Directiei Generale Economice din cadrul Consiliului Local Arad se estimeaza ca din colectarea acestei taxe ar rezulta 60 de miliarde lei pe an. Cifra totala de afaceri a firmelor aradene este insa de 800.000 miliarde lei, iar 0,2 ar inseamna 1.600 miliarde lei. Pe anul in curs, Primaria Arad beneficiaza de un buget care depaseste cu putin o mie de miliarde de lei. Primarul de la Pecica a chemat patronii la el Primii care au reactionat la hotararea Consiliului Local au fost patronii de firma. Impunerea unei taxe speciale pe cifra de afaceri ii afecteaza si pe cei care, desi au cifre de afaceri mari, nu obtin profituri prea bune din activitatea economica. Multi agenti economici au inceput sa studieze posibilitatea de a-si muta sediile din Arad in alte localitati. Primarul PD-ist al comunei Pecica, Iustin Cionca, a lansat chiar un apel public invitand oamenii de afaceri sa-si mute sediile in Pecica. Dupa patroni a venit randul opozitiei care a atacat "taxa de frumusete". Opozitia aradeana a inceput scandalul Liderii partidelor de opozitie au semnat ieri un document comun prin care se opun acestei hotarari. Protocolul acuza falimentul administratiei Doru Popa-PSD la nivel local si a fost semnat de Claudiu Cristea, presedintele PNTCD, deputatul Titus Ghiorghiof, presedintele PNL, Gheorghe Seculici, presedintele PD, si Ioan Mos, presedintele PUNR. Cele patru partide vor convoca oamenii de afaceri aradeni, pe 14 ianuarie, la Complexul Expozitional al Camerei de Comert Arad, pentru a gasi cai de actiune comuna. Prefectului  Dan Ungureanu i s-a sugerat sa atace in contencios administrativ hotararea Consiliului Local. Sorin Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

• Voicu este nemultumit de Salubritate

Viceprimarul Aradului, Emanoil Voicu, si-a dedicat ieri o mare parte din ziua de lucru unei analize la cald a modului in care se prezinta strazile din municipiu, dupa primele caderi semnificative de zapada. Dupa doua calatorii de unul singur si alta alaturi de prefect, Voicu s-a aratat, la modul evident, nemultumit de activitatea Salubritatii.  Pe lista insatisfactiilor, viceprimarul a inclus, in primul rand, activitatea de pe strada Lipovei si Radnei. Dupa turul orasului, prefectul Dan Ungureanu si-a exprimat si el nemultumirile.  Prefectul a identificat probleme atunci cand a facut comparatia cu drumurile judetului, fata de care si-a aratat insatisfactia, identificand drept vinovati functionarii Consiliului Judetean si sefii de la drumuri. "Nu inteleg de ce specialistii de la drumuri judetene stau in birouri in loc sa iasa pe teren. Ar vedea si ei care este situatia", a adaugat prefectul. Adina Cosa - Ziua de Vest

• Santana se pregateste de referendum. Din 26 ianuarie comuna ar putea deveni oras

Dupa modelul aplicat cu succes la Pecica, si Santana doreste sa dobandeasca statutul de oras, pregatirile in acest sens fiind pe ultima suta de metri. Astfel, consilierii locali au fixat data la care va fi organizat referendumul, in urma caruia daca si cetatenii sunt de aceeasi parere comuna ar deveni, prin vointa populara, oras. Trebuie spus ca la Santana consilierii locali au votat in unanimitate pentru organizarea referendumului si doresc, cu totii, emanciparea localitatii, cu toate avantajele care deriva de aici. Oricum, pentru a veni in intampinarea celor nehotarati, Consiliul Local si Primaria Santana au intocmit un manifest in care se regasesc, punctat, avantajele care vor deriva pe termen lung din faptul ca localitatea va deveni oras. De asemenea, fapt petrecut si la Pecica, cetatenilor li s-a explicat (si li se mai explica) ca taxele pe terenuri si cladiri, care vor fi mai ridicate daca Santana va deveni oras, sunt fixate la nivel national, nefiind apanajul Consiliului local. Totusi, pentru a contracara efectul cresterii acestora, Consiliul local va putea reduce alte taxe, care depind numai si numai de votul consilierilor locali. Trecand peste beneficiile de care se va putea bucura localitatea, trebuie spus ca data referendumului a fost fixata pentru 26 ianuarie, iar singurul parlamentar aradean care si-a declarat sprijinul pentru transformarea comunei in oras a fost Dorel Zavoianu, "Sambata ne vom intalni cu domnul Zavoianu, iar de luni, 13 ianuarie, vom initia o campanie intensa cu scopul de a-i lamuri pe localnici de avantajele de care am beneficia daca localitatea ar deveni oras" a precizat primarul Ioan Ilica. Acesta a recunoscut ca sunt cetateni reticenti, care vad in transformarea localitatii in oras numai o crestere a taxelor. "Nu oamenii sunt de vina, deoarece ei au fost mai tot timpul mintiti si este si normal ca acum sa fie reticenti. Multi cred ca vreau eu sa raman in istorie, dar dorinta ca Santana sa devina oras este mai veche, de 30 de ani" a mai spus Ioan Ilica. Caporal Alexa o noua comuna pe harta judetului? Si locuitorii din satul Caporal Alexa, care apartine administrativ de Santana, doresc ca localitatea lor sa devina, in viitorul apropiat, comuna. In acest sens, s-ar putea ca referendumul din 26 ianuarie, prin care locuitorii vor fi chemati la urne sa-si exprime parerea daca doresc sau nu ca Santana sa devina oras, sa se refere si la transformarea localitatii Caporal Alexa in comuna. Problema care se pune este insa daca cea din urma intruneste conditiile pentru a deveni comuna. Orlando Toader - Agenda zilei

Publicitate

  Imobil de vanzare

Colectivul de redactie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Trutiu Florin, Sorin Stancu.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, Saptamanalul Buletinul de Arad, TV Arad, TV RCS.