Virtual Arad in colaborare cu Radio Arad transmite ZILNIC emisiunea "Pulsul zilei".
Pentru a o asculta face-ti click aici
Prin Virtual Arad mesajele tale vor fi auzite in Arad si in intreaga lume.
Te asteptam sa luam impreuna "pulsul zilei".

Miercuri, 9 iulie 2003

Stirile TVA se gasesc aici

• Jonathan Scheele spune ca Uniunea Europeana ar putea finanta redarea Cetatii circuitului civil

Vizita in forta a sefului Delegatiei Comisiei Europene in Romania, Jonathan Scheele, s-a incheiat ieri cu o serie de aprecieri la adresa autoritatilor locale, a orasului, dar si cu doua critici diplomatice: una legata de Centrul de la Horia, iar cea de a doua de dezinteresul local pentru proiectele axate pe componenta societatii civile. Cele mai mult aprecieri ale ambasadorului au avut ca tinta investitia CJA  in Terminalul Cargo,  legatura de conceptie dintre proiectele judetene, Centrul de informare europeana  inaugurat de oficial si modul in care se prezinta orasul din punctul de vedere al curateniei. Regionalizarea economica nu place comunitatii Intalnirea lui Scheele cu  prefectul de Arad a atins puncte care s-au dovedit a nu fi intru totul gustate de ambasador. Ideea regionalizarii economice nu a primit girul diplomatului dar nu a fost refuzata categoric ca varianta. Scheele a punctat la finele vizitei: "Nu este de competenta delegatiei de a spune care structura este mai buna, caci aceasta revine autoritatilor locale. Pot insa afirma ca suntem de acord cu  structura regionala actuala. Comunitatea impune ca si conditii un numar mai mic de departamente decat cele 41 de judete ale Romaniei, dar daca ne referim la structura prezenta in cele 8 regiuni, aceasta indeplineste criteriile pe care le cerem. Nu este exclus ca o posibila alta structura sa indeplineasca si ea criteriile, insa in momentul de fata o modificare la nivel de tara ar intarzia negocierile pentru aderare". Scheele nu a imbratisat nici afirmatia prefectului potrivit careia, Regiunea V Vest (din care face parte si Aradul) consuma foarte greu fondurile europene. "Suntem multumiti de modul in care regiunea a cheltuit banii alocati", a punctat ambasadorul. Podul peste Mures prea "indraznet" pentru Phare CBC Executivul Primariei, in frunte cu Dorel Popa,  a fost cel care a initiat seria prezentarii  problemelor si dorintelor concrete ale Aradului. Scheele a tinut sa precizeze din start, ca Aradul este un oras mult mai curat decat Bucurestiul, "unul dintre cele mai curate orase din tara"  si ca este la curent cu lupta locala pentru restituirea cetatii circuitului civil. "Proiectele  legate de cetate au sanse mari de finantare din fondurile Uniunii Europene (pe proiecte de infrastructura mari), dar autoritatile locale  trebuie sa elaboreze in prealabil un program clar legat de obiectivul istoric".  Soseaua de centura a Aradului si construirea unui pod peste Mures au fost privit ca un obiectiv  foarte indraznet, dar la auzul sumelor care ar trebui sa intre in joc (21 de milioane de dolari pentru constructia podului; 39 de milioane pentru intreaga lucrare), seful delegatiei s-a vazut nevoit sa sublinieze ca este un proiect mult prea mare chiar si pentru fondurile  comunitatii (Phare CBC). Proiectele in lant ale CJA  au fost laudate Gheorghe Falca a prezentat proiectele judetului indicand pe harta legatura economica intre dorintele Consiliului Judetean, mai toate obiectivele fiind grupate in jurul viitoarei autostrazi.  Modernizarea drumului Moneasa - Stei, modernizarea drumului Gurahont-Julita, refacerea podului din Savarsin si modul in care acestea au fost prezentate ca un program global de dezvoltare l-au interesat pe Scheele.  "Initial nici macar eu nu mi-am dat seama de ce se sustin aceste proiecte. Acum am inteles legatura dintre ele; este o viziune de ansamblu care va va aduce numai castiguri. Am discutat problema  autostrazii si am fost incantat de viziunea CJA".  Terminalul Cargo s-a dovedit a fi si el interesant din punct de vedere al conceptiei, "caci deserveste toata regiunea de frontiera". S-a inaugurat Centrul de informare europeana Jonathan Scheele a inaugurat si Centrul de informare europeana Arad, despre care a  afirmat ca "sunt foarte incantat de modul cum se prezinta centrul si bucuros de atuul pe care in are datorita pozitionarii sale in centrul Aradului".  Oficialul i-a declarat primarului ca este gata sa sustina financiar si pe mai departe aceasta retea de informare cu privire la Uniunea Europeana prin programele Phare din anul viitor, dupa ce se va trece la o analiza a activitatii acestora dupa un an. Bilele negre ale aradenilor Scheele a facut si o vizita inopinata la centrul pentru refugiati  de la Horia, sustinand ulterior ca "este clar ca acest centru a fost construit la un standard inalt echivalent cu cele  europene. Sper ca in curand vom vedea folosita  aceasta locatie in scopul pentru care a fost creat. Nu m-as simti fericit daca centrul ar ramane mai departe nefolosit. Vom discuta  cu ministerul administratiei ceea ce este de facut in viitor".  Diplomatul s-a aratat nemultumit si de faptul ca Aradul nu are decat doua proiecte de componenta societate civila  (spre deosebire de numarul mare al celor transfrontaliere) in timp ce judetele vecine  stau bine la acest capitol. "Poate ca este un semn ca nu exista probleme legate de societatea civila in Arad, dar ma tem ca este vorba de faptul ca aceste oportunitati nu au fost exploatate  bine", a subliniat Scheele. Inainte de plecare, seful delegatiei a mai vizitat cateva proiecte realizate pe banii europenilor, s-a aratat personal adeptul proiectului de  semnalizare electronica a statiei CFR si s-a aratat marcat "de inspaimantatorul" proiect al statiei electrice. Adriana Barbu - Observator

• Magistratii aradeni interpreteaza corect Codul de Procedura Penala: "Nici un infractor periculos nu va fi eliberat"

Modificarile efectuate la Codul de Procedura Penala au provocat, in ultimele zile, declansarea unui adevarat scandal in legatura cu eliberarea pe banda rulanta a unor infractori deosebit de periculosi: talhari, violatori, traficanti de droguri etc.  Pe scurt, este vorba despre Articolul 160, litera "c" din Codul de Procedura Penala, care prevede ca "in cursul judecatii in prima instanta, in cazul in care apar elemente noi care fac necesara prelungirea privarii de libertate, Instanta poate dispune prelungirea arestarii pentru cel mult 30 de zile, de fiecare data".  Fortand interpretarea acestui text de lege, o serie de instante din tara au apreciat ca, daca la dosar nu s-au strans elemente noi, atunci infractorii aflati in arest pentru delicte extrem de grave pot să fie eliberati.  Pentru informarea cititorilor, ne-am interesat daca in judetul nostru au existat astfel de cazuri de punere in libertate a unor infractori periculosi, in baza fortarii Art. 160, lit. "c".  Dl. prim-procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul Arad, Simeon Murgu, ne-a declarat in exclusivitate ca "nu au existat astfel de cazuri si nici n-or sa fie. Noi interpretam corect legea!" Doru Sinaci - Adevarul

• Cei mai buni sudori din Arad pleaca la Bucuresti

Un numar de patru sudori aradeni, de la Amarad si Astra TRG, care au castigat diverse probe din cadrul fazei judetene a concursului "Tineretul sudeaza", se vor intrece, zilele viitoare, la Bucuresti, cu cei mai buni sudori din intreaga tara. Este vorba despre Valerica Cimpoi, Florinel Oiaga, Gabi Chitescu si Florin Lupu. "Maine (n.r. astazi) cei patru, insotiti de domnii Francisc Tusz, presedintele Asociatiei Sudorilor din Romania, (ASR) filiala Arad, Viorel Biris, vicepresedinte al ASR Arad, si Marin Crisan, de la Group Crisan, organizatorul fazei judetene a concursului, vor pleca spre capitala. Cea de-a VIII-a editie a Concursului National de Sudura va incepe in data de 10 iulie, la ora 9, si se va desfasura concomitent cu lucrarile Conferintei Internationale de Sudura (n.r.- la care vor participa peste 600 de specialisti in domeniu din intreaga lume) si ale Conferintei Nationale a ASR", a declarat Dragos Tocaian, una dintre persoanele care s-au implicat in mod activ in organizarea concursului de sudura de la Arad. Castigatorii Concursului National de Sudura isi vor primi premiile in cadrul unei festivitati organizate in cadrul Conferintei Nationale a ASR, la Marriott Grand Hotel. Lucian Seban - Agenda zilei

• Venit minim garantat - da, munca - ba!  Din 179 de solicitanti, o treime a pus mana pe unelte

Din experienta lunilor trecute, din numarul celor care isi depun dosare la Serviciul social din cadrul primariei Arad, mai putini de jumatate se prezinta, dupa repartizare, la locul unde trebuie sa efectueze munca in folosul comunitatii, pentru a primi banii reprezentand venitul minim garantat. Am fost informati ca, in cazul unei familii mai numeroase, cu copii minori, in care doar capul familiei ar putea presta munca in folosul comunitatii, banii se acorda oricum. Mai exact, daca persoana refuza sa vina la munca, ea nu va primi ajutorul social, in schimb, pentru ceilalti membri ai familiei, se acorda venitul minim garantat. Astfel se explica faptul ca, pe langa numeroasele adeverinte medicale prezentate, prin care se certifica incapacitatea de munca, sunt foarte multe dosare abandonate la serviciul social, de catre cei care, pur si simplu, nu se prezinta la serviciu. Din cele 179 de persoane care si-au depus dosar in luna mai pentru a primi venitul minim garantat, doar 63 au acceptat sa lucreze. Adina Cosa - Ziua de Vest

• Inginerii financiare in cazul Maurizio Ingrami, ucis in stil mafiot, la Arad

Cercetarile finalizate la firma "Eurogresia 7" au scos la iveala un "tun" de aproape 18 miliarde de lei dat de italian statului roman In vederea recuperarii pagubei, bunurile si conturile fostului patron au fost puse sub sechestru In masina italianului, oamenii legii au descoperit sume mari in valuta, care au fost imediat indisponibilizate Daca Ingrami nu mai poate raspunde penal, in schimb o angajata a societatii sale va da socoteala pentru fals material in inscrisuri sub semnatura privata S-au produs primele arestari in cazul crimei Dupa ce vestea asasinarii, la 26 noiembrie anul trecut, a italianului Maurizio Ingrami (impuscat chiar in incinta firmei sale), patron al SC "Eurogresia 7" SRL din Arad, a oripilat si socat opinia publica nu doar din vestul Romaniei, ci si din intreaga tara, comisarii Garzii Financiare din orasul de pe Mures, impreuna cu organele de ancheta penala au demarat o ampla ancheta la sediul firmei, control care avea sa scoata la lumina o serie de (noi) surprize.  Interesant este ca, o data cu finalizarea anchetei, in vizorul oamenilor legii a intrat si o angajata a italianului. Este vorba despre Vioara Persida Negarla (43 ani), care urmeaza sa raspunda penal - in baza actului de acuzare intocmit recent de procurorii Parchetului de pe langa Curtea de Apel Timisoara - pentru infractiunea de fals material in inscrisuri sub semnatura privata. Daca, initial, controlul declansat de Garda Financiara, in perioada 27 noiembrie-17 decembrie 2002, a vizat, printre altele, modul de intocmire a documentelor justificative si contabile si inregistrarea acestora in evidentele contabile ale societatii, respectiv realitatea inregistrarii veniturilor realizate si indeplinirea obligatiilor fiscale (achitarea TVA, a impozitului pe profit etc.) datorate bugetului public, ulterior verificarile au fost extinse, surprize de proportii fiind descoperite si in ceea ce priveste activitatea firmei din anii anteriori. Ca urmare a verificarii prin sondaj a documentelor de vanzare care apareau inregistrate in contabilitate, organele de control au dat peste 67 de facturi emise in intervalul 2001-2002, dintre acestea majoritatea (51 la numar) fiind completate de Vioara Persida Negarla.  Investigatiile demarate au evidentiat si modul de lucru prin care bugetul era sistematic fraudat cu importante sume. De pilda, in ceea ce priveste felul in care erau completate facturile, a reiesit ca singurul exemplar (din totalul de trei) cu date reale era cel "albastru", adica exemplarul clientului.  Imediat dupa plecarea acestuia, celelalte doua exemplare erau completate, cu ajutorul unui indigo, cu alte date decat cele adevarate, adesea operandu-se modificari la pretul de vanzare sau la cantitatea produsului tranzactionat in asa fel incat valoarea totala sa fie intotdeauna mai mica decat cea reala, scopul fiind, evident, diminuarea veniturilor societatii si implicit a obligatiilor datorate bugetului de stat. Asa cum spuneam si anterior, extinderea cercetarilor pe perioada 1998-2000 a condus spre noi surprize. Una peste alta, s-a stabilit ca obligatiile fiscale neachitate la buget ating 8,6 miliarde de lei, la care s-au adaugat penalitati si majorari de intarziere in suma de 9,1 miliarde lei. In total, o "gaura" la buget de aproape 18 miliarde de lei! Daca din perspectiva penala organele de ancheta nu mai au ce sa-i faca italianului Maurizio Ingrami (care, daca ar fi trait, ar fi trebuit sa raspunda pentru cel putin trei capete de acuzare, printre care evaziune fiscala, falsuri si inselaciuni), in schimb, pe latura civila, institutiile statului au demarat deja actiuni concrete pentru a-si recupera paguba. Ca urmare a instituirii sechestrului asigurator asupra bunurilor care i-au apartinut odata omului de afaceri, s-a reusit deja recuperarea sumei de 5,6 miliarde lei. In perioada imediat urmatoare urmeaza sa fie scoase la vanzare si alte bunuri ale lui Ingrami, printre care doua apartamente, o casa si un teren, astfel existand toate sansele ca prejudiciul adus statului sa fie integral recuperat. Mai mult decat atat, la ora actuala au fost indisponibilizate sumele de 50.500 euro si 25.610 dolari, bani descoperiti in masina italianului. Totodata, organele de ancheta au recurs inclusiv la blocarea conturilor personale si ale societatii lui Ingrami, toate deschise la filiala Arad a Bancii Transilvania. S-au produs primele arestari Initial, crima a carei victima a fost omul de afaceri italian nu parea a avea nimic in comun cu jaful. Caci, in curte, la cativa metri de locul unde a fost impuscat Maurizio Ingrami, in portbagajul unui autoturism Ferrari, se aflau cei 50.000 de euro si 26.000 de dolari. Nu se stia exact care a fost mobilul crimei, insa prietena omului de afaceri, Daniela Florentina Orga, i-a condus pe politisti pe o pista buna. La cateva ore de la producerea crimei, fata a fost gasita drogata si a fost retinuta pentru consum de droguri. Si in sangele victimei s-au gasit la autopsie urme de droguri. Deci cei doi erau consumatori de droguri si exista ipoteza ca au facut parte dintr-o retea de traficanti de droguri. Numai ca, dupa cercetari de mai bine de jumatate de an, au fost facute primele arestari. Primul arestat a fost Victor Cozma, 30 de ani, din Covasant, judetul Arad.  La cateva zile a urmat o noua arestare: Emil Martin, 30 de ani, tot din Covasant.  In urma cercetarilor, s-a stabilit ca Victor Cozma a fost soferul care i-a transportat la firma lui Ingrami, Eurogresia, pe Emil Martin si pe Aurel Ogrinci, din Arad.  Cei doi au intrat in locuinta italianului si l-au ucis cu mai multe focuri de pistol de calibrul 9 mm. Asasinii au sustras 6.000 euro, 120 milioane lei si un ceas de aur, dar nu au mai avut timp sa fure si banii din portbagajul autoturismului Ferrari apartinand victimei, care se gasea doar la cativa metri parcat langa casa unde s-a produs crima. Emil Martin si Victor Cozma au primit mandate de arestare preventiva pentru 30 de zile, sub acuzatia de omor deosebit de grav. Aurel Ogrinci, care se pare ca este fugit din Romania, a fost dat in urmarire generala prin Interpol. Conform cercetarilor, se pare ca asasinarea omului de afaceri italian Maurizio Ingrami ar fi fost comandata din exterior de partenerii de afaceri, carora acesta nu le-ar fi platit drogurile. El facea parte dintr-o retea internationala de traficanti de droguri, iar afacerile cu gresie de la Arad au fost doar o acoperire pentru comertul cu droguri. Laura M. Fortiu & Liliana Brad - Romania Libera

Publicitate

  Imobil de vanzare

Colectivul de redactie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Trutiu Florin, Sorin Stancu.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, Saptamanalul Buletinul de Arad, TV Arad, TV RCS.