Luni, 10 februarie 2003

Stirile TVA se gasesc aici

• Consilierii locali nu mai vor "gheara" pe roti

Regulamentul de organizare si functionare a parcarilor va fi adaptat noului Cod Rutier Opozitia, unita sau nu, a reusit sa faca primii pasi. In urma cu cateva saptamani, cand s-a dorit "debarcarea" viceprimarului Emanoil Voicu (considerat a fi principalul vinovat pentru felul in care arata Aradul dupa cateva zile de ninsoare n.r.), opozitia din Consiliul Local a esuat cu brio. Asta pentru ca nu au reusit sa stranga numarul necesar de voturi pentru convocarea CLM in sedinta extraordinara. Si nu numai ca nu au reusit sa stranga semnaturile, dar unii acuzau ca au fost trecuti pe lista semnatarilor desi nu erau de acord cu acest lucru. De data asta, 13 consilieri (patru de la PNTCD, patru de la PNL, doi de la PD si cate unul de la PRM, UDMR si PPC n.r.) au convocat Consiliul Local Municipal, marti, 11 februarie, pentru a discuta proiectul de hotarare privind modificarea hotararii care aproba Regulamentul de organizare si functionare a parcarilor publice din Arad. De fapt, cei 13 consilieri doresc adaptarea regulamentului cu dispozitiile din noul Cod Rutier. Potrivit acestuia, se interzice oprirea voluntara a vehiculelor in curbe si in alte locuri cu vizibilitate redusa sub 50 m; in locul unde este instalat indicatorul "Trecere pentru pietoni" ori la mai putin de 25 m inainte si dupa acesta; la mai putin de 25 m de indicatorul statiei pentru mijloacele de transport public de persoane; in dreptul unui indicator sau semnal luminos, daca prin aceasta se impiedica observarea lor; pe pistele obligatorii pentru pietoni si/sau biciclisti, semnalizate ca atare; pe drumurile publice cu o latime mai mica de 6 metri; in dreptul cailor de acces care deservesc proprietatile alaturate drumurilor publice. De asemenea, se interzice oprirea sau stationarea pe trotuare. Autoritatea competenta poate permite oprirea sau stationarea, partial sau total, a unui vehicul pe trotuar, cu respectarea marcajului, iar in lipsa acestuia, numai daca ramane liber cel putin un culoar de minimum 1,5 m latime inspre marginea opusa partii carosabile, pentru circulatia pietonilor. "Vrem sa discutam modificarea regulamentului, care nu respecta dispozitiile noului Cod Rutier. De fapt, vrem sa eliminam posibilitatea blocarii rotilor de catre Parktronic si introducerea unor amenzi" a precizat consilierul taranist Ovidiu Marian, care a mai adaugat ca va propune si un amendament in sensul ca salubrizarea locurilor de parcare, inclusiv adunarea zapezii, sa revina firmei care le exploateaza.  Calin Ghinaciu - Agenda zilei

• Reforma duce la reducerea numarului de paturi. Spitalul Municipal va primi mai putini pacienti

- Interviu cu dr. Teodora Olaru, directorul Spitalului  - Doamna director, Ministerul Sanatatii si Directia Sanitara impun reducerea numarului de paturi in Spitalul Municipal. Ce inseamna acest lucru? - Da, in cadrul reformei din sistemul sanitar si la spitalul nostru am fost informati ca trebuie redus numarul de paturi. Acest lucru se va face in functie de indicatorii obtinuti pe anul trecut, adica gradul de utilizare a paturilor si a costurilor. In general, noi avem indicatori buni, apropiati de cei realizati  la nivel national,  dar avem si sectii unde indicatorii sunt cu mult superiori. Conform noilor norme insa, ni se cere pentru un pat o distanta de 6 metri, iar la sectia de Terapie intensiva o distanta de 10 metri. - Nu inseamna acest lucru o reducere prea mare a numarului de paturi? - Ba da, insa eu cred ca problema ar trebui pusa putin altfel. Sunt sectii unde  nu s-au obtinut indicatorii necesari si acolo este firesc sa aiba loc aceste reduceri de paturi. Dar sunt si sectii unde, dimpotriva, ar mai fi nevoie de paturi, acolo unde sunt foarte multi pacienti. -  Care ar fi sectiile vizate? - Sectiile de Reumatologie, parte din Interne, Oftalmologie si TBC. - Practic, cate paturi veti reduce la nivelul intregului spital? - Ieri am facut o analiza si  am concluzionat ca  din cele 808 paturi cate avem, am putea reduce un numar de 54. Acum sa vedem ce va spune  si Directia de Sanatate Publica. - Pana la ce data trebuie efectuate aceste reduceri? - Cel tarziu pana la sfarsitul acestei luni, pentru ca altfel  nu putem semna contractul cu Casa Judeteana a Asigurarilor de Sanatate pentru a primi banii pentru 2003. - Care ar fi suma necesara Spitalului Municipal pentru a functiona in conditii decente? - 240 miliarde de lei. - Ce fonduri ati primit anul trecut? - 141 miliarde de lei! - Ce datorii are, la ora actuala, Spitalul Municipal? - Avem 17 miliarde de lei datorii,  pe care le vom plati imediat dupa ce primim fondurile de la CJAS. - In aceste conditii, cum va veti descurca cu reparatiile uzuale, ca sa nu mai vorbim de dotari? - La Ministerul Sanatatii exista un fond special pentru aparatura si vom face o solicitare in acest sens. Trebuie sa ne organizam si sa ne gospodarim foarte bine. La fel ca intr-o familie. Nu se poate sa nu gasim intelegere acolo unde solicitarile sunt bine intemeiate. - Am vazut ca in unele sectii s-a mai facut cate ceva. S-a igienizat, s-au modernizat grupuri sociale, s-a pus faianta, gresie. Din ce fonduri au fost realizate? - Ne-am straduit sa facem cate ceva si din fonduri proprii, am avut si ceva sponsorizari. - Pentru completarea veniturilor, unele spitale au recurs la introducerea unor taxe pentru apartinatori. La Spitalul Municipal exista o asemenea taxa? - Da, am introdus si noi o taxa de 100.000 de lei pe zi, dar numai pentru apartinatorii pacientilor care nu ar avea nevoie de insotitori. Pentru cazurile grave - bolnavii imobilizati - nu se percepe aceasta taxa. Jumatate din aceasta taxa intra in bugetul spitalului, iar cealalta jumatate ramane in bugetul sectiei respective pentru a se putea gospodarii. - Am inteles ca ati avea nevoie si de medici specialisti. Daca maine ar veni un medic care a terminat rezidentiatul si are o specialitate anume, l-ati angaja? - Desi am avea nevoie de medici specialisti la sectiile de Neurologie, Ambulatoriu,  medici de ambulanta, din lipsa fondurilor necesare, nu i-am putea angaja. Poate daca Spitalul ar capata statutul de Clinica. - Ce inseamna acest lucru? - Va  dau un exemplu: conform noilor norme, pentru un pacient ce se interneaza la spitalul Ineu cu un anumit diagnostic se primesc 287.000 de lei pe zi. Daca acelasi pacient s-ar interna la Spitalul Clinic Judetean, s-ar primi 1.104.000 lei. Este o diferenta, nu? Daca am deveni Spital Clinic, am primi bani mai multi si, inclusiv, am putea sa angajam medicii de care avem nevoie. Camelia Tuduce Berar - Observator

• Strategii de supravietuire: Zilnic, aproape 400 aradeni mananca la Cantina Municipala

Aradenii cu venituri mici pot beneficia de serviciile oferite de Cantina Municipala. Persoanele cu venituri sub nivelul ajutorului social, adica sub 740.000 de lei pe luna, pot manca gratuit la Cantina apartinătoare Directiei de Asistenta Comunitara. Persoanele care au mai mult de 740 de mii lunar trebuie să plateasca 30% din venit pentru a manca la Cantina Municipala. Zilnic, aproape 400 de aradeni au mancarea asigurată de la Cantina. Unii mananca aici, altii isi duc mancarea acasa. Valoarea mancarii primite este de 37.000 de lei. "De luna viitoare, numarul celor asistati la Cantina Municipala va creste, deoarece va intra in functiune un nou centru pentru copii defavorizati, care primesc mancare de la cantină", spune Eletka Nagy, director-general al DAC. Gerlinde Knap - Adevarul

• Autostrada, vis de aur

Decizia Guvernului de demarare a programului de extindere a retelei romanesti de autostrazi va face ca visul de aur al politicienilor aradeni, nelipsit din toate campaniile electorale post-decembriste, sa prinda contur. Autostrada care urmeaza sa conecteze Romania de reteaua rutiera europeana este o veche promisiune electorala, draga mai ales actualului senator PSD Avram Craciun.  Dupa ce traseul autostradei care urmeaza sa intre in tara prin Nadlac a fost desenat in diferite variante in ultimii ani, Guvernul a dat unda verde traseului care trece prin Nadlac si Arad si care va lega vestul Romaniei de Constanta. Mai mult, primul tronson, Nadlac-Arad, va intra in curand in lucru si se preconizeaza a fi finalizat pana in 2006. Autostrada care va trece prin judetul Arad este privita de autoritatile locale aradene ca o mare sansa pentru dezvoltarea economica a judetului. Sorin Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

• Primarul de la Petris este hotarat. "Centrul de plasament nu se va desfiinta cand vrea Directia pentru protectia copilului"

In comuna Petris functioneaza de mai multi ani un centru de plasament si o scoala speciala. Aici locuiesc si invata copii cu deficiente psihice, beneficiind de un program special de ingrijire si educatie. Conditiile in care traiesc la Petris acesti copii au devenit tot mai bune, atat datorita cadrului natural si a investitiilor care s-au facut pentru amenajarea si utilarea cladirilor, cat si a formarii in zona a unei forte de munca specializata in asemenea activitati. Necazul este ca Centrul de plasament si, in consecinta, Scoala speciala urmeaza sa fie desfiintate, cu urmari foarte neplacute pentru comuna Petris. Petrisul nu este agreat de conducerea Directiei In cadrul procesului de reforma a institutiilor pentru protectia copilului, in mod necesar si firesc, se renunta la conditiile de ghetou in care erau tinuti copiii deficienti. Stabilimentele insalubre si reci, unde sarmanii copii traiau la gramada o viata cenusie si amarata, sunt inlocuite treptat cu spatii umanizate, case de tip familial, care sa le ofere conditii cat mai apropiate de cele existente intr-o familie normala. Este foarte clar ca centrele de plasament in care stau la un loc sute de copii, cu dormitoare, sali de masa si bai comune, cu un program de cazarma unde spiritul de turma inca persista, nu mai trebuie sa aiba nici un viitor. Centrul de plasament Petris nu este insa nici pe departe un asemenea loc sinistru si cu investitii rezonabile ar putea deveni un centru pilot pentru ceea ce se doreste a fi astazi o protectie a copilului dupa norme europene. Pentru ca aici s-a investit masiv, mai ales de catre straini, in reabilitarea constructiilor si in asigurarea unor dotari de exceptie, centrul fiind situat si intr-un cadru natural perfect pentru trebuintele copiilor. Inconjurat de un parc superb de 14 ha, intr-o zona linistita de pe Valea Muresului, cu copaci, verdeata, cu locuri de joaca, acesta nu poate fi comparat cu alte asemenea institutii inghesuite in buricul orasului sau limitate strict de soseaua nationala. Si, totusi, Petrisul nu este agreat, vorbindu-se tot mai insistent de incetarea activitatii: "Nu intelegem care sunt criteriile dupa care alte centre au fost preferate Petrisului si nu putem accepta ca tot ce avem aici sa fie abandonat. La Petris exista deja o mare experienta in acest domeniu, o traditie chiar, si toate conditiile pentru trecerea la o noua calitate in aceasta activitate, in pas cu noile realitati", este de parere Emil Petrean, primarul comunei Petris. Pe langa lasarea neutilizata a unei asemenea baze materiale, mai apare insa la Petris o problema si mai grava. Centrul de plasament si Scoala speciala reprezinta singura posibilitate mai cuprinzatoare de ocupare a fortei de munca din comuna. Aici lucreaza 80 de oameni, care ar ramane fara slujba si fara posibilitatea de a se intretine pe ei si familiile lor. Intr-o comuna mica si saraca, inchiderea acestor institutii echivaleaza cu o bomba sociala. "Consecintele pentru noi ar fi dezastruoase. Pe langa salariati, ar mai fi afectati si membrii familiilor acestora, in jur de 400 de oameni, care reprezinta un sfert din populatia comunei", ne mai spune primarul Emil Petrean. Ingrijorarea celor din Petris dureaza de cativa ani, dar s-a accentuat in ultima vreme datorita informatiilor recente, aparute in presa, referitoare la intentia Directiei Generale pentru Protectia Copilului Arad de a desfiinta in anul 2003 centrul de plasament. Solutiile au fost ignorate Solutia ar fi valorificarea bazei materiale, a cadrului natural si a fortei de munca existente in comuna Petris sub forma noilor organizari prin care se desfasoara activitatea de protectie a copilului. In acest sens, exista, inca din anul 2000, un protocol de colaborare incheiat intre Primaria comunei Petris si DGPDC Arad, prin care primaria a transmis in folosinta gratuita a Directiei un bloc de locuinte neutilizat, urmand ca aceasta sa infiinteze aici case de tip familial. La fel s-ar putea proceda si in localul actualului centru de plasament, forta de munca fiind astfel absorbita. Directia insa nu si-a onorat nici una dintre obligatiile la care s-a angajat prin acel protocol. Totusi, este greu de crezut ca toti copiii cu probleme sociale, ca sa nu mai vorbim de cei deficienti, vor putea fi reintegrati in propriile familii, nemaifiind nevoie de institutii cum ar fi cea de la Petris. Probabil ca alte institutii similare vor fi organizate in alta parte, desi la Petris copiii se simt foarte bine. Multi dintre ei, dupa ce au stat aici o buna parte din copilarie, au fost transferati la alte scoli, care nu trebuie sa aiba soarta Petrisului. "Saptamana trecuta, am discutat cu o educatoare care imi spunea ca vin la Petris elevi transferati in Arad si se plang ca ei vor inapoi, ca altfel vor fugi si vor sta pe strazi sau in gara. Ma gandesc ca tot mai bine ar fi aici decat prin canale", mai spune primarul. Emil Petrean considera ca, de fapt, nu se doreste continuarea acestei activitati la Petris, existand interesul pentru a se dezvolta proiecte in alte localitati ale judetului. Din partea DGPDC s-a formulat o solutie ambigua pentru oamenii de aici, vorbindu-se de eventuale transferari in alte centre din judetul Arad. In aceasta situatie, primarul este hotarat sa contracareze planurile Directiei si sa ceara sprijinul autoritatilor judetene si centrale pentru a analiza situatia de la Petris si oportunitatile existente aici. "Pentru inceput, vom organiza la Petris o intalnire cu conducerea Consiliului judetean, Prefecturii, Inspectoratului scolar si DGPDC pentru a discuta situatia la fata locului. Daca nu vom gasi intelegere si o solutie rezonabila, vom cere sprijinul guvernului si al parlamentarilor, deoarece suntem hotarati sa ne sustinem cauza pana la capat si sa nu permitem luarea unei hotarari arbitrare", arata Emil Petrean. Lazar Faur - Observator

Publicitate

  Imobil de vanzare

Colectivul de redactie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Trutiu Florin, Sorin Stancu.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, Saptamanalul Buletinul de Arad, TV Arad, TV RCS.