La
Arad au avut loc mai multe manifestari ocazionate
de Ziua Europei Sarbatorita in fiecare an pe data de 9 Mai in
toate tarile UE,
Ziua Europei este considerata punctul de pornire al
constructiei europene.
Pe 9 Mai 1950, Ministrul de Externe al Frantei, Robert
Schuman, propunea un plan de pace bazat pe o idee
cat se poate de simpla: punerea sub control international
a industriilor de razboi ale Frantei si Germaniei
astfel incat nici unul din aceste state sa nu se mai
poata pregati in secret de razboi. Obiectivul prezent
este contruirea unei Europe care sa respecte libertatea
si identitatea tuturor popoarelor care o alcatuiesc.
Numai unind toate popoarele, Europa va putea sa-si
controleze destinul si sa joace un rol important in
lume. Copiii au cantat si au dansat pentru Europa Si la Arad au avut loc ieri mai multe manifestari
dedicate acestei zile, la care au participat mai multe
personalitati aradene dar si oficiali din orasele
infratite cu orasul de pe Mures.
Evenimentele au inceput inca de la primele ore ale
diminetii, cand au avut loc depuneri de coroane la
Monumentul Ostasului Roman din piata Avram Iancu.
Ulterior, acestea au continuat in parcul Europei,
unde au avut loc cateva momente cultural-artistice
sustinute de Fundatia Juventute, de formatia de dans
modern "Mirabela", de grupul vocal
"Mini Excelsior" si de un ansamblu
de aerobic al Palatului Copiilor.
Tot in Parcul Europei a avut loc dezvelirea creatiei
artistei plastice, Laura Hornoi. Intituala "Trinitate",
aceasta se doreste a fi un simbol al prezentului,
al viitorului si al crestinismului. Si privim spre viitor Discursurile autoritatilor s-au axat pe ideea
integrarii Romaniei in marea familie europeana alaturi
de statele vecine. Toti cei prezenti au sustinut desfiintarea
granitelor care ne despart de occident, granite care
au devenit aproape formale. "Trebuie sa privim spre Europa, spre viitor.
Suntem obligati sa vedem ca granitele dispar. Trebuie
sa lasam la o parte trecutul. Suntem impreuna cu prietenii
nostri si trebuie sa continuam aceste relatii, sa
ne sustinem reciproc" a sustinut, in discursul
sau, primarul Dorel Popa.
Alaturi de oficialii aradeni s-a aflat si senatorul
PSD Sergiu Nicolaescu. Acesta s-a referit la mandria
pe care ar trebui sa o aiba fiecare roman, mandrie
de a te simti european: "Suntem europeni inca
de cand ne-am nascut, chiar daca am iesit abia acum
dintr-o istorie trista si revenim la normal".
Finalul manifestarilor a avut in prim-plan udarea
unor pomisori (saditi in urma cu mai multi ani in
urma si care poarta numele oraselor infratite si partenere
ale Aradului n.r.) de catre autoritatile prezente
si de catre invitati, ceea ce simbolizeaza sprijinul
reciproc. Pe langa acestea a mai avut loc un ceremonial
religios si depuneri de coroane la Monumentul Eroilor
de la Paulis, un targ de carte si o expozitie de de
flori, iar maine va avea loc Crosul Pentru Europa
pe tronsonul dintre Palntul Administrativ si Teatrul
de Stat.
Calin
Ghinaciu - Agenda zilei
Targ
de Carte Euroregional - pe platoul din fata Palatului Administrativ
Ieri,
9 mai, Ziua Europei a fost sarbatorita si prin carte.
Pe platoul din fata Palatului Administrativ, pe la
orele amiezii, in fata unui public foarte restrans,
a fost deschis Targul de Carte Euroregional, editia
a doua.
Organizatorii acestui eveniment sunt
Primaria Municipiului Arad, Casa de Cultura a
Municipiului, Editura "Mirador",
Uniunea Scriitorilor - filiala Arad, Centrul Cultural
Judetean - Revista, "Arca", Directia
pentru Cultura, Culte si Patrimoniu National.
Ovidiu Balint, directorul C.C.M,, a subliniat in cuvantul
de deschidere cele doua caracteristici care definesc
aceasta manifestare in peisajul targurilor de carte:
faptul ca se desfasoara in aer liber si deschiderea
euroregionala a targului.
Despre rolul acestei manifestari in colaborarea euroregionala
au vorbit Levente Bognar, viceprimarul municipiului
Arad, si reprezentanti ai celor doua orase cu care
Aradul este infratit: Ladislau Fuchs, viceprimar al
orasului Zdrenjanin, si Gaal Aron din Gyula, care
a dezvaluit ca in prezent se lucreaza la o antologie
comuna romano-maghiara.
Au mai luat cuvantul, in deschidere, poetul Vasile
Dan, redactor-sef al revistei "Arca"
si presedinte al filialei Arad a Uniunii Scriitorilor
si Ioan Matiut, director al Editurii "Mirador".
Targul se desfasoara si astazi, in fata Primariei,
cu lansari de carte ale editurilor din Deva, Iasi,
Timisoara, Cluj, Arad.
Tot azi, la ora 11, la Sala festiva a Primariei, are
loc Simpozionul Euroregional pe tema "Cartea
intre miza culturala si marfa" (Evolutii
contemporane in cultura europeana), la care vor participa
personalitati culturale din Cluj, Oradea, Deva, Resita,
Timisoara, Arad, din Ungaria si Voivodina.
C.
L. - Adevarul
Italienii
sunt in frunte
In ultimii ani, in Arad numarul investitorilor straini
este in crestere. Investitiile straine au creat locuri
de munca, iar somajul a scazut sub media pe tara.
Exista localitati din judetul Arad unde cererea a
depasit forta de munca existenta. Daca investitiile
straine se vor dezvolta in acelasi ritm, se va ajunge
la cazuri in care specialisti din Ungaria vor veni
sa munceasca la Arad. Italienii ocupa primul loc Pozitionarea geografica si unele facilitati puse
la dispozitie pe plan local au facut ca firmele cu
capital strain sa vina cu incredere la Arad.
Statistic, conform datelor obtinute de la CCIA, in
judetul Arad sunt inregistrate firme cu participare
straina din 59 tari.
Dupa numarul de investitori, italienii ocupa primul
loc, cu 943 firme si un capital investit de 18,39
milioane de dolari.
Ii urmeaza investitorii germani, cu un numar de 456
firme dar un capital investit superior italienilor,
de 20,2 milioane dolari.
Totalul capitalului strain investit in judetul Arad
este de 122.038.450 dolari. In ultimii ani, in Arad
s-a format o compacta comunitate italiana.
Italienii vin in Romania, isi deschid firma, apoi
isi aduc si familia. In general ei sunt multumiti
de forta de munca din Arad, considerind-o calificata.
Majoritatea peninsularilor au activitati de productie
in Romania, producand incaltaminte sau imbracaminte
in sistem Iohn.
Firmele cu capital strain au atras si multa forta
de munca. In judetul Arad somajul se afla sub media
pe tara, iar in unele zone nu mai exista practic forta
de munca disponibila.
Nicolae Grosan, director al Expo Arad International
a declarat ca in zona industraila a orasului muncesc
specialisti care sunt si foarte bine platiti. Cererea
de forta de munca calificata este mare. In curand
specialistii vor fi tot mai putini.
Nicolae Grosan crede ca in momentul in care cererea
de forta de munca va fi mai mare decat oferta, se
va aplea la forta de munca calificata din Ungaria.
Asa au ajuns ca specialisti cu o inalta calificare
sa munceasca in agricultura. Cu timpul, daca ofertele
vor fi atragatoare, vor veni sa lucreze in parcurile
industriale care s-au creat in Romania, in apropierea
granitei.
Lucian Palcau, vicepresedintele Camerei de Comert,
Industrie si Agricultura Arad crede ca mediul de afaceri
aradean este propice investitorilor straini.
Numarul celor care si-au creat firme functionale in
Arad este mare si este intr-o crestere continua.
Sorin
Trocan Evenimentul Zilei (Editia de Vest)
Ieri,
la Bursa organizata in premiera pentru ei, 118 rromi au
venit sa-si caute loc de munca
Bursa
locurilor de munca pentru rromi organizata, ieri,
in premiera nationala, s-a bucurat de un real succes
in randul aradenilor din aceasta etnie.
In ciuda pesimismului unora, inca de la primele ore
ale diminetii, zeci de persoane asteptau in fata imobilului
cu numarul 32 de pe strada Episcopiei.
Pana la ora 9,30, cand s-a deschis bursa, oamenii
au schimbat pareri despre cum mai merg lucrurile in
tara, cat de greu o duc fara un loc de munca si cat
de fericiti ar fi daca si-ar gasi o slujba.
La deschiderea oficiala au participat reprezentanti
ai Agentiei judetene pentru ocuparea fortei de munca
(A.J.O.F.M.) Arad - organizatorul Bursei - ai Directei
Generale de Munca si Solidaritate Sociala (DGMSS)
Arad, in frunte cu directorul Victor Neamtiu, precum
si ai organizatiilor de rromi.
Dl. Iancu Gheorghe, ditectorul adjunct al A.J.O.F.M.
Arad si d-na Ctaudia Miutescu, purtatoarea de cuvant
a institutiei au punctat importanta acestui eveniment,
care reprezinta un prim pas in ceea ce priveste integrarea
socio-profesionala a rromilor, care intampina reale
dificultati pe piata muncii.
Dl. Gheorghe Raducanu, consilier al prefectului pentru
problemele rromilor, a afirmat ca Bursa este un eveniment
deosebit, "primul care se face punctual pentru
rromi. Astfel de manifestari trebuie sa se repete,
deoarece prin ele rromii se vor integra pana la urma
socio-profesional in societatea romaneasca. Si sa
nu uitam ca este imperios necesar sa se intample acest
lucru, pentru ca, in Europa, o sa intram impreuna". Oferta generoasa, solicitanti numerosi Dintre cele 38 de firme invitate de catre A.J.O.F.M.
sa participe la Bursa, noua au venit, aducand o oferta
de 78 de locuri de munca din urmatoarele meserii:
asfaltator, fierar betonist, tinichigiu industrial,
dulgher, zidar, zugrav, vanzator, frizer, spalator
auto, topitor, confectioner, muncitori necalificati.
Dupa ce au dat o tura pe la standurile firmelor, am
stat de vorba cu cativa dintre oamenii veniti sa-si
caute un loc de munca, intrebandu-i si ce parere au
despre Bursa locurilor de munca organizata in exclusivitate
pentru ei. Novacovici Luminita, de 22 de ani: "Eu
am mai lucrat in domeniul confectiilor de incaltaminte.
Sper sa-mi gasesc un loc de munca, pentru ca am nevoie
de bani. Despre bursa nu pot sa spun decat ca-i bine
ca se tine si n-ar fi rau ca acest lucru sa se repete". Gendelo Francisc, de 54 de ani: "Eu
am lucrat ca operator mase plastice la Aradeanca.
Am 31 de ani de munca. La pensie nu pot sa ies pana
in 2006, asa ca m-am gandit ca n-ar fi rau sa ma angajez
din nou.
De un an n-am mai lucrat. Daca mai prind un loc de
munca, iau si niste banuti si imi merge si vechimea.
Gasesc ca aceasta bursa este un bun prilej pentru
a reusi ceea ce mi-am propus". Stepan Licato, 37 de ani: "Eu am 23
de ani de munca, ca de tanar am lucrat in coserit.
Si acum mai lucrez, dar am zis sa vad si de un alt
loc de munca, mai ales ca am doua meserii la baza:
zidar si sobar-teracotist. Bursa e binevenita, dar
nu stiu daca o sa se aleaga ceva din asta. Cred ca
patronii o sa profite doar de facilitatile date de
lege la angajare, iar rromilor tot salarii mai mici
o sa le dea". Ioan Nadaban, 65 de ani, pensionar: "Eu
am iesit la pensie de la TEBA, dar credeti-ma ca nu
pot sta acasa. Daca as gasi un loc de: paznic, n-ar
fi rau, daca nu, ce-o fi, numai sa lucrez. Bursa bine
ca se tine, pentru ca sunt multi rromi care vor un
loc de munca, dar nu-i ia nimeni". In loc de concluzii La sfarsitul Bursei, A.J.O.F.M. Arad a facut o
statistica provizorie. Am fost informati ca au venit
sa-si caute un loc de munca 118 rromi.
Dintre acestia, 32 au fost selectionati in vederea
incadrarii, iar 9 au batut pe loc palma cu patronii.
Sa fie intr-un ceas bun!
Nicolae
Oprean - Adevarul
Savarsin.
- La castel s-a sadit iarba de 30 de milioane de lei
De
ceva vreme, la castelul regal din
Savarsin este agitatie si forfota. Se schimba mobilierul,
se face curatenie, se lucreaza in parc, au fost taiati
cativa copaci, au fost plantati altii...
Recent, a fost sadit gazonul englezesc, pe o suprafata
destul de mare.
Numai samanta a costat in jur de 30 milioane de lei.
"Am terminat de sadit, iar mai pe seara, cand
am vrut sa udam in parc, nu a fost apa. Se mai intampla
si in alte parti, dar acolo este vorba despre caldura
si despre faptul ca iriga prea multa lume cu apa
de la retea. Aici reteaua este prost facuta",
ne declara unul dintre oamenii care au participat la
lucrari.
Trecand peste acest neajuns, oamenii muncesc mai departe,
pentru ca totul sa fie frumos la castelul regelui.
Va fi curatat si lacul din parc si refacut podul de
acces, intr-un cuvant se face totul pentru bucuria ochilor
casei regale si nu numai.