Mircea
Pavel, directorul Zonei Libere Curtici-Arad: "Estimam
un profit de 15 miliarde de lei"
Zona
Libera Curtici-Arad
surclaseaza, din toate punctele de vedere, celelalte
institutii similare din tara. Directorul singurei
zone libere din aceasta parte a Romaniei, Mircea Pavel,
ne-a spus ca se estimeaza, pana la finele anului,
un profit de circa 15 miliarde lei. - Cati investitori isi desfasoara activitatea pe
platformele Zonei Libere Curtici-Arad? - Functionam cu doua platforme: la Curtici,
pe o suprafata de 75 de hectare – cu acces auto si
cale ferata, si la Arad, la Aeroport, pe o suprafata
de 15 hectare – cu acces auto si aeroportuar.
Aici isi desfasoara activitatea peste 70 de investitori,
dintre care peste 35 au concesionat terenuri, iar
circa 30 au facut inchirieri si subinchirieri. Valoarea
totala a investitiilor pe cele doua platforme se ridica
la peste 30 de milioane de dolari, la care se adauga
investitiile privind dotari cu masini si utilaje necesare
productiei, care se ridica si ele la peste 30 de milioane
de dolari. - Cate locuri de munca au fost create?
- La Curtici, zilnic, isi desfasoara activitatea peste
1.500 de persoane. Pe platforma de la Arad sunt peste
500 de persoane. Pe ambele platforme activeaza companii
de renume mondial. Numai doua firme, Rosco Textil
si BOS, insumeaza circa 1.000 de angajati. - Ce investitii ati realizat si ce profit estimati
pentru acest an?
- Investitiile proprii ale Administratiei Zonei Libere
sunt de circa 3 milioane de dolari, in infrastructura:
drumuri, canalizare, apa, energie electrica, telefonie
etc. Regia Autonoma a marcat an de an o activitate
profitabila in dinamica ascendenta. In fiecare an
profitul inregistrat l-a depasit pe cel din anul precedent.
Anul trecut am avut un profit de 10 miliarde lei,
iar anul acesta preconizam unul de 15 miliarde lei,
cu o cifra de afaceri ce depaseste 30 de miliarde
lei. - Care este gradul de ocupare a platformelor? Cate
licitatii veti mai avea?
- La platforma de la Aeroport gradul de ocupare este
de 70% si sunt solicitari foarte mari pentru terenuri.
Momentan, insa, nu putem asigura infrastructura necesara
din lipsa energiei electrice. Dar exista promisiuni
sa primim fondurile necesare pentru dezvoltarea infrastructurii.
Pe platforma de la Curtici gradul de ocupare este
de 25%. Suntem o unitate tanara, avem toate conditiile
necesare si asteptam investitori. In acest an am avut
trei licitatii, la care au participat sase firme.
Ultima licitatie din acest an va avea loc in 21 noiembrie. - Care sunt atuurile Zonei Libere Curtici-Arad
comparativ cu celelalte din tara?
- In primul rand, avantajul este situarea la poarta
de intrare – iesire din si spre Vestul Europei. Iar
cele patru puncte vamale din apropiere ofera tuturor
oamenilor de afaceri accesibilitate imediata. Aici
este si coridorul feroviar Istambul – Paris. Totodata,
trebuie subliniat faptul ca aici se simte din plin
influenta austriaca, atat in activitatea si in pregatirea
fortei de munca, cat si in administratie, la toate
nivelele.
Simona
Mazare - Observator
Inlocuire
centrala telefonica pentomat local cu centrala telefonica
digitala in localitatea Silindia
In
data de 12.09.2003ROMTELECOM - D.Tc. Arad
a finalizat inlocuirea centralei telefonice pentomat
local din localitatea Silindiacu o centrala telefonica digitala - unitate distanta
Ericsson cu o capacitate instalata de 120 linii telefonice.
O data cu instalarea noii centrale s-a inlocuit in
totalitate vechea retea de distributie din localitate
si s-a construit retea noua in satele Satu Mic, Luguzau,
Camna si Iercoseni.
Cu aceasta ocazie s-au preluat din vechea centrala
toti cei 41 abonati existenti, iar in perioada imediat
urmatoare se vor instala noi abonati care au cerere
de instalare la D.Tc. Arad, inclusiv cei din Satu
Mic, Luguzau, Camna si Iercoseni.
Mentionam ca satele Satu Mic, Luguzau, Camna si Iercoseni
(apartinatoare comunei Silindia) sunt in prezent netelefonizate,
deci nu exista nici macar un post telefonic ROMTELECOM
in localitate.
Astfel abonatii din aceasta CTD vor avea acces la
convorbiri automate locale, interurbane si internationale,
la serviciile cu valoare adaugata, la toate serviciile
suplimentare oferite de centralele digitale (restrictionarea
cu parola a apelurilor de plecare, apel programat,
redirijarea imediata a apelurilor de sosire, apel
in asteptare, CLIP, CLIR, voces), la factura detaliata
si la serviciul Acces Special Internet.
Abonatii care sunt conectati in aceasta unitate distanta
a CTD Ericsson vor plati factura telefonica tot la
Oficiul Postal din Silindia, ca si pana in prezent.
Numerotatia abonatilor din Silindia (inclusiv Satu
Mic, Luguzau, Camna si Iercoseni) este: 372600-372715.
Dan
Cioca - Director Adj. Comercial ROMTELECOM - D.Tc.
Arad
Retea
destramata
Doi
romani, intre care unul condamnat in trecut pentru
omor, si un cetatean german de origine romana au fost
trimisi in judecata de procurorii oradeni, sub acuzatia
de trafic de droguri, dupa ce la mijlocul lunii iulie
politistii au descoperit asupra lor 23 de kilograme
de heroina.
Dumitru Florian (55 de ani), Marius Burzan (21 de
ani), ambii din Arad, si cetateanul german Hamvas
Lajos (35 de ani) au fost prinsi in noaptea de 16
spre 17 iulie, intr-o parcare aflata la limita dintre
judetele Bihor si Satu Mare, de un echipaj al sectorului
Politiei de Frontiera Valea lui Mihai, transmite Mediafax.
Politistii au devenit suspiciosi in momentul in care
persoanele aflate intr-un autoturism marca Skoda Octavia,
care venea dinspre Oradea, au oprit in parcare si
au stins luminile fara ca cineva sa coboare din masina.
Cinci minute mai tarziu, intr-o alta parcare, situata
la aproximativ o suta de metri distanta, a oprit un
autoturism Volkswagen, venit dinspre Satu Mare. O
persoana aflata in cea de-a doua masina s-a deplasat
in fuga pana la primul autoturism, care a semnalizat
cu farurile.
Politistii de frontiera au legitimat cele trei persoane
aflate in masinile respective si au verificat mijloacele
de transport, fara sa sesizeze nimic deosebit.
Ei au gasit insa, la trei metri distanta de autoturismul
Skoda, la marginea soselei, intr-un lan de porumb,
o geanta neagra de tip sport.
In momentul descoperirii gentii, cele doua persoane
din Skoda, Marius Burzan si Dumitru Florian, l-au
bruscat pe unul din politisti, dupa care s-au urcat
in masina si au pornit in viteza spre Carei.
Cetateanul german aflat in a doua masina a fost retinut
si dus la sediul Politiei, unde au fost descoperite,
in geanta, 45 pachete cu praf brun-maroniu. Verificarile
ulterioare au demonstrat ca este vorba despre heroina,
greutatea totala a capturii fiind de 23 de kilograme,
care pe piata neagra a drogurilor valoreaza aproximativ
675.000 de dolari.
O luna mai tirziu, intr-o cabana din statiunea montana
Borsa, politistii l-au arestat si pe Dumitru Florian,
care se pregatea sa plece la Braila, pentru a fugi
din tara cu un vapor. "Dupa ce a fost arestat, Florian Dumitru a
intrat in greva foamei si a incercat sa ingreuneze
ancheta. Din cercetarile efectuate de noi, rezulta
ca el a fost capul retelei. Filiera are centrul in
Arad si este una extrem de puternica", a
declarat Mitica Miu, procurorul care a efectuat ancheta
in acest dosar. Parchetul Curtii de Apel Oradea i-a
trimis in judecata in stare de arest pe Dumitru Florian
si Hamvas Lajos, iar Marius Burzan a fost trimis in
judecata in lipsa, fiind dat in urmarire generala
si internationala.
Evenimentul
Zilei (Editia de Vest)
Vamesii
au "mirosit" si confiscat aproape o tona
de cafea
Intr-un
tir romanesc, s-au descoperit, ieri, la vama Nadlac,
835 de kilograme de cafea nedeclarata. Vamesii si
politistii de frontiera au fost uluiti la final de
numaratoare: nu mai putin de 1.670 de pachete, marca
Amaroy, urmau sa ajunga pe piata neagra, daca vigilenta
la vama nu era sporita. Autotrenul, avand inscriptionat
pe prelata numele firmei Edy Spedition, se intorcea
din Germania si transporta cabluri electrice.
Pachetele marca Amaroy au fost dosite sub remorca,
intr-o ascunzatoare conceputa de sofer, in cabina,
in roata de rezerva si sub placa de paravant, ingeniozitatea
conducatorului auto provocand stupefactia controlorilor
vamali.
Pe langa cafea, au mai fost gasite si 50 de flacoane
continand parfumuri, pe care conducatorul tirului
nu le declarase la intrarea in tara. Vamesii cred
ca soferul Adrian Trif, de 27 de ani, domiciliat in
judetul Timis, a vrut sa introduca marfurile in interes
personal si exclud implicarea firmei pentru care lucra
in toata aceasta afacere.
Autotrenul apartine firmei Alin Trans Impex SRL, iar
valoarea marfii confiscate din vehicul depaseste 300
de milioane de lei.
Soferul, care nu a ascuns la control ca are cafea,
nedezvaluind insa cantitatea, a fost amendat cu 25
de milioane de lei.
Ovidiu Cana, seful vamii Nadlac, reaminteste persoanelor
fizice ca pot aduce bunuri pe teritoriul Romaniei
in valoare de maximum 100 euro.
Captura de ieri, din vama aradeana, este opera echipei
unice de control, compusa din politisti de frontiera
si vamesi.
Cosmin
Lungu - Ziua de Vest
Centrul
de cazare pentru straini, de la Horia: Un loc unde detentia
este preferata libertatii
La
iesirea din localitatea Horia,
inspre Siria,
se gaseste Centrul de cazare pentru straini.
Privita de la sosea, cladirea centrului aduce cu o
pensiune moderna, cu un sanatoriu pentru elita.
Impresia se schimba din momentul in care treci de
poarta institutiei.
Camerele de luat vederi amplasate peste tot si mai
ales gratiile de la geamuri te fac sa realizezi ca
este vorba despre un centru de detentie.
Unul modern, aliniat din toate punctele de vedere
la rigorile europene.
Exista doar doua centre de acest fel in tara, primul
fiind construit la Bucuresti - Otopeni.Centrul de
la Horia apartine de Autoritatea Nationala pentru
Straini si are un statut bine definit.
Chiar daca multa lume crede ca aici sunt cazati refugiatii
straini intorsi de prin vamile aradene, nu este deloc
asa.
Centrul de cazare ia in custodie doua categorii de
cetateni straini declarati indezirabili: cei care
intra ilegal in Romania sau comit ilegalitati pe teritoriul
tarii noastre si cei care, prin hotarare judecatoreasca,
urmeaza sa fie expulzati.
Practic, strainii sunt cazati aici pana cand li se
intocmesc toate actele pentru a fi expulzati in tarile
de origine.
Domnul comisar-sef Stefan Damb conduce acest centru.
Domnia sa ne descrie procedurile care se fac pentru
fiecare strain in parte. "Noi nu apartinem
de Oficiul National pentru Refugiati, noua fiindu-ne
repartizati cei care trebuie expulzati. Cea mai mare
problema o reprezinta faptul ca 90 la suta dintre
ei nu au acte sau isi declina o identitate falsa.
Procesul de identificare este indelungat, fiind nevoie
de contactarea ambasadelor sau consulatelor tarilor
de origine. Dupa ce sunt identificati, apar alte probleme
pentru expulzare. In unele tari, de exemplu Iran,
se pot intoarce doar daca vor ei si va dati seama
ca nu vor, iar altele nu ii primesc inapoi.
Irak-ul nu are reprezentata consulara in Romania si
atunci trebuie sa incercam in alte tari.
Cum toti au infractiuni la activ si, bineinteles cazier,
nu sunt acceptati in nici o tara din comunitatea europeana,
unde ar spera ei sa ajunga.
Primul termen de sedere este de sase luni, dar acesta
se prelungeste daca expulzarea nu poate fi efectuata.
In tot acest timp statul roman ii tine pe cheltuiala
proprie, in baza tratatelor internationale si a drepturilor
omului".
Comisarul-sef Damb ne mai spune : "Am fost
in Suedia, Danemarca si Germania si am vazut centre
similare, poate cu dotari si conditii mai proaste
ca la noi !"
Macar prin aceste centre ne aflam si noi in Europa
si bineinteles cei cazati aici.
Conditiile la care se refera dl. Damb le-am remarcat
si noi. O cladire compusa din doua corpuri (administrativ
si corpul de cazare), curte interioara gazonata, curatenie,
sistem de supraveghere modern, bucatarie pusa la punct,
sala de mese, cabinet medical, camere de izolare.
In subsolul centrului se gaseste chiar un buncar anti-atomic,
dotat cu toate cele necesare in caz de nevoie.
Exista 25 de camere de cazare a doua paturi fiecare,
cu toaleta, dus si chiuveta. Cei aflati in custodie
au la dispozitie o camera de recreere, cu masa de
ping-pong, sah, table etc. Beneficiaza de telefon
contra cost, atat intern, cat si international.
Daca doresc, pot sa-si faca si singuri de mancare,
desi exista o bucatareasa angajata.
Practic, cazarea in centru seamana cu un concediu
la pensiune dar, doar pana la un punct, lipsa de libertate
efectiva schimband perspectiva lucrurilor.
In acest moment sunt cazati la Horea cinci straini.
Trei iranieni, un cecen si un armean.
Toti se gasesc de ani buni in Romania, stiu limba,
dar ii asteapta expulzarea. Patru dintre ei au fost
condamnati pentru trafic de droguri, iar al cincilea
pentru vatamare corporala. Dupa ce au efectuat 3-4
ani de puscarie pentru faptele comise au fost preluati
de centrul de la Otopeni, iar de doua luni sunt transferati
la Arad.
Cetateanul armean a acceptat sa plece si se fac demersuri
pentru a fi trimis in Ucraina, unde isi are familia.
Anul acesta a mai fost un irakian, care a fost trimis
in tara sa prin Iordania, tara ce i-a acordat viza
de tranzit.
Ceilalti fac cereri de azilanti catre Oficiul pentru
Refugiati, derularea indelungata a proceselor permitandu-le
o sedere cat mai lunga in centru.
Datorita programului lejer pe care il au, dar mai
ales conditiilor in care sunt cazati, cei aflati in
custodie nu au creat nici un fel de probleme celor
17 politisti angajati ai centrului.
Problemele care exista la Horea sunt date de fondurile
insuficiente pentru buna desfasurare a activitatii.
Daca mancarea nu reprezinta o problema, alimentele
fiind asigurate de Jandarmerie, medicamentele sunt
achizitionate din banii celor cazati.
Centrul se afla, din punct de vedere logistic, in
subordinea Inspectoratului de Politie, al carui buget
redus nu permite alocarea de fonduri pentru unele
nevoi curente.
Este posibil ca de la 1 decembrie, Autoritatea Nationala
pentru Straini sa devina o institutie de sine statatoare,
urmand sa se gospodareasca singura si sa isi rezolve
aceste neajunsuri.
Una peste alta, centrul de cazare pentru straini de
la Horea aduce pe tapet o mare tragedie a vremurilor
in care traim.
Pentru ca nu este decat tragic sa preferi sa stai
in detentie, chiar daca in conditii foarte bune, decat
sa te intorci in tara ta. Indiferent care este aceasta…