Virtual
Arad in colaborare cu Radio Arad transmite ZILNIC emisiunea
"Pulsul zilei".
Pentru a o asculta face-ti click aici Prin
Virtual Arad mesajele tale vor fi auzite in Arad si in intreaga
lume.
Te asteptam sa luam impreuna "pulsul zilei".
Aradul
de peste 20 de ani inghite comunele din jur, are supermagazine
si parc de distractii langa centrul expozitional
Proiectul,
Agenda Locala 21, va fi realizat cu participarea institutiilor
publice, a societatii civile si a specialistilor din
diferite domenii si prin declansarea unui program
amplu de consultare publica.
Se va tine cont in acest demers de strategia stabilita
de consiliul municipal in colaborare cu o firma de
consiliere canadiana, urmarindu-se ca cele doua demersuri
sa fie complementare, nu opuse.
Coordonatorii proiectului au stabilit un Comitet Local
de Coordonare care, la randul sau a desemnat trei
grupe de lucru in vederea schitarii strategiei. Dupa
acest prim pas, urmeaza un program de consultare a
cetatenilor si, mai departe, alcatuirea unui plan
de actiune concret, cu o serie de proiecte.
Prima schita "Strategia de dezvoltare durabila"
a fost discutata de Comitetul Local de Coordonare.
S-a pornit cu o analiza complexa a municipiului, pe
capitolele: mediu, mediu social, invatamant, cultura,
infrastructura si dinamica economica. In functie de
aceasta analiza, au fost propuse o serie de obiective
pe termen lung. Va prezentam mai jos cateva dintre
acestea. "Strategia de dezvoltare durabila" Consideratii generale. Doua cicluri
de dezvoltare Obiectivele dezvoltarii durabile ale municipiului
Arad tin cont de doua cicluri de schimbari urbane
care s-au produs in ultimii 50 de ani .
Specific perioadei anilor '50 - `80 ai sec. XX, primul
ciclu s-a caracterizat prin expansiunea accelerata
a zonelor de locuit in intravilan, ca urmare a dezvoltarii
industriei prelucratoare, dar a avut un impact negativ
in planul design-ului urban, al habitatului, culturii
comunitare si mediului ambiant si a condus in
cele din urma la suburbanizare, proliferarea economiei
informale, permanentizarea starii de saracie, restrangerea
(si enclavizarea) zonelor de locuit mai bogate .
Cel de-al doilea ciclu s-a declansat dupa
anii '90 ai sec. XX si se caracterizeaza prin amplificarea
fenomenelor care au aparut in primul ciclu, la care
se adauga stagnarea demografica pe fondul schimburilor
lente produse in structura economica . Aceasta evolutie
a orasului este similara cu tendintele care s-au inregistrat
in unele areale urbane ale tarilor Europei Centrale
si de Est, precum si in unele areale urbane din tarile
periferice ale UE (grupul tarilor de coeziune: Spania,
Portugalia, Grecia). Motoarele dezvoltarii Pe ansamblu, dezvoltarea sau regenerarea unei
asezari urbane este determinata semnificativ de schimbarile
care se produc in structura economiei locale, in structura
populatiei si in cultura comunitara. Pe de alta parte,
dezvoltarea unui sistem urban este in mod substantial
influentat de aplicarea unui management adecvat si
axat pe patru tinte principale: dezvoltarea infrastructurii
si asigurarea accesului la aceasta infrastructura,
asigurarea accesului la locuinte, protectia mediului
ambiant si diminuarea saraciei. Obiectivele generale Principalele obiective ale dezvoltarii municipiului
Arad constau in:
dezvoltarea infrastructurii de baza si asigurarea
accesului neingradit la acesta, accesul la locuinta;
protectia mediului ;
imbunatatirea starii de sanatate ;
reducerea saraciei ;
regenerare urbana;
prezervarea diversitatii etnice si culturale;
dezvoltare economica prin dezvoltarea sectorului
tertiar, a cercetarii si a educatiei
suportul si participarea comunitatii;
Scenariul de dezvoltare luat in considerare este cel
conform caruia Municipiul Arad va deveni, in jurul
anului 2020, centrul de greutate al unei aglomerari
urbane majore si nu o localitate de sine statatoare
- un program conform caruia, municipiul Arad va deveni
nucleul unei arii metropolitane care va ingloba pe
langa actualul oras si localitatile din proximitate:
Vladimirescu, Livada, Sofronea, Felnac, Sagu si Fantanele. Obiective
specifice Dezvoltarea infrastructurii de baza
Construirea unei sosele de centura in jurul municipiului
Arad.
Finalizare a proiectului de extindere si modernizare
a sistemului de canalizare in municipiul Arad pe o
lungime de 200 km.
Stabilirea unei strategii termice a orasului
Extinderea infrastructurii de tip urban pe viitoarea
arie metropolitana
Punerea in aplicare a unor solutii mai prietenoase
pietonilor si biciclistilor
Completarea transportului in comun cu tramvaiul prin
terminarea traseului circular (inelului) din municipiu.
Crearea de conditii corespunzatoare de parcare
Darea in functiune a tronsonului de autostrada Nadlac
Arad Timisoara
Prelungirea pistei si construirea TERMINALULUI 2 in
cadrul Aeroportului International Arad, pentru traficul
international al pasagerilor. Protectia mediului Extinderea zonelor impadurite cu rol de protectie
la periferia orasului
Reducerea poluarii cu pulberi in suspensie
Reciclarea deseurilor
Extinderea spatiilor verzi
Sustinerea industriilor nepoluante
Realizarea Gradinii Botanice
Regenerarea urbana
Prezervarea patrimoniului arhitectural
Valorificarea Cetatii Aradului
Mobilarea urbana cu monumente "Estetizarea" cartierelor de locuit
existente
Construirea de noi cartiere de locuinte Economia Consiliul Local al Municipiului Arad considera
dezvoltarea durabila a sectorului economic drept principala
parghie de crestere a resurselor financiare pe plan
local.
In viziunea Municipalitatii tangenta traseului autostrazii
si a caii ferate din cadrul CORIDORULUI EUROPEAN IV,
va solicita o mobilizare maxima a tuturor fortelor
politice indiferent de culoare in vederea promovarii
acestor proiecte spre finantare.
Pentru stabilirea obiectivelor strategice ale dezvoltarii
durabile a Municipiului Arad pentru urmatorii 20 de
ani au fost definiti urmatorii parametri masurabili
care au fost estimati pe o scara de la foarte slab
la foarte bine dupa cum urmeaza:
Pe baza obiectivului grupului de lucru social, de
a obtine in cursul perioadei de dezvoltare durabila
un spor al efectivelor de populatie (efectiv initial
+ natalitate + intrari din alte judete iesiri spre
alte judete si tari) pozitiv de 3% per an se estimeaza
ca Municipiul Arad va inregistra o crestere de la
183,4 mii locuitori in 2003 la cca 300 mii locuitori
la finele anului 2023, care in conditiile pastrarii
actualului raport de 41 % intre efectivul populatiei
si numarul de salariati ar reprezenta un numar de
123 mii persoane ocupate la sfarsitul perioadei. Aceasta
inseamna ca prin stabilirea obiectivelor principale
dezvoltarea durabila a Municipiului va trebui sa se
asigure la sfarsitul anului 2023 un numar de 47 mii
noi locuri de munca.
Acest lucru este cat se poate de realizabil avand
in vedere exemplul sectorului industrial unde rezulta
ca timp de 20 de ani vor fi create in fiecare an 1.070
locuri de munca.
Pe baza estimarilor de mai sus OBIECTIVELE PRINCIPALE
ale dezvoltarii economice durabile ale Municipiului
Arad se concretizeaza in urmatorul model economic: Zone Industriale: Mentinerea cotatiei FOARTE
BINE prin:
Terminarea lucrarilor de constructie ale obiectivelor
proiectate in actuala Zona Industriala.
Identificarea de noi platforme care sa fie dotate
cu utilitati pentru zonele industriale
Darea in functiune a unui incubator de afaceri in
cadrul uneia din zonele industriale unde IMM urile
proaspat constituite sa aiba acces la tehnologie de
varf si la rezultatele cercetarii aplicative pentru
a se putea plasa pe piata. Supermagazine: Ridicarea cotei de la SLAB la
BINE, prin:
Atragerea de investitori straini si autohtoni in vederea
construirii a 3 supermagazine de tip MALL.
Atragerea de investitori straini si autohtoni in vederea
construirii a unui supermagazin pt. materiale de constructii
pentru populatie. (de tip OBI sau BAUMARKT)
Punerea la dispozitie de catre Municipalitate a terenurilor
cu infrastructura, pentru activitatile de mai sus,
in conditii avantajoase. Baza
de cazare: ridicarea cotatiei de la SLAB la BINE prin:
Construirea unui hotel langa EXPO ARAD INTERNATIONAL
Construirea unui camin de cazare pentru tineret in
incinta strandului
Oferirea de conditii avantajoase IMM urilor care vor
sa reamenajeze spatii din zona centrala pentru scopuri
hoteliere Baza de agrement: ridicarea cotatiei de la MEDIU
la BINE prin:
Darea in functiune a unui Parc de Distractii
in vecinatatea EXPO ARAD INTERNATIONAL
Darea in functiune a unui Media Market pentru a promova
tehnologia informationala in randul IMM urilor
Darea in folosinta a HALELOR NR. 3 si 4 a EXPO ARAD
INTERNATIONAL si echiparea acestora in vederea organizari
de mega evenimente. Sistemul bancar: ridicarea cotatiei de la MEDIU
la BINE prin:
Atragerea de banci straine care sa isi stabileasca
sediul in Municipiul Arad.
Alinierea la practicile bancare Europene
Oferirea de catre Municipalitate de facilitati bancilor
care ofera servicii avantajoase IMM urilor
In urma aplicarii acestui model economic in perioada
propusa, curba discrepantelor va fi aplatizata sectorul
economic creand astfel conditiile si resursele pentru
dezvoltarea durabila a celorlalte sectoare. Sanatate si protectia sociala Intensificarea
Reducerea violentei domestice,
Dezvoltarea de servicii sociale specializate, pentru
persoanele cu handicap
Reintegrarea sociala a copiilor strazii.
Acordarea de sprijin social pentru tinerii proveniti
din casele de tip familial
Prevenirea abandonului copiilor in randul populatiei
de etnie rroma
Implicarea comunitatii locale in stabilirea politicilor
privind sanatatea si protectia sociala Educatie Promovarea unui invatamant deschis corealt cu
nevoile de calificare
Formarea permanenta/ educatia adultilor
Implicarea copiilor si a tinerilor in activitatile
comunitare
Implicarea comunitatii locale in stabilirea politicilor
educational
Cultura si arta
Echilibrarea programului cultural atat in timp cat
si in compozitie
Imbunatatirea relatiei cultura-educatie "Aradul" expozitie permanenta
Organizarea de ateliere de creatie internationala
de sculptura, pictura si grafica Sport si agrement Crearea de noi baze sportive
Extinderea Strandului
Reabilitarea stadioanelor si a bazelor sportive existente.
Flavius
Ghender - Occident
Dupa
modernizare, Miorita va bate orice concurenta
Convorbire
cu inginerul Iosif Duca, seful pietei Miorita - Domnule inginer IOSIF DUCA, nu v-ati instalat
bine in piata Miorita pana cand ati si inceput lucrarile
de modernizare a intregii locatii. Ce se intampla,
de fapt, cu aceasta piata? - Asa dupa cum observati, chiar acum in piata
Miorita se executa lucrari care vor schimba in intregime
aceasta zona. Este vorba despre acoperirea cu fibra
de sticla a tuturor celor 120 de mese, refacerea covorului
asfaltic, instalarea unei tasnitoare cu apa potabila
si repararea canalizarii.
Una peste alta, aici se va realiza o investitie de
peste un miliard de lei. - In ce stadiu se afla lucrarilea? - Pana acum s-a executat o parte a lucrarii si
eu cred ca in cel mult doua saptamani o sa terminam.
Cel putin asa ne-a promis domnul director Aurel Damian
de la SC Recons, firma care a castigat licitatia.
Sigur ca s-ar putea lucra si mai repede dar n-am vrut
sa inchidem in intregime piata, optand pentru o executie
pe tronsoane in asa fel incat populatia din aceasta
zona sa nu aiba de suferit. - Domnule inginer, apropo de populatie, cam cate
persoane isi fac cumparaturile din piata Miorita ? - Practic pot sa spun ca aproape intreg
cartierul, ma refer, sigur, la cei care locuiesc in
aceasta zona, si care se aprovizioneaza cu alimente
dar si cu produse electrocasnice si bunuri de larg
consum din piata Miorita. Ceea ce inseamna ca in zile
de varf pe aici trec peste 30.000 de persoane. - Cum trebuie sa vegheze un administrator ca o
asemenea piata sa satisfaca asteptarile cumparatorilor? - Un administrator nu trebuie sa faca altceva
decat sa respecte si sa aplice legea, lucru care eu
zic ca in piata Miorita se petrece deja. Astfel, aici
nu o sa vedeti niciodata bisnitari care cumpara marfa
de la tarani, tigani cu tigari fara timbru sau comercianti
care vand pe sub masa carne fara acte adusa din Ungaria.
Plus ca Miorita ramane un loc in care regulile igienico-sanitare
si veterinare sunt la ele acasa. - Domnule Duca, inseamna ca, dupa renovare, Miorita
o sa cunoasca o si mai mare afluenta din parte cumparatorilor? - Nu numai din partea cumparatorilor, dar si
din partea comerciantilor. Desi inca suntem cu lucrarile
in toi am primit deja multe solicitari de spatii din
partea unor agenti economici care vor sa se mute aici.
Actualmente, Miorita dispune de 45 de spatii comerciale,
dintre care jumatate sunt deja inchiriate, dar dupa
cum se misca lucrurile eu zic ca in curand aceasta
piata va bate marile complexe de magazine din zona. - Ce va face sa credeti acest lucru? - Conditiile despre care am vorbit mai inainte
si, eu zic ca nu in ultimul rand, preturile care se
practica aici. Retineti ca la Miorita preturile sunt
cu 10-15 la suta mai mici decat in alte locuri, ceea
ce pentru cetateni conteaza extrem de mult.
Cosmin
Trif - Adevarul
Tragedie
pe soseaua Arad - Pecica
O
femeie de 29 de ani a murit in urma unui accident
rutier. Un copil care nu a implinit inca un an a ramas
fara mama O femeie de 29 de ani a murit in urma unui
accident rutier petrecut ieri dimineata pe soseaua
Arad- Pecica.
Dupa ce a adormit la volan, tanara a pierdut controlul
masinii, a intrat pe contrasens si a lovit in plin
un autotir.
Autoturismul s-a facut zob, iar femeia a decedat pe
loc. Accidentul s-a petrecut ieri in jurul orei 3
dimineata.
Cauza: viteza excesiva si oboseala. Pentru a o scoate
pe femeie dintre fiarele contorsionate ale masinii,
a fost necesara interventia Serviciului de Descarcerare. "Sosit la fata locului, am constatat ca un
autoturism Renault Megan condus dinspre Arad, cu o
viteza foarte mare, a pierdut controlul volanului
si a intrat sub un autotren TIR", spune plt.
adj. Nicu Crisan, de la Grupul de Pompieri Arad.
Soferul autotrenului, cetatean maghiar care venea
din Ungaria si se indrepta spre Timisoara, spune ca
a facut tot posibilul pentru a evita impactul, insa
masina care venea din sens opus avea viteza prea mare.
Politistii nu au gasit nici o urma de franare. "Totul s-a intamplat intr-o fractiune de secunda.
Am incercat sa virez stanga pentru ca masina care
venea din sens opus sa ma ocoleasca pe partea dreapta.
Am semnalizat cu farurile, am franat, am facut tot
posibilul insa din pacate nu am mai putut sa evit
impactul si s-a petrecut tragedia" ne-a marturisit
Endre Varga, soferul autotrenului.
"Circulam in spatele colegului meu si dintr-o
data am auzit o bubuitura. Am oprit, am coborat din
msina si atunci am vazut ce s-a intamplat.
Am vazut masina distrusa complet. Nu stium daca in
masina este un barbat sau o femeie. Am incercat sa
deschidcm usa insa nu am reusit pentru ca era blocata".
spune Endre Kardos, soferul care circula in spatele
colegului sau Varga.
Femeia era casatorita si are un copil care nu a implinit
inca un an. La cativa metri distanta de masina victimei,
politistii au gasit si un scaunel pentru bebelus care
a fost pur si simplu proiectat prin parbrizul autoturismului.
Claudiu
Oprean - Agenda zilei
Refacerea
podurilor de la Savarsin si Bogsig, trecute din nou pe
lista de asteptare
Nevoile
Aradului: 600 de miliarde de lei si 8 milioane de
euro Ministerul Transporturilor a fost informat, prin
intermediul lui Sergiu Sechelariu, de necesitatile
judetului, fata de care autoritatile aradene sunt
in imposibilitatea de a identifica resurse financiare.
Din pacate, nici unul dintre cele sapte proiecte expuse
nu a beneficiat de sprijinul ministerului si nici
macar de promisiuni convingatoare. Primele trei obiective
de pe lista de prioritati au fost expuse permanent,
timp de doi ani, la fiecare vizita bucuresteana (prelungirea
pistei aeroportului - care necesita, cu tot cu utilitati,
8 milioane de euro, reabilitarea retelei judetene
de drumuri - cu o nevoie de 300 de miliarde de lei,
pentru care s-au cerut doar 25 de miliarde, si alimentarea
cu apa a satelor
Adea si Tipari,
pentru care s-au cerut 4 miliarde).
Celelalte puncte de pe lista au fost prezentate doar
cu titlu informativ, autoritatile aradene fiind constiente
ca doar printr-un miracol ministerul va aloca banii
necesari.
Este vorba de refacerea a doua poduri, peste Mures
si Crisul Alb: podul de la Savarsin,
care are nevoie, pentru reparatie, de 30 de miliarde
de lei si podul de la Bogsig,
pentru a carui reabilitare sunt necesare 80 de miliarde
de lei; finalizarea lucrarilor de asfaltare a legaturilor
rutiere cu judetele vecine Bihor si Timis, pentru
care se solicita 11, respectiv 88 de miliarde; alimentarea
cu apa a sapte sate aradene (24 de miliarde), realizarea
canalizarii menajere si realizarea statiilor de epurare
in Vladimirescu,
Sepreus si Ineu,
lucrari incepute din transferuri de la bugetul de
stat, dar care necesita pentru finalizare alte 12
miliarde. Nici una dintre probleme nu si-a gasit raspuns
la portile ministerului.
Solicitarile Aradului, expuse secretarului de stat,
sunt de nu mai putin de 600 de miliarde de lei si
8 milioane de euro. Pentru toate acestea, consiliul
judetean va trebui sa identifice alte surse de finantare,
sa se imprumute sau sa demareze emiterea de obligatiuni
judetene.
Adina
Cosa - Ziua de Vest
Consiliul
judetean a inceput reabilitarea a 72 de km de drumuri
Vicepresedintele
Consiliului Judetean, Gheorghe Falca, a iesit
ieri pe teren pentru a vedea primi pasi facuti de
drumurile judetene in actiunea de reabilitare
a unor drumuri, demarata in urma cu doua zile.
Este vorba de 72 de km de drum judetean care vor suporta
tratament bituminos, banii indreptati in aceasta directie
venind de la fondul special al ministerului.
Prima interventie pe drumul Ghioroc - Sambateni a
fost finalizata deja, in aceste zile lucrandu-se pe
o portiune de drum de 5,5 km. intre Siria si Horea.
Din cele 28 de miliarde primite de la fondul special,
CJA intentioneaza sa realizeze doua lucrari mari de
plombare si mai mult tratamente bituminoase. Au intrat
in atentia institutiei 25 de sectoare de drum,
dintre care 18 sunt drumuri cu trafic sub 3500 de
vehicule pe zi, iar 7 cu peste 3501 vehicule pe zi,
sectoare pe care au aparut defectiuni pe suprafetele
de rulare de genul ciupiturilor, suprafetelor poroase
si un numar mare de fisuri care necesita obligatoriu
remedieri. "Acolo unde traficul nu depaseste 3500 de
masini pe zi vom aplica o tehnologie cu emulsie de
bitum si latex, iar acolo unde circulatia este mai
densa vom interveni cu agregate concasate de balastiera.
Pe sectoarele cu crapaturi, pentru a impermeabiliza,
vom alica solutia tratamentelor de inchidere. In orice
caz, solutiile aplicate sunt bune daca facem legatura
cu banii foarte putini care au fost alocati. Drumurile
reparate vor avea o garantie de 3 ani, iar suma necesara
pentru interventia pe cei 72 de km. este de 11 miliarde",
ne-a declarat Gheorghe Campan, directorul general
al Administratiei de drumuri si poduri, prezent la
fata locului.
Despre sumele mult prea mici alocate drumurilor judetene
a vorbit si Gheorghe Falca: "Oricum nu ne
ajung banii. Din cei 1000 de km de drumuri judetene,
din banii ministerului nu putem sa tratam decat 72.
De aceea, consiliul este foarte aproape de emiterea
de obligatiuni judetene in valoare de 25 de miliarde,
dintre care 20 vor merge spre reabilitarea drumurilor.
Am ajuns in aceasta problema in faza identificarii
consultantului".
Lucrarile pe cei 72 de km de drum vor fi finalizate,
potrivit estimarilor, intr-o luna si jumatate. Pe
lista au mai intrat sectoare de drum precum Zabrani-Alunis,
Fantanele-Arad, Seleus-Ineu, Arad- Felnac, Bogsig-Beliu,
Dezna Ranusa. Lucrarile sunt executate de drumurile
judetene in colaborare cu o firma din Timisoara.