Subprefectul
Remetan a vizitat sectiile de vot din judet
A
constatat nereguli in localitatile Dorgos, Neudorf
si Zabrani Pentru o buna desfasurare a referendumului, subprefectul
Florin Remetan a efectuat o inspectie riguroasa la
sectiile de votare din judetul Arad.
Astfel marti 14 octombrie 2003, subprefectul a vizitat
mai multe comune si sate din judet: Fantanele, Frumuseni,
Alunis, Zabrani, Neudorf, Ususau, Dorgos, Zabalt si
orasul Lipova
In aceste localitati s-a verificat daca sunt respectate
conditiile optime necesare desfasurarii activitatilor
unei sectii de votare, cum ar fi curentul electric,
incalzirea spatiilor, urnele, paza sectiilor si cel
mai important lucru daca oamenilor li s-a explicat
modificarile constitutiei.
Propaganda s-a facut cu ajutorul preotilor, profesorilor
din scoli, primarilor, impartindu-se fluturasi si
pliante cu privire la marele eveniment de care depinde
viitorul tarii noastre.
Totusi in unele sectii de votare s-au gasit nereguli
cu privire la igienizarea sectiilor de vot.
De pilda, in satul Dorgos sectia de votare aflata
in incinta caminului cultural si intr-o stare critica
fara incalzire, nu existau panouri nici pancarde indicatoare
a sectiei de vot.
Alte sectii prost amenajate s-au gasit in localitatile
Neudorf si Zabrani. Conform ordonantei de guvern,
toate sectiile de vot trebuie sa fie gata inainte
cu trei zile de referendum, adica astazi.
Primarii comunelor erau foarte optimisti, ieri, in
ceea ce priveste finisarea si amenajarea sectiilor
de vot.
Marius
Grada - Agenda zilei
Internet
pentru toti
Scolile
aradene vor fi conectate in cel mai scurt timp la
Internet.
Prof. Zoea Rotaru, inspector scolar general, a declarat
ca, intr-o saptamana, toate unitatile scolare vor
intra intr-un sistem informatizat. "Se va renunta la telefoane si faxuri. Vom
realiza o pagina pe Internet unde vom publica informatiile
necesare pentru a putea fi transmise informatizat
in scoli", a spus prof. Zoea Rotaru.
Cu ajutorul Internetului, comunicarea dintre scoli
si inspectorat se va putea realiza in timp real si
mult mai economic.
Un prim efect al preconizatei informatizari a comunicarii
este ca toate scolile vor angaja in cel mai scurt
timp informaticieni de meserie pentru a supraveghea
retelele.
Mai mult, Inspectoratul Scolar Arad a angajat un inspector
pentru programe si proiecte de cooperare internationala. "Exista o sumedenie de asemenea programe care
pina acum au trecut pe langa noi", a explicat
inspectorul general necesitatea angajarii acestui
inspector care va ajuta scolile aradene si inspectoratul
sa tina pasul cu integrarea europeana
Sorin
Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)
Un
autocar cu falsi turisti a fost depistat la Turnu
La
vama Turnu a fost depistat un autocar din Bistrita
Nasaud care era implicat in false operatiuni de turism.
Autocarul cu numarul BN-77-TAB apartinea unei suveici
de firme din Bistrita Nasaud care, sub acoperirea
turismului in Spania, transportau lucratori romani
care cautau locuri de munca in spatiul Schengen.
Autocarul s-a prezentat la vama Turnu, la intrarea
in Romania, incarcat cu 51 cetateni romani.
Dupa sudierea documentelor de calatorie, politistii
de frontiera au constatat ca numele inscrise pe foaia
Interbus nu coincideau cu numele ocupantilor autocarului.
Nici unul dintre calatori nu avea bilet, desi toti
au declarat ca au platit intre 80 si 200 de euro pentru
a ajunge in tara.
Din cercetarile care au urmat, Politia de Frontiera
a stabilit functionarea suveicii.
Firma Tabita Tours din Bistrita Nasaud a comandat
un transport firmei Filadelfia, care avea acelasi
sediu si acelasi administrator.
Apoi s-a pornit intr-o excursie mascata, care trebuia
sa se desfasoare intre 9 si 18 octombrie.
Autocarul a iesit din Romania pe la Bors si a ajuns
la Madrid, incarcat cu 51 "turisti",
in 11 octombrie.
Acolo a luat alt grup organizat de 51 cetateni romani
cu care a plecat spre tara.
Pentru a sterge urmele, a vrut sa intre in Romania
pe la Turnu, in 13 octombrie, cu cinci zile inainte
de termen.
Soferul a luat bani de la calatori fara a le elibera
bilete de calatorie sau alte documente.
El a adunat in total 1100 euro, diferenta urmand sa
fie incasata la destinatie. Soferul Gavril Sigartau
este cercetat pentru evaziune fiscala.
Cercetarile continua. Suveica bistriteana a vrut sa
acopere un transport de forta de munca pentru viile
si maslinele spaniole sub masca unei excursii, organizata
fara ghid si fara documentele legale necesare.
Cosmin
Lungu - Ziua de Vest
Pe
soselele judetului Filtre pentru depistarea celor care transporta,
ilegal, material lemnos
Anotimpul
rece si-a intrat pe deplin in drepturi. Odata cu acesta,
comertul cu lemne de foc a revenit si el in prim-plan.
In atare conditii, pe raza ocoalelor silvice din judet
exploatarea materialului lemnos cunoaste o amploare
sensibila.
Legat de aceasta activitate, s-au inmultit, de asemenea,
si raidurile organizate de organele de control pentru
depistarea cazurilor de circulatie a materialului
lemnos fara forme legale.
Potrivit nomelor in vigoare, cei care nu poseda in
momentul controlului documentele necesare, care sa
ateste provenienta marfii, sunt pasibili de amenzi
contraventionale cuprinse intre 10 si 30 milioane
de lei, precum si de confiscarea lemnelor.
Pentru a descoperi asemenea cazuri, am insotit zilele
trecute un echipaj comun al Directiei Silvice si Inspectoratului
de Judetean de Politie Arad, format din ing. silvic
Horia Crisan si inspectorul principal Iosif Gal, pe
traseul Arad-Buteni-Gurahont-Ineu. "Filmul" evenimentelor Ora 9,00. Ne indreptam spre Ocolul Silvic Buteni.
Soarele tomnatec respira cu greu printre norii intunecati.
O zi mohorata de mijloc de toamna, cu frig si ploaie
mocaneasca. In localitatile din judet, oamenii au
inceput deja pregatirile de sezon; gramezile de lemne
din fata caselor stau marturie in acest sens.
Prima masina trasa pe dreapta apartine unei firme
din Bontesti, care transporta 30 de metri cubi de
busteni la Macea.
Actele de insotire a marfii sunt in regula. De altfel,
arareori exista situatii in care firmele nu au acte
de provenienta pe materialul lemnos.
Iar atunci cand se intampla acest lucru, motiveaza
ca le-au uitat, procurandu-si-le ulterior, in termen
de 24 de ore.
O scapare a legiuitorului, o portita de scapare pentru
contravenient.
Pana in Gurahont, mai dau nas in nas cu organele de
control alte doua masini care transportau lemne de
foc.
Si de aceasta data documentele sunt complete.
La filtrul organizat in aceasta localitate, sunt oprite
in rastimp de aproape o ora, alte trei masini incarcate
cu busteni si lemne de foc.
Cu exceptia ploii care isi lasa urmele peste actele
prezentate de soferi, totul este in ordine.
O masina cu numere de Maramures transporta de asemenea,
lemne de foc tocmai la Moneasa.
Doar ca in lipsa foii de insotire a marfii, soferul
nu poate proba ca, intr-adevar, asa stau lucrurile.
In cele din urma, aceasta e gasita la patronul aparut
si el, in scurta vreme la fata locului.
Graba soferului ar fi putut sa-l coste o amenda de
30 de milioane.
Ultimul filtru e organizat in apropiere de Ineu. Au
ghinionul sa fie trase pe dreapta doua mijloace de
tranport. Primul, un ARO, transporta niste scanduri
pe care baci Ioan spune ca le-a cumparat din piata
ca sa imprejmuiasca un saivan.
In remorca tractorului, in schimb, se aflau lemne
de foc. Pana la urma ambii soferi au avut noroc, scapand
doar cu un avertisment. In concluzie... S-au controlat un numar de 12 mijloace de transport
incarcate cu material lemnos in cantitate totala de
70 de metri cubi. Cu aceasta ocazie s-au constatat
doar cateva abateri minore, care nu au impus luarea
unor masuri contraventionale.
Dupa cum se poate vedea in constiinta oamenilor isi
fac loc, incet, incet, diversele indatoriri pe care
le presupun desfasurarea unor activitati.
Acest lucru este impulsionat si prin raidurile organizate
destul de frecvent pe soselele judetului.
Dan
Roman - Adevarul
Cu
toate ca se ofera si 300 de mii de lei pe zi, lucrul
cu ziua nu mai are cautare
Dintotdeauna
pamanturile taranilor au fost lucrate de oameni platiti
cu ziua.
Asa zisii ziuasi sunt in general persoane care nu
au reusit sa se angajeze "la stat"
sau la firme particulare si muncesc pe la familiile
care au nevoie de mana de lucru.
Daca pana acum cativa ani muncile agricole erau foarte
cautate, in acest an oamenii nu s-au inghesuit sa
munceasca pamantul altora.
Cei care au mai ramas sa presteze asa zisa munca ziliera
sunt oameni care in general traiesc sub limita saraciei. Intre 150.000- 300.000 lei pentru o zi de munca Muncile zilierilor sunt diverse si diversificate
in functie de anotimp.
In general, la tara sunt foarte multe de facut incepand
cu sapa, culesul recoltei, taiatul lemnelor pana la
munci prin gospodariile satenilor.
Cel mai important insa este ca cel chemat la munca
cu ziua sa-si indeplineasca indatoririle cat mai bine,
astfel incat sa mai fie chemat si a doua zi.
Fiecare localitate are ziuasii sai, iar acestia sunt
cunoscuti de sateni fiecare dupa cat munceste de bine.
Cei care au nevoie de ajutorul zilierilor nu apeleaza
la oricine, ci doar la persoane serioase "care
nu beau si isi vad de treaba".
Munca prestata timp de o zi este remunerata diferit,
de la o localitate la alta si in functie de greutatea
activitatii.
Astfel, o persoana primeste intre 150.000 – 300.000
de lei pe zi si optional o portie sau doua de mancare.
La Neudorf, spre exemplu, o zi de lucru este platita
cu 150- 200.000 de lei indiferent de orice activitate. Agricultorii ar da bani, dar nu au cui… La Barsa, cu toate ca sunt destul de multe persoane
in putere, acestea prefera sa-si petreaca zilele pe
la carciumi, iar proprietarii de pamant – multi fiind
persoane in varsta – nu au cu cine sa lucreze chiar
si daca ofera 300.000 lei pe ziua de lucru.
Astfel, multi batrani merg sa-si culeaga roadele dupa
cum pot, fara nici un sprijin.
La Nadab, principala forta de munca o reprezinta tiganii.
Este stiut faptul ca aici isi duce traiul de azi pe
maine o comunitate mare de rromi, care in general
provin din familii sarace cu multi copii.
Acestia vin la lucru pentru 200 de mii de lei pe zi
si mancare, dar sunt putini cei care merg la lucru
doua zile consecutiv. Pentru ca in general, dupa ce
iau banii, trec pe la carciumile din sat unde cheltuiesc
aproape toata agoniseala de-o zi apoi, in ziua urmatoare
"se refac". Strainii sunt preferati Zilierii sunt solicitati si pentru alte activitati
si anume ingrijirea animalelor, descarcatul porumbului,
strangerea tuleilor de pe camp, taierea lemnelor,
transportul gunoiului de grajd pe camp, varuitul incaperilor,
vopsitul gardurilor si portilor cat si alte munci
in gospodarie.
Sunt multe localitati in care se prefera mana de lucru
din alte judete, in special din Maramures, deoarece
se spune ca maramuresenii sunt mult mai seriosi.
Cei veniti de prin alte parti muncesc in general un
sezon intreg, iar la sfarsit primesc plata in produse
agricole.
Acest stil de munca este preferat mai ales la Pecica
deoarece, spun localnicii, interesul pentru munca
este mult mai mare cand stiu ca o parte din recolta
este a lor. "Cu ziuasii pecicani, agricultorul trebuie
sa plateasca o suma de bani, zilnic. Tariful ziuasului
este mai mare decat venitul brut al primarului sau
viceprimarului comunei. O zi de munca este platita
cu 150.000 si 200.000 de lei pe zi, iar multi dintre
ei cer si mancare", ne spune viceprimarul
Stefan Nagy.