Sambata, 18 ianuarie 2003

Stirile TVA se gasesc aici

• Pentru a fi cunoscute de canadieni - Firmele aradene interesate - trecute in buletinul Ambasadei

Ieri, Aradul a fost vizitat de consilierul comercial al Ambasadei Canadei la Bucuresti, Gilles Potvin. In cursul diminetii, acesta s-a intalnit cu reprezentantii autoritatilor locale, a vizitat zona industriala, apoi s-a intalnit cu agentii economici din oras. Din pacate, nici macar 10 intreprinzatori aradeni n-au fost prezenti la intalnirea cu reprezentantul Ambasadei "tarii frunzei de artar". Au participat, in schimb, primarul Doru Popa, viceprimarul Emanoil Voicu, Nora Grosan (Birou Integrare Europeana din Prefectura), Calin Lazurean (Departamentul Economie Interna-Externa din CCIA). Gilles Potvin a venit in Arad cu scopul de a intermedia legaturi economice intre oamenii de afaceri aradeni si cei canadieni. "Din pacate, Romania nu se gandeste la Canada ca la o posibila sursa de tehnologie, asa cum se gandeste, spre exemplu, la Germania. Personal am o buna impresie despre vestul Romaniei, care e diferit de Bucuresti si celelalte zone pe care le-am vazut. Cred ca relatiile dintre Romania si Canada se pot dezvolta, dar trebuie stabilite care sunt zonele de interes, si vizita mea in Arad e un inceput". Romanii percep Canada ca pe o tara de emigrare si mai putin ca o tara cu care poti avea relatii economice sau culturale, e de parere viceprimarul Voicu. "Canada e o tara greu accesibila. Exista o oarecare teama de a cere Ambasadei Canadei dreptul de a te duce acolo... Ne intereseaza sa avem investitori canadieni, dar ar fi interesanta si oferta canadiana pentru investitorii romani. In acest sens, accesul ar trebui facilitat si de catre Ambasada Canadei din Romania", a completat Voicu. Dupa intalnirea cu intreprinzatorii aradeni (care vor fi inscrisi in buletinul de informatii scos de Ambasada Canadei, si astfel vor putea fi cunoscuti de canadieni), Potvin a vizitat societatile Astra Vagoane Marfa, Scule Arad si complexul expozitional Expo Arad International. Gerlinde Knap - Adevarul

• Aradul va arde gazul occidental pentru 20 de milioane de dolari

Aradul a fost ieri gazda intrunirii directorilor generali ai Distrigaz  Nord, Transgaz Medias, Romgaz si reprezentantilor maghiari din domeniu (firma MOL). Motivul a fost semnarea memorandumului international intre partea romana si cea maghiara de conectare a sistemului national de transport gaze cu cel vest european.  Potrivit lui Gabriel Coconea, director general Transgaz Medias,  investitia in cauza, cuprinsa in programul guvernamental, este benefica nu numai pentru Arad, ci pentru intreaga zona de vest a tarii si pentru Ungaria. Cele doua tari devin coridoare de tranzit al gazelor pe vestul Europei, iar Aradul si Timisoara scapa definitiv de problemele cu gazul. "Am discutat cu prefectul, primarul si presedintele CJA si despre deficientele aradene in alimentarea consumatorilor casnici si a centralei aradene. Au trecut trei luni de iarna, insa,  fara probleme majore si fara ca vreun agent economic important sa fie restrictionat. Plec de la Arad nu cu promisiuni, ci cu problemele rezolvate chiar daca zona este dezavantajata fiind extrema in sistem". Conducta intre  Ungaria si Romania Despre evenimentul de ieri, "de o deosebita importanta pentru atragerea Romaniei in circuitul tranzitului european de gaze" au vorbit si reprezentantii Distrigaz si Romgaz Dorel Popa si Caius Parpala. Presedintele CJA a punctat valoarea investitiei: 20 de milioane de dolari vor lua drumul Aradului, pentru cei 55 km de conducta de transport gaz Arad - Nadlac, unde se va interconecta cu sistemul maghiar si pe unde gazele naturale din vest vor intra in tara. Finalizarea proiectarii acestei lucrari unicat a fost stabilita pentru 31 martie. Constructia va incepe in acest an (probabil in mai) si se va finaliza in septembrie 2004. "Primele livrari de gaze vor avea loc in iarna lui 2004-2005", a sustinut Coconea. Inca o investitie de 20 de miliarde pentru Arad Victor Stefura, directorul general Distrigaz, a anuntat o alta veste buna pentru municipiu. "Am decis efectuarea unei investitii mari de dubla alimentare cu gaz, in valoare  de 20 de miliarde de lei. Aradul era alimentat de la o singura sursa si de aici veneau si problemele de presiune. Totodata, s-a decis ca Distrigaz sa continue lucrarile de alimentare din judet, chiar si a celor incepute de altii si nefinalizate". O alta investitie priveste reteaua de medie presiune care va alimenta cu gaz Zona Industriala Est, investitie cifrata la 3 miliarde de lei. Adriana Barbu - Observator

• "Arad Business Directory" un catalog electronic lansat de Camera de Comert Arad

Catalogul electronic "Arad Business Directory" se adreseaza unui larg segment, incluzand persoane private, oameni de afaceri, investitori si potentiali investitori, avand in acest sens scopul de a face o prezentare reala si concreta a posibilitatilor si oportunitatilor oferite de judetul Arad. Acest produs contine cinci module principale: Prezentarea generala a CCIA Arad; Ghidul investitorului strain; Economia judetului Arad; Harta investitiilor din Arad; Harta retelei comerciale a municipiului Arad. Prezentarea generala a CCIA Arad cuprinde un scurt istoric al Camerei, principalele realizari de-a lungul timpului si principalele servicii prestate agentilor economici romani sau straini. Ghidul investitorului strain reprezinta un scurt indrumar util celor care inca nu au cunostinta despre judetul Arad, pentru a lua contact cu realitatea economica aradeana. Economia judetului Arad este o lucrare in 10 capitole care trateaza evolutia economica a judetului Arad si prezinta de asemenea si situatia actuala a economiei judetului. Harta investitiilor din Arad este un modul realizat in format specific paginilor de Internet si contine 2 module: Harta investitiilor din municipiul Arad si Harta investitiilor din judetul Arad. Hartile sunt interactive, permit marirea dimensiunilor careurilor pentru o vizualizare optima a amplasarii investitiilor si pentru aflarea informatiilor despre firmele care au realizat investitii direct de pe harta. Harta retelei comerciale a municipiului Arad, este un produs realizat el insusi ca si un catalog, cuprinzand peste 4.000 dc firme care functioneaza in Arad.  Anca Badila - Agenda zilei

• Relansare turistica cu ajutorul podgoriei Aradului

Dupa 1990 s-au incercat diverse programe pentru satele din Podgoria Aradului. Aceste localitati, odata printre cele mai bogate din judet, acum se zbat in saracie. Viile, cunoscute in vechiul Imperiu Austro-Ungar, acum, o parte sunt lasate in paragina pentru ca sunt vechi, produc putin si nu sunt bani pentru rentabilizarea lor. Un program indraznet, care va fi sprijinit de Comunitatea Europeana, va relansa Podgoria Aradului. "Drumul Vinului" va fi de fapt un traseu deosebit prin Podgoria Aradului, turistul cunoscand locurile, confruntandu-se cu istoria si avand posibilitatea sa guste vestita "Mustoasa de Maderat". Deocamdata, Podgoria Aradului este vizitata de turisti straini, care doresc sa se plimbe cu primul tramvai electric din Europa, inca functional. Vinul de Minis, cunoscut din Evul Mediu Minisul reprezinta un reper important pentru zona denumita generic Podgoria Aradului. Asta nu pentru ca toate viile ar fi concentrate aici, ci pentru rolul pe care localitatea il are in viticultura din aceasta parte de tara. La Minis functioneaza o statiune de cercetari viti-vinicole, urmasa a vechii scoli de viticultura, infiintata la Minis in anul 1881. Si pentru a uni cercetarea cu practica, amatorii de vinuri de calitate pot gasi aici soiuri reputate, care pot satisface cele mai pretentioase gusturi. Istoria vitei-de-vie in zona Aradului se pierde in negura timpului. Cercetatorii atesta faptul ca in podgorie vita-de-vie era cultivata inainte de stapanirea romana, fiind doar impulsionata de aceasta. Atestari documentare despre cultura vitei-de-vie in aceste parti apar inca din sec. XI, in Legenda mare a Sf. Gerard si Deliberatio (1046). Minisul apare pe harta viticola in Evul Mediu in anul 1212. Semnificativ este faptul ca, in feudalism, la datele de stare civila ale locuitorilor din podgorie, pe langa nume, la starea materiala era trecuta in acte suprafata de vie detinuta. Dupa unii istorici, in secolele XV-XVI, vinul era cel mai pretios produs al locuitorilor din zona, acoperind cam 75-80 la suta din veniturile acestora. Conform datelor din 1832, existau in judet 5165 hectare cultivate cu vita-de-vie, dintre care 60% vii de deal si 40% vii de ses. Filoxera a afectat si podgoria aradeana la finele secolului XIX, viile partial distruse fiind refacute prin plantatii cu vite altoite. Suprafata viticola a continuat sa creasca, la 5570 ha in 1901, 6120 ha in 1905, pana la 7006 ha in 1910, scazand la 6529 ha in 1920 si 6248 ha in 1944 Licori dulci care au declasat si celebrul Tokaj Minisul si-a cucerit un bun renume prin vinurile sale rosii inca din secolul al XVIII-lea. Faima lor a depasit hotarele tarii, fiind cautate si apreciate. In anul 1744, a fost preparat pentru prima data vinul rosu dulce de tip "aszu", din soiul cadarca cu adaos de boabe stafidite. Este consemnat faptul ca pe la jumatatea sec. XVIII s-a incercat prepararea acestui tip de vin la Sopron, Bratislava si la Minis. In primele doua localitati, conditiile climatice nu au fost potrivite. La Minis insa a fost obtinut un "aszu" dulce rosu, care a concurat serios celebrul Tokaj. Comparatia dintre cele doua vinuri a mers mai departe, generand o zicala celebra pentru amatorii de vinuri, si anume ca vinul de Tokaj este bun pentru cei suferinzi, iar vinul de Minis, pentru cei sanatosi. Vinurile de Minis au inceput sa castige distinctii internationale inca din sec. XIX. La un concurs international de la Londra, de la 1862, au fost prezentate vinuri incepand cu anul 1781, printre care si un vin dulce din 1811. Un vin rosu de Minis a obtinut marele premiu al concursului. La export, vinurile de Minis au inceput sa fie vandute inca din 1745, de catre contele Anton Grassalkovich, care a exportat vin rosu de Minis in Cehia, Fiume si Buccari. In 1749, contele a construit la Minis un castel si o pivnita, care vor servi ca sediu pentru Scoala de viticultura infiintata la Minis in 1881. Aceasta scoala, care a inceput cu 24 de elevi, a realizat la Minis activitate de pionierat in experimentarea si introducerea in zona a metodelor de refacere a plantatiilor de vii imbatranite, prin infiintarea de colectii de studiu, producerea de material saditor viticol, metode de stavilire a atacului filoxerei, scolarizarea de altoitori etc. Tot la aceasta scoala, pe vremuri, se conservau strugurii peste iarna pentru consumul Curtii Imperiale de la Viena. Insusi imparatul Franz Josef I si-a oprit atentia asupra podgoriei de la Minis. Dupa Unirea din 1 decembrie 1918, scoala de la Minis a fost redeschisa abia in 1921. Scoala de viticultura de la Minis a ajuns cea mai performanta din tara in acea vreme. Ea a fost baza institutului de cercetari horti-viticole, infiintat in 1957, Statiunea de cercetari vitivinicole de astazi. La ora aceasta, statiunea de la Minis, cu rezervele sale de vinuri, constituie o destinatie agreata de turistii amatori de vinuri. Turul de Podgorie trece obligatoriu pe la Minis, unde cunoscatorii pot degusta vinuri celebre, rod al viilor selectate de la Minis. Potentialul turistic al Podgoriei Aradului este urias, existand posibilitati de tururi ale vinului, inclusiv cu deja celebrul tren electric, care ar putea atrage multi turisti straini pe meleaguri aradene. "Sageata verde" - urmasul primului tren electric din Europa Locuitorii din satele situate in Podgoria Aradului au la dispozitie un tramvai pentru a ajunge la Arad. Practic, tramvaiul uneste localitati aflate la peste 30 km de oras, fiind un adevarat trenulet electric interurban. Actualul tramvai este urmasul primului tren electric din Europa de Est, poreclit de localnici "Sageata verde". Vechea linie ferata electrificata, in parte dezafectata, ascunde in istoria ei, cateva premiere tehnice care uimesc chiar si astazi. Cu aproape un veac in urma, in 1905, cetatenii Peterfi Antal din Arad si Simon Steiner din Budapesta au primit, prin actul cu numarul 63611, eliberat de Ministerul ungar al Comertului din acea vreme, concesiunea pentru constructia si exploatarea unei linii ferate care urma sa uneasca Aradul cu localitatile din zona. In paranteza fie spus, localitatile respective reprezentau sursa de aprovizionare a aradenilor cu produse alimentare, ceea ce facea extrem de rentabila ideea unei linii ferate care sa-i aduca mai usor in orasul care la vremea respectiva era unul din principalele centre industriale din Transilvania. Pentru a aduna capitalul necesar inceperii lucrarilor, s-a format Societatea Anonima Calea Ferata Arad Podgoria, cu sediul in Arad. Proiectul liniei ferate era o stea cu trei colturi, cu centrul in comuna Ghioroc. Au fost executate trei trasee. Primul, lung de 22,15 km, strabatea localitatile Ghioroc, Sambateni, Cicir, Mindruloc, Glogovat si cartierul Micalaca din Arad. Traseul doi avea 22,35 km si trecea prin Ghioroc, Cuvin, Covasint, Siria, Galsa, Masca si Pancota. Al treilea traseu avea 13,086 km si mergea prin Ghioroc, Minis, Paulis, Baratca si Radna. Inaugurarea liniei a avut loc in 1913, reprezentand o premiera pentru aceasta parte de continent, linia fiind a opta linie ferata electrificata din lume. La inceput, traficul feroviar a fost asigurat de automotoare cu tractiune mixta, benzo-electrica, fiecare vagon avand un grup motor alimentat cu benzina, care antrena un generator de 500 V cc, acesta alimentand doua motoare electrice de tractiune montate pe cele doua osii. Sistemul era similar cu al actualelor locomotive diesel-electric, vagoanele fiind produse de firma "Henning si Hartwich" din Berlin. Sistemul nu s-a dovedit prea fericit, pentru ca puterea mica a automotoarelor a creat probleme la atacarea pantelor de pe dealurile din zona. Calatorii trebuiau sa coboare si sa impinga efectiv garnitura pana in varful pantelor. Astfel ca s-a trecut la electrificarea liniei, inaugurata in noul sistem la 10 aprilie 1913. De aceasta data au fost utilizate trenuri electromotoare ce serveau si ca vagoane clasa I, fabricate de firma GANZ din Budapesta. Trenurile electrice tractau pana la 10 vagoane de calatori. Vagoanele de marfa care circulau in Podgorie erau fabricate la uzinele Johann Weitzer din Arad, actualele ASTRA VAGOANE Arad. Alimentarea cu energie electrica se facea de la uzina electrica din Arad, care livra curent alternativ, ce era transformat in curent trifazat de 15 kV si 42 Hz, care la statia de tractiune din Ghioroc era transformat in curent continuu de 1,6 kV. In zilele de glorie din perioada interbelica, personalul de deservire al liniei atingea 325 persoane. Pentru penele de curent, la Ghioroc era o imensa statie de acumulatori care puteau permite aducerea unei garnituri pana la depou de oriunde de pe traseu. Circuite turistice viticole Dupa cel de-al doilea razboi mondial, trenul electric a suferit cateva transformari organizatorice. Linia a trecut la un moment dat din subordinea CFR in cea a administratiei locale. Pentru ca a aparut paralelismul cu calea ferata normala, pe linie au inceput sa circule tramvaie. Vechea "Sageata verde" a rezistat pe unele trasee pana in 1991, cand s-a renuntat la trenul electric. O parte a liniei a fost dezafectata. A ramas in functiune doar tronsonul Arad, Vladimirescu, Mindruloc, Cicir, Sambateni, Ghioroc. Pe celelalte brate ale stelei circula doar autobuze. Linia lasata de izbeliste a fost vandalizata. Au fost furati chiar si stalpii de beton si traversele sau chiar bucati de cale ferata. La ora actuala, prin satele Podgoriei, pe unde pe vremuri circula maiestuos "Sageata verde", au ramas doar cladirile stinghere si odata cochete care marcau statiile trenului electric. Pe traseul ramas functional circula tramvaie obisnuite, iar la Ghioroc si la Pancota, in fostele depouri, se afla o adevarata expozitie de vagoane si utilaje care au alcatuit parcul de vagoane. Un grup de inimosi, in frunte cu actualul director tehnic al Companiei de Transport Public Arad, ing. Petru Cuvineanu, a incercat sa conserve ceva din istoria transportului electric din Podgorie. A fost reconditionat vagonul cu numarul de serie "1", produs in 1906 de uzinele Johann Weitzer din Arad. Un rol important l-au avut aici specialistii de la ASTRA VAGOANE, urmasa vechii uzine de la inceputul veacului trecut. Automotorul nr. 2, GANZ, a fost reconstruit tot la ASTRA VAGOANE, cu sprijinul documentatiei tehnice originale care a fost gasita la Muzeul Transporturilor din Budapesta. Trenuletul renovat este perfect functional si face deliciul unor delegatii oficiale straine carora autoritatile locale aradene le ofera cate o plimbare prin Podgorie cu vechiul tren. Asociatiile de Prieteni ai Tramvaielor din intreaga lume cunosc Aradul pentru ca aici au ocazia unica sa poata circula cu un tren renovat, identic cu cel original, pe cel mai mare tronson de linie electrica pastrat neschimbat de la inceputul veacului trecut. "Sageata verde" isi are locul ei in toate publicatiile de profil ale iubitorilor tramvaielor din lume. In ultimul timp, s-au auzit tot mai multe voci la Arad care au cerut reconditionarea liniei electrice din Podgorie, asa cum era ea la inceput. O serie de circuite turistice, ale viei si vinului, ar putea fi oferite strainilor, deplasarea in Podgorie urmand sa se faca cu trenuletul renovat. "Sageata verde" are potentialul de a reuni oferta podgoriei, cu tururile viei si vinului, cu farmecul de neegalat al plimbarii cu vechiul tren renovat. "Drumul vinului" va putea reabilita Podgoria Aradului. Atractiile din Podgorie sunt numeroase. Turistilor li se ofera vizite la casa memoriala a scriitorului Ioan Slavici din Siria, la cetatea Siria, la Lipova, unde canalizarea functionala este de pe vremea turcilor. Bazarul turcesc, biserici, cetati, conace, crame - toate au istorii interesante. Prin acest proiect care va demara in curand, Podgoria Aradului va putea ajunge in circuitele organizate de firmele straine de turism. Istoria, la tot pasul dublata de istoria vinului, poate oferi o vacanta de neuitat in Arad. Liliana Brad - Romania Libera

• UTA asteapta africanii

Lanterna clasamentului Diviziei A, UTA, se afla in cantonament in statiunea Bazna. Acest loc e considerat mult mai bun decat altele de catre conducerea clubului pentru ca aici fotbalistii aradeni sunt feriti de inflatia de echipe care isi fac stagiul montan la Sovata, Poiana Brasov sau Vatra Dornei. Aflat impreuna cu noua sa echipa, antrenorul Radu Nunweiller s-a aratat placut impresionat de conditiile de cazare si de facilitatile oferite de stabilimentul unde sunt cazati aradenii. Cei 50 de euro pe zi, cat costa cazarea la hotelul din Bazna, nu au fost considerati multi pentru ca jucatorii au la dispozitie sala de forta, bazin, sauna si altele. Conditiile de cazare sint excelente iar faptul ca 35 din cele 40 de camere ale hotelului sunt ocupate de cei de la UTA, confera o nota de optimism antrenorului Nunweiller care se considera norocos ca nu e deranjat de galagia provocata de turisti. Pana la aceasta ora, toti jucatorii alb-rosii sunt ,"in vina" si isi incarca bateriile. Pe linga lotul obisnuit care a facut deplasarea in cantonamentul de la Bazna, antrenorul Radu Nunweiller asteapta sa soseasca inca doi-trei jucatori africani pe filiera impresarului Dumitrascu, cel care l-a adus si pe Jeremy N’jock. Deocamdata, UTA nu a disputat nici o partida amicala, dar la plecarea spre Arad, va juca la Medias cu echipa din localitate. Dan Dutu - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

• FILMELE SAPTAMANII

Dacia - 17 ianuarie - 23 ianuarie 2003	Fracul magic  - (SUA)
Muresul - 17 ianuarie - 23 ianuarie 2003	Gosford Park - (GB - SUA)
Arta - 17 ianuarie - 23 ianuarie 2003 - Sala A	Semne - (SUA)
Arta - 17 ianuarie - 23 ianuarie 2003 - Sala B	Tanguy - (SUA)

Publicitate

  Imobil de vanzare

Colectivul de redactie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Trutiu Florin, Sorin Stancu.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, Saptamanalul Buletinul de Arad, TV Arad, TV RCS.