Marti, 18 februarie 2003

Stirile TVA se gasesc aici

• Nastase monitorizeaza o luna PSD Arad

Nu se stie de baroni locali Liderii organizatiei judetene a partidului de guvernamant s-au intalnit ieri, la Bucuresti, cu presedintele PSD, premierul Adrian Nastase. Potrivit informatiilor noastre, discutiile au vizat comunicarea dintre organizatie si Prefectura; Nastase le-a recomandat celor prezenti sa rediscute, intr-un context local, pozitia pe care o au unii fata de ceilalti. In cel mult o luna, la Arad va veni o delegatie din Bucuresti, care va analiza relatiile dintre partid si reprezentantul guvernului in teritoriu. Pana atunci, liderii gruparii trebuie sa intocmeasca rapoarte de activitate si sa evalueze prestatia directorilor institutiilor descentralizate, atat a celor propusi spre schimbare, cat si a celor care pana acum se simteau in siguranta din acest punct de vedere. Adrian Nastase a subliniat ca la Arad nu este cazul sa se discute despre baroni locali, ca in alte judete din tara. El s-a interesat de membrii de partid si de constiinciozitatea acestora la plata cotizatiilor. Aradenii au discutat cu premierul o ora si jumatate, fiind a doua organizatie dintre cele zece chemate ieri la raport. Contractele dubioase sa fie clarificate In privinta subiectelor de presa, a unor contracte care au incitat opinia publica in ultima perioada, premierul a solicitat clarificarea situatiei lor in urmatoarele patru saptamani, si – dupa caz – rezilierea contractelor sau punerea lor in aplicare. Un amanunt interesant este ca Dorel Popa a fost incurajat de Adrian Nastase sa isi faca treaba de presedinte de partid. Nastase a cerut masuri radicale impotriva celor care nu respecta hotararea partidului de a nu clarifica in mass-media problemele pe care le au cu colegii din PSD. Unii la motiune, altii la avion De la intalnirea cu premierul, senatorii PSD s-au intors la Senat, acolo unde se discuta prima motiune simpla initiata de PRM in aceasta sesiune parlamentara. Intitulata "Guvernul Nastase intre taxa pe aer si birul cu fugitii", motiunea a fost semnata de 36 de senatori PRM si viza politica fiscala a Executivului. Conducerea organizatiei judetene a PSD s-a intors la Arad, cu avionul, aterizand cu putine minute inainte de ora 21 pe aeroportul din Timisoara. La sosire, primarul Dorel Popa ne-a confirmat informatiile: "S-au discutat toate problemele organizatorice din PSD, inclusiv relatia dintre membri si prefect. S-a convenit ca toate lucrurile se vor afla sub termenul de o luna, dupa care o comisie vine la Arad sa verifice realitatea la fata locului." Andrei Ando - Observator

• Dividend decimat de control

In plin scandal al Curtii de Conturi, agentiile judetene ale SIF Banat-Crisana se pregatesc sa-si anunte actionarii ca vor avea castiguri mai mari decat in anul precedent, la capitolul dividende. Cei peste 40.000 de actionari timisoreni ai SIF Banat Crisana vor primi vestea chiar de la presedintele societatii de investitii, Ioan Cuzman.  Acuzate cand de lipsa de transparenta, cand de politizarea structurilor de conducere, directorii celor cinci SIF-uri au fost anuntati de un control fulger al Curtii de Conturi, control pe care l-au contestat inclusiv la Parlamentul Romaniei. Ieri insa, SIF-urile au fost suspendate de la Bursa, avansandu-se ideea ca aceasta ar fi consecinta disputei cu Curtea de Conturi. "Este vorba de intentia SIF-urilor de a participa, impreuna cu posta romana la infiintarea unui operator de telefonie fixa. Orice modificare semnificativa trebuie luata cu acordul actionarilor semnificativi, iar cand apar astfel de situatii se suspenda tranzactionarea", a precizat Geanina Bianu, director al SIF Banat Crisana filiala Timis. Cea mai mare concentrare a actionariatului acestei societati de investitii se afla in judetele din nord vestul tarii, Arad si Bihor, SIF Banat Crisana lansandu-se in mai multe investitii asupra carora, autoritatile centrale sustin ca nu exista un control riguros si trasparent. Recent, presedintele SIF Banat Crisana, Ioan Cuzman, care a preluat si conducerea Uniunii Nationale a Organismelor de plasament Colectiv, a apreciat ca scandalul legat de controlul Curtii de Conturi ar fi scazut drastic valoarea actiunilor SIF-urilor, care erau contate la bursa. In ultimul an, in clasamantul celor cinci societati de investitii financiare, Banat Crisana a avut cea mai mare crestere a dividendelor. Cuzman restrictioneaza controlul Controlul Curtii de Conturi la SIF Banat-Crisana nu a reusit sa intimideze conducerea societatii cu sediul la Arad. Cu toate ca a contestat controlul, Ioan Cuzman, a precizat ieri ca a oferit o incapere controlorilor, unde a montat un computer legat la baza de date a SIF Banat-Crisana, pentru ca acestia sa poata accesa din arhiva documentele arhivate electronic care tineau de tematica controlului. "Problema a fost ca ei au depasit tematica initiala", ne-a declarat Ioan Cuzman, spunand ca a refuzat sa ofere documente care apreciaza ca  excedau obiectivelor anuntate. "Noi nu ne temem de domnul Dan Drosu Saguna, pentru ca nu am incalcat legea", a precizat Ioan Cuzman, facand referire pozitia presedintelui Curtii de Conturi, care a specificat ca de fapt controlul nu este decat o documentare de care nu trebuie sa se teama nimeni de la SIF-uri. "Noi suntem institutii suta la suta private si avem de dat seama doar in fata actionarilor nostri, care au dreptul sa ne traga la raspundere", mai spus Ioan Cuzman. Sorin Trocan & Bianca Toma - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

• La Santana, traiul copiilor abandonati - principala preocupare a unui neamt

Alfred Mayer si-a inceput voluntariatul in cadrul Crucii Rosii, in urma cu 28 de ani, pe cand era doar un copil. Acum, dumnealui este asistent la o intreprindere chimica din Germania iar timpul liber si-l petrece participand la actiuni de voluntariat pe linie de Cruce Rosie, in cadrul careia este si presedinte al unei filiale din zona Trounstein, Bavaria. Prin astfel de actiuni caritabile a ajuns in Romania...  - D-le Alfred Mayer, cand ati venit prima data in Romania?  - In anul 1996, pentru a cumpara o cladire in Santana, in ideea de a infiinta o casa de tip familial.  - Si ati reusit sa va realizati planul?  - Din fericire am reusit. Am cumparat "Casa Maria", iar dupa patru ani, am achizitionat si "Casa Josepha", unde traiesc in prezent 30 de copii de pana la 18 ani.  -De cine sunt ingrijiti acesti copii?  - In fiecare casa sunt doi "parinti", dintre care unul e angajatul Directiei pentru Protectia Copilului Arad, iar celaialt munceste ca voluntar. Pe langa asta, copiii mai beneficiaza de serviciile unei educatoare, care le sta la dispozitie pentru a-i ajuta la teme. Si bineinteles dupa varsta, fiecare copil frecventeaza gradinita sau scoala. Iar dupa terminarea studiilor, noi incercam sa ii ajutam in gasirea unui loc de munca.  - De unde provin ei?  - Acesti copii ajung la noi prin Directia pentru Protectia Copilului. In general ei sunt fie abandonati, fie dintre cei care provin din familii cu situatii materiale precare si ai caror parinti nu isi permit sa ii intretina. Nu putem afirma ca ii suplinim in totalitate pe parintii naturali, dar pe cat ne sta in putinta le oferim afectiunea de care au atata nevoie.  - Dumneavoastra locuiti in Germania. Cum tineti legatura cu Santana?  - De exemplu pe parcursul anului trecut am venit de sapte ori. Dar si in perioada in care nu sunt aici, pastrez legatura cu administratorul care se ocupa de toate problemele care pot aparea.  - Aveti o colaborare si cu filiala aradeana a Crucii Rosii...  - Desigur si inca una foarte stransa. Avem un parteneriat din anul 2000, pe care il concretizam printr-o serie de actiuni caritabile.  - Cum e organizata Crucea Rosie in Germania?  - Acolo, Crucea Rosie are un statut foarte important. Noi suntem alaturi de Salvare, Politie si Pompieri in toate actiunile. Si mai mult decat atat suntem dotati cu toate echipamentele necesare pentru o interventie in special mijloacele de transport sunt utilate cu tot ce e necesar.  - Ce categorie de varsta a populatiei se arata mai interesata de a munci ca voluntar?  - Din pacate, aceasta patura a voluntariatului este cam imbatranita. Numarul tinerilor care vin sa ne ajute este din ce in ce mai mic.  - Pentru a fi voluntar trebuie sa indeplinesti anumite conditii?  - Nu in mod special. Doar ca fiecare persoana care ne ajuta in activitatile noastre trebuie sa cunoasca notiuni elementare de urgenta si sa urmeze un curs de cunoastere a echipamentelor. Aici ma refer la voluntarii activi, dar avem si o categorie a voluntarilor pasivi care ne ajuta numai cu bani. Pentru acestia, Crucea Rosie acorda niste facilitati in sensul ca in cazul in care se imbolnavesc pe parcursul unei calatorii oriunde in lume, sunt adusi acasa prin Crucea Rosie fara a plati nimic.  - Ce v-ati propus sa realizati in acest an?  - Sa ajutam cat mai multi oameni. Intentionam sa deschidem o cantina pentru cei sarmani la Santana, sa aducem! niste mobilier pentru Spitalul din Dezna si pentru gradinita apartinatoare I.A.S. "Muresul". In rest vom organiza o alta serie de actiuni in colaborare cu Crucea Rosie Arad.  -Va multumesc si va doresc mult succes in activi tate.  Madiana Popescu - Adevarul

• Inghesuiala pentru zece procente

Cei care si-au achitat pana ieri facturile la energia termica au fost recompensati Faptul ca vor beneficia de o reducere cu zece procente a valorii facturii de energie termica, in cazul efectuarii platii pana ieri, i-a determinat pe concitadinii nostri sa se calce in picioare si sa astepte ore in sir in fata casieriilor Arterm.  Cei mai multi dintre cei care s-au grabit sa plateasca sunt pensionarii. Deoarece pensiile nu au fost inca distribuite in toate zonele orasului, unii dintre ei au renuntat la supa si bucata de carne de la masa de duminica, pentru a reusi sa beneficieze de acest bonus. Practic, bonusul este o solutie gasita de societatea aradeana, prin care stimuleaza populatia sa-si plateasca la timp facturile.  Seful serviciului abonati, Rodica Dobra, spune ca reducerea va fi precizata direct pe factura: "In factura lunii februarie, va exista o pozitie reprezentand diminuarea consumului cu bonusul de 10%, acordat pentru faptul ca s-a achitat factura lunii ianuarie in termenul de scadenta".  Un alt motiv care i-a trimis pe aradeni la casieriile Arterm a fost aplicarea, incepand de astazi, de penalitati de 0,06%, zilnic, pana la achitarea facturilor pe luna ianuarie. Rodica Dobra mai spune ca, pentru a face fata numarului mare de persoane care s-au prezentat ieri la Arterm pentru a efectua plati in numerar, au fost incasate facturile si manual, la inca un ghiseu, "pentru evitarea unei mai mari aglomeratii".  Alciona Popoviciu - Agenda zilei

• "Sunt o gramada de smecheri care vin si profita de nestiinta taranului"

Cultivarea verzei a ajuns o adevarata traditie locala, la Socodor. Majoritatea agricultorilor cultiva acest produs din generatie in generatie. Dinu Petru Ticla, de 31 ani, este unul dintre cei mai mari cultivatori de varza din regiune. "Ma ocup de asta de mic copil. Este o traditie de zeci de ani. Cultivam varza din tata-n fiu. Anul trecut am cultivat  aproape 2,4 ha. Cea mai renumita varza este cea de Socodor", ne spune acesta. Intr-o perioada in care multi spun ca nu se poate trai din agricultura, Dinu Ticla, dovedeste contrariul. "E rentabil, dar depinde. Acum doi ani mi-am scos banii,  dar am avut un beneficiu minim. Pe mine m-au costat lucrarile agricole cam 40 de milioane lei anul trecut." La aceasta cultura sunt multe lucrari mecanizate, dar o mare parte din munca este facuta manual. Recolta este vanduta in judet si in tara. "Vindem si prin Maramures sau prin alte zone din tara. Majoritatea vand en-gros, nu stau pe piata. Depinde de an. De exemplu, acum doi ani n-a venit nimeni acasa sa intrebe. Acum, cand e mai scump, or venit clientii ca sa castige si ei ceva." Pentru ca s-a gospodarit bine, Dinu Ticla si-a vandut toata productia anului trecut si a facut bani frumosi. Numai varza murata mai este acum in casa gospodarului... Ne-am interesat care este secretul prepararii verzei murate de Socodor; ne-a raspuns doamna Ticla... "Nu exista nici o tehnica speciala de pus varza la murat, doar marar, sare si apa. Trebuie pus marar in cantitate mare, pentru ca el da gustul specific." Anul acesta, gospodarul doreste sa cultive peste un hectar de varza. "Cand se duce zapada, se pune samanta in pamant. Soiul de Socodor e samanta productie proprie, nu se cumpara de la Agrosem, nici din Ungaria. De obicei, samanta se seamana la Buna Vestire, asa ne-am obisnuit noi. Se seamana direct in pat rece. Pana in 10 -15 mai trebuie repicata. Pe un hectar intra cam 50 mii fire de varza. Dar asta depinde si de distanta la care se planteaza." Dupa aceasta operatie ramane sa fie sapata si udata. "Eu mi-am facut sursa de apa in apropiere. Zapada de anul acesta a fost foarte binevenita pentru pamant. Apa este foarte multa acum. Daca te ocupi cum trebuie de agricultura, iese ceva", ne spune, cu zambetul pe buze, Dinu. "Decat sa mergi la serviciu, sa iei 2,5 milioane pe luna, mai bine lucrezi pamantul. Oricat de bun sau rau a fost anul, in paguba nu ramai niciodata. Sunt ani in care iti iese putin, dar sunt ani in care ramai cu bani." Statul ar trebui, dupa parerea lui Dinu Ticla, sa  se implice mai mult in problemele taranilor. Sa nu mai aduca produse din import, iar celor de aici sa li se stabileasca un pret fix. "Sunt o gramada de smecheri care vin si profita de nestiinta taranului. Aici noi producem, dar desfacerea produsului e o adevarata problema. Tiganii acestia, care sunt blamati de toata lumea, pentru omul de rand sunt bineveniti, pentru ca iau toata marfa odata si dau banii imediat producatorului", ne spune Dinu. Corina Olariu - Observator

Publicitate

  Imobil de vanzare

Colectivul de redactie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Trutiu Florin, Sorin Stancu.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, Saptamanalul Buletinul de Arad, TV Arad, TV RCS.