Turbulente
in lumea oamenilor de afaceri. Astra Vagoane Calatori
contesta topul Camerei si ameninta cu plecarea
"Consideram
pozitia noastra intemeiata, avand in vedere ca in
topul national al firmelor private, SC Astra Vagoane
Calatori SA s-a clasat pe locul I in domeniu, al doilea
an consecutiv, si pe locul sapte in topul firmelor
privatizate. Avand in vedere ca societatea noastra
are de circa 15 ori mai multi salariati decat firma
clasata pe locul I in Arad si un rezultat brut de
circa 30 de ori mai mare, criteriile care au stat
la baza clasamentului judetean le consideram subiective,
incorecte si partinitoare. Credem ca prin acest comportament,
Camera de Comert isi prejudiciaza propria imagine.
Ne vom face cunoscuta pozitia si fata de Camera de
Comert si Industrie a Romaniei, pentru care avem toata
consideratia" – se arata in actul oficial
transmis ieri Camerei de Comert locale de catre societatea
Astra Vagoane Calatori.
Alaturi de aceasta nota organizatorii clasamentului
firmelor aradene au mai primit diploma originala acordata
constructorului de vagoane, precum si copii ale diplomelor
acordate de Consiliul National al Intreprinderilor
Private si APAPS. Au mai fost si altii suparati Viceprimarul Emanoil Voicu a fost surprins de
pozitia investitorului. Acesta a remarcat ca anual
sunt firme care contesta clasamentul, dar nu i se
pare justificata atitudinea acestora, avand in vedere
ca la elaborarea topului participa specialisti din
mai multe domenii (finante, statistica), iar rezultatele
sunt in functie de indicatorii economici. "Ceea ce pot sa va spun este ca o situatie
similara s-a intamplat cu cativa ani in urma cu firma
Contor Zenner, care la nivel national a castigat,
dar la Arad a iesit doar pe locul doi. Atunci managerul
Caracioni era foarte suparat, insa acum, cand domnia
sa face parte din colegiul de conducere a Camerei
intelege aceste lucruri. Sigur, un top contine si
elemente subiective, dar foarte putine, fiindca cifrele
vorbesc. Domnii de la Astra Vagoane Calatori pot depune
contestatie, iar indicatorii potrivit carora au ajuns
pe pozitia secunda vor fi reanalizati. Asta insa nu
inseamna ca vor ajunge pe locul intai, ci ca li se
va rediscuta cazul". "Sunt doua lucruri diferite" Atitudinea transanta a conducerii societatii
Astra Vagoane Calatori a luat prin surprindere conducerea
Camerei de Comert.
Nicolae Bacanu, presedintele institutiei ne-a marturisit
ca nu se astepta la aceasta izbucnire.
In opinia sa trebuie sa plecam de la ideea ca topul
in sine este generator de discutii si a produs mereu
nemultumiri, pentru ca poate exista o diferenta intre
perceptia firmei despre ea insasi si ceea ce reprezinta
ea de fapt.
Sigur, provoaca deruta si faptul ca exista mai multe
topuri, in care pozitia firmelor poate diferi in functie
de anumite criterii. Poate ar fi nevoie ca agentii
economici sa fie clasificati unitar. Dar cine poate
face asta?! "Suntem acuzati de catre Astra Vagoane Calatori
ca avem criterii imperfecte. Noi, Camerele de Comert,
organizam un top in fiecare judet, din care rezulta
clasificarea firmelor la nivel de tara. Astra Vagoane
Calatori a avut alte rezultate in topul consiliului
national al Intreprinderilor Mici si Mijlocii, ceea
ce este o cu totul alta poveste, pentru ca difera
criteriile de evaluare. Sunt doua lucruri distincte,
de aici s-au iscat neintelegerile". Numarul angajatilor a fost decisiv Luand act de reclamatia societatii Astra Vagoane
Calatori, Camera
de Comert Arad a reverificat sistemul de apreciere
a firmelor si a ajuns la concluzia ca este corect
intocmit. Potrivit informatiilor obtinute de Observator
aradean, membrii comisiei de evaluare au apreciat
ca diferenta dintre Astra Vagoane Calatori (locul
II in top) si Astra Bus (locul I) a fost dat de productivitatea
muncii: la o cifra de afaceri asemanatoare, Astra
Bus are intr-adevar de 15 ori mai putini angajati.
Or, o firma nu primeste punctaj suplimentar pentru
numarul de angajati. De aici si-a procurat Astra Bus
punctajul pentru prima pozitie. "Sa gasim o cale amiabila" Nicolae Bacanu incheie discutia intr-un ton
optimist. In opinia sa, Astra Vagoane Calatori va
realiza ca nu exista fata de ea o atitudine neprietenoasa
si va ramane in continuare membru al Camerei de Comert. "Nu cred ca se vor retrage. Daca totusi o
fac, pentru noi va fi o pierdere morala, nu materiala,
fiindca banii pe care ii platesc cu titlu de cotizatie
sunt infimi, pe cand plecarea intempestiva a unei
firme atat de mari si serioase nu ar folosi Camerei.
Repet, deci, pierderea nu ar fi financiara, ci morala.
Voi incerca sa iau legatura chiar in aceste zile cu
conducerea societatii si sa discut cu dumnealor, ca
sa gasim o cale amiabila."
Andrei
Ando - Observator
Copaci
pe acoperis
Palatul
Cultural din Arad aproape se darama Palatul Cultural este una din cladirile de patrimoniu
ale Aradului.
Structura de rezistenta a cladirii este insa grav
afectata de lipsa unor lucrari profesioniste de consolidare.
Pana acum au existat planuri de refacere totala a
cladirii, dar lipsa de fonduri a facut ca reparatiile
sa fie facute cu tiraita.
Vitralii inestimabile sunt in pericol de distrugere
din cauza slabirii ramelor geamurilor originale ale
cladirii, iar in pereti se vad gauri in care incape
mana unui om. Doar solutii de moment In ultimii ani, Palatul Cultural a trecut de sub
tutela Consiliului Judetean in cea a Consiliului Local
Arad.
Filarmonica aradeana este cea care administreaza mare
parte a cladirii, in conditiile in care este tot mai
greu de sesizat cine este stapanul de drept al acesteia.
Dorin Frandes, directorul Filarmonicii din Arad, spune
ca probleme exista de mult, dar abia de vreo zece
ani se vorbeste si despre solutii.
Exista un proiect de renovare facut de institutul
de proiectari din Arad, insa costurile pe care le
presupune acesta sunt foarte mari.
De aceea, in locul unei reparatii capitale, s-a recurs
la solutii partiale, care au avut ca rezultat refacerea
exterioara a patru din cele cinci laturi ale cladirii,
in refacerea interioara a unor fresce si chiar unele
consolidari. Problemele structurii de rezistenta nu
au fost inca atacate, iar gaurile din pereti se largesc
pe zi ce trece.
Vitraliile Palatului Cultural au o valoare artistica
incontestabila. Ele au rezistat, in timp, in ramele
de geam originale, vechi de un secol, insa imbatranirea
lemnului are efecte negative asupra vitraliilor. In
partea inferioara, acestea sunt deja bombate si risca
sa se sparga.
In plus, geamurile nu se mai inchid ermetic, astfel
ca la etajul marii sali de spectacol iarna bate vantul.
Pana acum, lucrarile de reparatii au afectat mai mult
exteriorul cladirii, care in partea vizibila dinspre
oras arata relativ bine.
Inspre parcul de pe malul Muresului insa, pe partea
ocupata de Muzeul Judetean Arad, situatia este mult
mai grava.
Tencuiala este cazuta, iar pe acoperis au crescut
copaci.
Dorin Frandes spune insa ca aceasta este problema
cea mai mica. Pentru a trece de la faza reparatiilor
de fatada la cele structurale, este nevoie de multi
bani.
Primaria Aradului prefera insa sa arunce pe geam sume
uriase pentru a inlocui cu pavele asfaltul din centrul
orasului.
Sorin
Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)
S.C.
Aradeanca lanseaza pe piata o noua gama de produse
Pe
poarta fabricii vor iesi "Mos Craciuni"
la un pret de 180.000 lei In fiecare an, conducerea celei mai mari fabrici
de papusi din tara, SC Aradeanca SA, si-a obisnuit
clientii cu lansarea pe piata a unei game de papusi
si figurine specifice Sarbatorilor de iarna.
Nici acest an nu face exceptie, fiind deja gata pentru
scoaterea la vanzare a catorva modele, care cu siguranta
ii vor atrage pe cei mici, si nu numai.
Incepand de saptamana viitoare vor putea fi gasite
in magazinele de profil din Arad, dar si din tara,
produsele din noua gama adaptata sezonului de iarna.
Astfel, pe poarta fabricii vor iesi "Mos Craciuni",
la un pret de 180 000 lei, masti intruchipandu-l pe
Mos, care vor costa 160 000 lei, precum gi cizmulitele
Mosului, care vor putea fi achizitionate la preturi
incepand cu 360 000 lei.
In plus, SC Aradeanca va pune in vanzare si "Craciunite
muzicale", pentru care, cei care doresc sa
le cumpere vor plati 400 000 lei.
Potrivit directorului comercial al SC Aradeanca SA,
Octavian Fanata, materia prima folosita la fabricarea
papucilor este din Germania si Italia, iar imbracamintea
este confectionata din textile romanesti. "Cu siguranta noile produse pe care le vom
lansa santamana viitoare pe piata se vor bucura de
aprecierea celor mici si cred ca si a celor mari.
Noi speram sa avem succes aceste produse",
a declarat Octavian Fanata.
Florin
Tomuta - Agenda zilei
Ruinarea
satului romanesc
Mai
bine de jumatate din populatia Romaniei locuieste
la tara.
Constienti de aceasta realitate, guvernantii romani
de dupa 1989 au incercat sa elaboreze cateva strategii
nationale pentru revigorarea satelor romanesti, luand
ca model experienta occidentalilor, care au ridicat
localitatile rurale pana la conditia de "mica
localitate urbana" (orasel).
Din nefericire pentru noi, strategiile elaborate pana
acum fie ca au fost neinspirate sau utopice inca de
la inceput, fie ca au fost aplicate atat de prost,
incat au esuat lamentabil.
Prima strategie, cunoscuta si sub numele de Legea
18, este in prezent renegata inclusiv de cei care
au elaborat-o.
Reimproprietarirea taranilor cu pamant, in paralel
cu distrugerea infrastructurii fostelor CAP-uri si
a SMA-urilor, in loc sa produca o crestere a bunastarii
gospodariei taranesti, a impovarat-o peste masura
si a decapitalizat-o din punct de vedere financiar.
Mai grav, pentru a sluji interesele clientelei, politicienii
au lasat stabilirea preturilor la produsele agricole
la indemana angrosistilor si intermediarilor.
Bineinteles ca acestia - in goana dupa profit - au
cautat sa cumpere cat mai ieftin si sa va vanda cat
mai scump, in dauna producatorilor, si, in final,
in dauna consumatorilor pe produse agroalimentare.
Astazi, cand producatorii agricoli fac presiuni pentru
cresterea pretului la produsele pentru care trudesc
un an intreg, tot guvernantii vin cu sloganul "Sa
nu scumpim painea!" si ridica taxele vamale
pentru ca angrosistii sa poata importa ieftin de-afara.
Cine sufera? Tot taranul roman si tot gospodaria taraneasca...
Cea de-a doua "strategie" pentru salvarea
satului romanesc a falimentat inca inainte de a fi
aplicata. Despre cu este vorba? Inchiderea marilor
intreprinderi industriale de la orase a produs un
numar impresionant de someri. Vazand ca serviciile
nu absorb aceasta forta de munca, guvernantii s-au
gandit ca nenorocitii cartierelor se vor intoarce
la sat si vor pune pe roate gospodariea taraneasca.
Au existat chiar aparitii pe postul national de televiziune
ale politicienilor vremii, iar proletarii oropsiti
de soarta l-au putut vedea pe Anton Vatasescu cum
ii indemna - cu pipa in coltul gurii - sa-si vanda
apartamentele si, cu banii obtinuti sa faca afaceri
agricole sau sa se privatizeze in mediul rural. Adica,
domnul de la oras sa-si lase copiii fara apartament
si sa se intoarca la casa batraneasca, sa-si faca
nevoile in fundul gradinii, sa are cu boii, sa coseasca
manual si sa praseasca cu sapa de primavara si pana
in dricul verii... Bineinteles ca acest exod nu s-a
petrecut iar guvernantii au inceput sa se gandeasca
la o strategie mai eficienta. Adica, sa lase gospodaria
taraneasca in faliment si sa-i determine pe palmasii
satelor sa-si vanda cele cateva hectare de pamant,
in vederea concentrarii acestuia pentru realizarea
unor exploatatii agricole eficiente.
Cei care pot, vor acumula pamant, iar cei care-si
papa banisorii obtinuti din vanzarea pamantului la
un pret de nimic vor deveni, ce?
Zilieri, prestatori de servicii cu coasa si cu sapa
sau mai pe romaneste, iobagi.
Este si asta o strategie, dar care va produce mai
degraba rascoale taranesti decat bunastare...
* * *
O solutie valabila ar fi totusi, una legata de Uniunea
Europeana. Daca ne amintim, inainte de 1989 occidentalii
il criticau sever pe Ceausescu, acuzandu-l ca distruge
satele romanesti. Au initiat chiar si un program-european,
intitulat "Salvati satele romanesti!",
program despre care nimeni nu mai pomeneste nimic.
Orientare de fonduri comunitare pentru reconditionarea
drumurilor judetene si comunale, pentru alimentarea
cu apa curenta a localitatilor si pentru introducerea
gazului metan ar reprezenta cu siguranta o strategie
de succes.
Spre exemplu, in localitatile in care s-a introdus
gazul metan (Vladimirescu, Mandruloc, Sanleani etc.),
pretul terenului a crescut vertiginos si foarte multi
aradeni si-au lasat in final apartamentele pentru
a locui la tara.
Doru
Sinaci - Adevarul
Spectacol
de mare anvergura
Pe
scena teatrului aradean se joaca, cu succes, "Blestemul
muritorilor de foame" piesa avangardistului
american Sam Shepard, distins in 1979 cu premiul Pulitzer.
Actiunea piesei se petrece in America anilor 1950-1960
si cele relatate prin dezvoltarea subiectului- conflictul
dintre parinti si copii pe fondul saraciei si "destramarii"
familiei - seamana izbitor cu cele ce se intampla
la noi, in zilele noastre.
Transpunerea scenica a textului shepardian a beneficiat,
in mod fericit, de regia bucuresteanului Alexandru
Berceanu, de scenografia tinerei timisorence Dorothea
Iordanescu si de jocul excelent al actorilor aradeni,
dupa urmatoarea disbutie:
Wesley- Florin Covaliuc (personajul ii reuseste de
minune, joc excelent, fara xplozii dar constant pe
toata durata spectacolului);
Ella- Adriana Ghinita (actrita matura, raspandeste
o Feminitate in care gratia este amestecata cu frivolul,
flirteaza chiar si cand discuta cu propriul sau fiu);
Emma- Carmen Vlaga( preferata spectatorilor pentru
jocul eclatant si tineretea sa expansiva);
Taylor- Zoltan Lovas (joc elaborat dar fara sclipiri,
pe masura talentului sau, in acest rol );
Weston- Ovidiu Ghinita( un adevarat decan al scenei,
reuseste, in chip magic, sa regleze ritmul inimii
spectatorului, dupa ritmul rostirii sale scenice);
Ellis- Bogdan Costea (realizeaza, intr-un rol episodic,
un personaj cu priza la public);
Malcom- Doru Nica (joc bun intr-un rol episodic);
Emerson Slater- Calin Stanciu (in mare verva, se impune
publicului, chiar intr-un rol episodic). "Blestemul muritortlor de foame"
este drama unei familii, cu parintii dezbinati, in
pragul saraciei.
Cu frigiderul gol si cu foamea in viscere; se mai
poate visa si in aceste conditii si chiar actiona,
cum procedeaza Ella, Emma...
Dialogul este inteligent, cu replici dure si spontane
utilizanzdu-se si limbajul neaos: pisat, basina, mai
du-te - n p...
Scenografia incalca, curajos, granitele tipicului
precum si costumatia.
Un spectacol de mare anvergura, un spectacol care
nu trebuie scapat