In
cateva sute de localitaţi din estul Serbiei traiesc,
dupa spusele lor, intre 300 si 700 mii de romani timoceni
care nu au avut nicicand si nu au scoala si biserica
in limba lor.
Aceeasi situatie o au cei aproape 100 mii de romani
din cateva zeci de localitati din regiunea Vidin–Bulgaria.
Sunt numiti deseori vlahi de straini si au sfarsit
prin a-si spune si unii dintre ei asa.
Vorbesc un grai la interferenţa celui banatean
cu cel oltean. Cei foarte batrani nu stiu sarbeste
sau bulgareste, in schimb cei tineri au in vocabular
sumedenie de termeni slavi.
Li s-a interzis sa scrie sau sa citeasca in romaneste.
Alfabetul latin il stiu de la engleza sau franceza
studiata in scoala, dar niciunul nu se descurca in
parcurgerea sau scrierea unei pagini in romana.
Traiesc de cand se stiu acolo si sunt majoritari intr-o
zona in care parca Traian i-a lasat sa pazeasca ruinele
podului sau din dreapta Dunarii asa cum noi aparam
piciorul stang al podului antic la Drobeta.
Sunt menţionaţi de pe vremea imperiului
asanestilor. Sub stapanirea turca au avut o larga
autonomie pierduta insa pe la 1833 cand zona lor a
fost impartita intre Serbia si Bulgaria.
Cand au aparut scolile, acestea au fost in limbile
statelor respective, iar bisericile si numele lor
au fost slavizate.
La iniţiativa Asociatiei Invatatorilor din judetul
Arad a prins contur proiectul "In sprijinul
initierii in scris-cititul limbii romane a etnicilor
romani de peste hotare care nu-si pot cultiva limba
materna". Astfel 20 de tineri romani din Bulgaria si 35
din Serbia, intre 12 şi 18 ani insoţiţi
de cadre didactice si lideri ai renasterii lor naţionale
vor sosi la inceputul lui august in Arad pentru a
fi familiarizati cu scris cititul limbii romane de
catre 7 invaţatori aradeni.
Proiectul este sustinut financiar de Consiliul Local
Municipal Arad si Consiliul Judetean Arad in ceea
ce priveste cazarea, masa si transportul.
Inspectoratul Scolar Judetean Arad va monitoriza cursurile
respective si va acorda sprijin de specialitate.
Parteneri ai proiectului sunt si prefectura, universitatile
aradene si episcopia ortodoxa aradeana.
Ministerul Afacerilor Externe si-a dat girul pentru
acest demers.
Oaspetii vor sosi in Arad in 31 iulie si vor fi asteptati
in fata liceului pedagogic la ora 17 de gazdele aradene
cu care isi vor continua drumul la Dezna.
Acolo se vor desfasura cursurile amintite de limba,
cultura si civilizaţie romaneasca pana in dimineata
zilei de 8 august.
Din 8 august la pranz vor fi cazaţi la internatul
din Arad str. Labirint al Grupului Scolar Neuman pana
in dimineaţa zilei de 11 august cand vor pleca
spre casa.
In oraş speram sa aiba acces la manifestarile
Zilelor Aradului, pe strand, in muzee.
Pe parcursul acţiunii speram sa fie primiti la
comisiile de cultura ale consiliului municipal si
judeţean, la prefectura si inspectoratul scolar,
la universitatile aradene si episcopie, la redactiile
presei aradene, la personalitati aradene care vor
fi bucuroase de acesti oaspeti.
In localitaţile acestora a fost interzis pana
acum accesul cartilor si casetelor din Romania.
Speram acum ca se vor intoarce acasa cu asemenea daruri
din Arad.
Instituţiile sau persoanele care doresc sa daruiasca
acestor tineri romani carţi, dicţionare,
casete sau CD-uri cu muzica usoara sau populara romaneasca,
alte cadouri care sa le faca sederea la noi mai placuta
sau diverse suveniruri, pot in zilele urmatoare sa
le trimita pe adresa Asociaţiei Invatatorilor
cu sediul in Arad pe str. Mucius Scaevola nr.9 (in
cladirea Casei Corpului Didactic) cu menţiunea
"pentru tinerii romani depeste hotare"
sau pot face cadouri personal la Dezna sau in Arad
la internatul mentionat si in zilele amintite mai
sus.
Informaţii suplimentare la tel. 0744195155 sau
e-mail: didactic@inext.ro.
Puneti o caramida la lucrarea ce are ca scop renasterea
spiritualitatii romanesti la cei mai uitati dintre
confraţii nostri in ceasul din urma in care ei
inca mai simt ca o doresc.
In
Arad, a pornit o afacere ce poarta de pe-acum eticheta
succesului: colectarea deseurilor din plastic si comercializarea
lor.
Cu un utilaj amplasat intr-o hala situata in afara
Aradului, intr-un complex zootehnic abandonat, si
cu opt angajati folositi la sortarea si presarea ambalajelor,
doi tineri intreprinzatori au reusit o premiera in
mediul de afaceri aradean.
Monopolul pe care il detin in judet le-a facilitat
atragerea a numerosi parteneri, printre care se numara
multe primarii judetene.
Anamaria si Marius Marinoff, managerii firmei, cred
ca, prin activitatea lor, contribuie la protectia
mediului si ii ajuta pe multi investitori sa economiseasca
sume importante de bani. "Ei scapa de o cantitate mare de deseuri,
care le incarca taxa de salubritate. Deoarece aceasta
nu se calculeaza pe greutate, ci pe cantitatea ocupata,
multi dau bani pentru a scapa practic de aerul din
recipiente. Venim noi si le propunem sa ni le cedeze,
lucru acceptat fara rezerve de agentii economici",
explica Anamaria Marinoff.
Deseurile, odata presate si transformate in baloti,
pornesc spre fabricile din tara, care le recicleaza
propriu-zis.
Noul material nu mai poate fi, insa, folosit pentru
produsele din circuitul alimentar, dar isi gaseste
utilizarea in fabricarea de plase, lazi, componente
auto.
Toti banii castigati de pe urma afacerii sunt reinvestiti
pentru dezvoltare. "Pe hartie, investitia se arata profitabila.
Vrem, in primul rand, sa consolidam hala pe care am
preluat-o. Daca luam in calcul cei 150 de ani de care
are nevoie natura sa distruga un ambalaj din plastic
aruncat la intamplare, reiese clar ca activitatea
noastra este si foarte utila, nu numai profitabila",
explica Anamaria Marinoff.
Noua firma colecteaza si hartie, insa profitul este
mai scazut decat cel rezultat in urma prelucrarii
plasticului.
Cosmin
Lungu - Ziua de Vest
Pe Strandul
Neptun se va deschide ... Strandul Copiilor
Toboganul
verde - blocat de o pereche de chiloti. Două
educatoare vor supraveghea copiii De la deschiderea sezonului estival, au existat
multe voci care au contestat ceea ce s-a făcut
pe Strandul Neptun.
In special arădenii in varsta au adus acuze conducerii
Gospodaririi Comunale, nemultumiti ca strandul a devenit
mai mult un loc de distractie, decat de relaxare,
asa cum era cu cativa ani in urma.
Desfiintarea cabinelor, diferite constructii care
au "furat" din spatiile verzi, decibelii
greu de numarat au starnit mania unor aradeni, care
tanjeau dupa zilele cand pe strand găseau o oaza
de liniste, departe de zgomotul orasului.
Conducerea GCA incearca, in ultima vreme, sa se ocupe
mai mult de acest segment al strandului, zona de agrement,
un prim pas fiind deschiderea unui nou strand, chiar
pe strandul Neptun.
Este vorba de un strand destinat copiilor, mai precis
o zona imprejmuita, unde micii vizitatori să
se simtă in largul lor.
Zona cu pricina a fost amenajata in preajma celebrului
tobogan verde.
Trebuie precizat ca si acest tobogan, dupa ani de
zile de inactivitate, a fost repus in functiune, GCA
investind in reabilitarea instalatiei nu mai putin
de 200 de milioane de lei.
Tubulatura a fost refacuta, iar problemele cu circulatia
apei au fost si ele rezolvate. De fapt, toata defectiunea
a constat in blocarea unei pompe cu...o pereche de
chiloti.
Alaturi de toboganul verde, in acea zona se mai află
un bazin pentru cei mici si, in plus, vor fi montate
mai multe aparate de joacă pentru copii. "Toată zona a fost arata si insamantata
cu iarba. In perimetrul cu pricina vom aduce si doua
educatoare, pentru a avea grijă de copii. Am
luat această masura pentru ca multi parinti vin
la strand si sunt nevoiti sa stea in permanenta cu
ochii in patru, sa nu li se intample ceva copiilor.
Asa vor putea fi linistiti", sustine directorul
GCA, Coloman Edeleni.
Ca de fiecare data, orice lucru are adepti sau contestatari.
Acestia din urma vor fi, fara indoiala, celebrul grup
de jucători de rummy si sah, de pe strand.
Grupul amintit a fost nevoit sa-si mute zona de activitate,
la inceputul sezonului, din pricina unor constructii,
iar acum locul pe care-l ocupa se afla chiar in perimetrul
in care va fi găzduit strandul copiilor.
Probabil ca, la inceput, vor exista nemultumiri, insa,
in cele din urma, pasionatii jucatori vor cadea, cu
siguranta, la intelegere cu conducerea strandului
si vor gasi un alt loc de joaca.
Cosmin
Mihuta - Adevarul
Travestit prins la furat
Un travestit de numai 18 ani,
cunoscut in municipiul Arad in cercurile de homosexuali,
a fost retinut, luni, de politisti, fiind cautat de
mai multa vreme pentru furturi, transmite Mediafax.
Politistii spun ca tanarul fura diverse obiecte din
casele barbatilor la care mergea, el fiind prins in
cele din urma in locuinta unui prieten. "Ultima
oara a furat o combina muzicala din locuinta unei
persoane. Nu va fi cercetat si pentru perversiuni
sexuale, pentru ca nu putem dovedi aceasta fapta,
chiar daca este cunoscut ca si travestit",
a declarat subinspectorul Ionut Nicu, de la Politia
Municipiului Arad.
Vasile Negrea a declarat ca se travesteste de la varsta
de 12 ani, dupa ce ar fi fost violat de un barbat.
"Atunci mi-am dat seama ca imi plac doar
barbatii si am inceput sa ma imbrac in femeie si sa
port peruca", spune tanarul.
Politistii au inceput urmarirea penala impotriva lui
Vasile Negrea, acuzat de furt calificat.
El va fi prezentat procurorilor cu propunerea de arestare
preventiva. Vasile Negrea este recidivist si are deja
la activ o condamnare tot pentru furt calificat.
E.V.
- Editia de Vest - Evenimentul Zilei
Ev
mediu vesnic vs. postmodernitate rurala
Comuna
Petris este la extremitatea estica – pe Valea
Muresului – a
judetului Arad. Iar
satele
Obarsia si
Rosia Noua sunt la extremitatea comunei Petris.
As zice si la extremitatea temporala a judetului.
O descindere aici este, sub orice aspect, fascinanta.
Ferite de marile cai de acces si comunicare – cale
ferata, sosea nationala sau macar asfaltata, telefonie
prin fir (in Rosia Noua este, totusi, un post telefonic)
si, fireste, mobila (aici nu ai semnale la nici o
retea), posturi tv private ("intra ori tv 1 ori
tv 2, amandoua niciodata), ziare (de nici un fel)
satele au incremenit in veacuri demult apuse.
Stau risipite pe vai ce se pierd in creierul muntilor,
pana spre
Gurahont si Vata. Casele vechi, din lemn innegrit,
par suspendate pe mici domuri de piatra sub stanca.
In unele curti, imense si irespirabile gunoaie de
grajd in fermentatie care debordeaza dejectii sufocante
in paraiele limpezi.
Iti taie respiratia cand treci repede pe langa ele.
Din loc in loc – foarte, dar foarte rar – intalnesti
insa si case noi, superbe. Vile, ce mai! Cu termopane,
cu gresie. Una, ce-i drept unica, chiar cu piscina
albastra pentru o apa limpede, de sus, de la izvor.
Curentul electric se da si se ia cand iti e lumea
mai draga. Precum inainte de -, peste tot in tara.
In iepoca multilaterala. De fapt si aceasta iepoca
(nu doar eternul ev mediu) e aici foarte activa: si
la vedere (cooperativele "mixte"
de consum in care soarecii se sinucid cu zile), si
la vorba, si in simtire. E o conserva de timp uman
aici. Plus sentimentul, ca aproape peste tot, seducator
de Romanie: mediul natural, Dumnezeiesc de frumos.
Noua vai se varsa in Valea Rosiei. Fiecare populata,
dilatat, cu case, cu salasuri. Multe dintre ele pustii.
Pe unele vai s-au tras in ultimele luni curent electric
(mi se spune ca la interventia ziarului in care scriu
acum).
Pe una dintre vai, nu i-am mai retinut numele, la
vreo doi kilometri in profunzime, unde nici nu te
astepti, am gasit o oaza incredibila de secol XXI.
Aici s-a inaltat, intr-o poiana, sub un damb verde
si abrupt de munte, unde pasc in libertate capre sprintare,
o pensiune ultramoderna pentru elevi de diferite varste.
E vorba de Asociatia crestina interconfesionala "Pe
stanca" cu sediul in Lipova.
Aici isi petrec vacanta, in serii de cate o saptamana,
cate 30 de elevi din intreaga tara – 150 000 de lei
pe zi cazare, masa/ pe elev. Caruia i se ofera, organizat,
agrement, distractii specifice si instructie, initiere
religioasa crestina (toate confesiunile, fireste pe
rand).
Edificiul e nou-nout, cu dotare de ultima ora, (microcentrala
de incalzit pe lemne, instalatie de apa curenta captata
de la izvor, cantina-restaurant, echipata impecabil,
donatia unei fundatii de caritate germane, sala si
terasa de conferinta, gresie in grupurile sanitare,
termopan la ferestre si usi etc. etc.).
Elevii pe care i-am prins eu aici erau ortodocsi,
din intreaga tara (de exemplu, unii din Galati).
Confesional erau, mai precis, din "Oastea
Domnului", recunoscuta si apreciata in sanul
ortodoxiei. Instructor, alaturi de cei din conducerea
asociatiei (dl Evald Mihaescu din Lipova), era o doamna
profesoara de biologie din Sambateni.
Alaturi de ei, petrecand minunate zile, o familie
in varsta de olandezi a caror fundatie, cu sediul
la Sibiu, sprijina si aceasta pensiune.
Erau fermecati – ii cred si eu! – de mediul natural
(n-au asa ceva in Olanda) si uman (un mediu retro,
chiar in stanga si in dreapta pensiunii moderne stateau
bine in picioare doua case vechi, locuite, acoperite
cu uriase cusme de paie usor putrede, innegrite).
Copiii erau la lectia Iona.
A doua zi urma Pescuirea minunata, dupa pasionante
partide de baschet, de fotbal, de joaca sub geana
verde a padurii.
Lectiile se ilustreaza practic prin jocuri plastice,
prin cantece sensibile, cu continut religios pe care
nu le poti auzi niciodata la posturile noastre de
radio subventionate prin taxe.
Urmatoarea serie era pentru adolescenti. Mai amintesc
ca nici un ierarh n-a calcat vreodata pe aici. Ce-i
drept preotii nostri nu prea ies din biserica in intampinarea
credinciosilor. Exceptie: cu Iordanul. Rezultatele
se vad destul de bine.
Nu doar geografic, economic, politic si militar intram
si noi in Europa, in lume. Ci si, pe bucati deocamdata,
temporal. Adica, totusi, cu profunzimile noastre istorice,
religioase, ici si acolo, intacte. Din in illo tempore.