Stirile Zilei
VIRTUAL ARAD
Suntem pe locul
Pozitia Virtual Arad in Romanian Top 100
Votati-ne zilnic!
Votati Aradul !

Miercuri, 23 aprilie 2003

Stirile TVA se gasesc aici

  • Iepurii unguresti ii bat pe cei romanesti

Dupa cumparaturi in Ungaria...Bine ca doar la pret!
Inainte de Sarbatori, romanii din zona granitei obisnuiesc sa mearga la cumparaturi in Ungaria deoarece preturile produselor alimentare din supermarketurile unguresti ajung la o treime din cele practicate pe piata romaneasca. 
In aceasta perioada, marile magazine din Ungaria sunt asaltate de romanii care vor sa achizitioneze mancare mai buna si mai ieftina. 
Am incercat si noi sa vedem cum se cara "Ungaria la sacosa".

Ungaria  Romania
Iepuri ciocolata 40.000 lei  75.000 lei
Sunca de curcan 80.000 lei/kg 184.000 lei/kg
Carne de porc file  88.000 lei/kg 135.000 lei/kg
Margarina Rama  14.000 lei 20.000 lei
Faina   8.000 lei 15.000 lei
Parizer 42.000 lei/kg 70.000 lei/kg

Marfa din angroul Europa, pe tarabele maghiare
De obicei, sambata, la piata din Bekescsaba vin multi romani care vand de la chiloti, treninguri, becuri pana la lucruri mai vechi ca sa faca rost de forintii necesari pentru cumpararea mancarii.  
"Am venit la Bekescsaba imediat dupa 1990. Atunci am lucrat la UTA si veneam cu garnituri de pat de vanzare. Cred ca am umplut Bekescsaba cu cearsafuri si prosoape. Nu ca aveam eu marfa foarte buna, dar era ieftina fata de produsele lor", povesteste Elvira Mot din Arad. 
Langa ea, alt roman vinde tricouri si chiloti din bumbac. Cand ne aude vorbind, incepe sa-si faca reclama: "Are baiatul numai marfa ecologica. Clasa intii!".  Cumparatorii sunt imbiati in limba lor: "Tesek, poronciolni", adica "Poftiti, va rog". "Vin plaiesi din toata tara, chiar si de la Bucuresti. Uite, femeile alea aduc marfa din complexul Europa. Nu prea-i de calitate, sunt mai mult lucruri chinezesti, dar sunt ieftine", spune Elvira, care adauga ca, desi s-a pensionat, vine saptamanal la piata. La concurenta cu romanii sunt rusii. Ei aduc in general prize, baterii de baie, pompe si motoare electrice.
Ouale lor, mai ieftine
Lantul de magazine "Tesco" este cunoscut in intreaga Ungarie. Aici vin majoritatea ardelenilor si banatenilor din zona de frontiera, pentru cumparaturi. In magazin exista si personal care vorbeste limba romana. De exemplu, la sfirsitul saptamanii trecute, la statia de amplificare de la magazinul "Tesco" din Bekescsaba se anunta, din timp in timp: "Doamna Rodica Popescu sa vina la casa, unde domnu’ sot o asteapta ca s-a pierdut". 
Dupa vreun sfert de ora, doamna sotie fusese recuperata, iar familia se reunise, intorcandu-se la raionul de carne. "Nu cumpara, tu, pulpe de pui. Ia aripi de curcan, ca uite ce mari sunt si le poti servi ca pulpe daca le tai in doua. Costa numai 185 de forinti kilu, iar pulpele, 390 de forinti", incerca o doamna mai plinuta sa o lamureasca pe prietena ei care se chinuia prin semne sa-i arate vanzatorului ce cantitate doreste. Romanii nu au ezitat sa cumpere cofraje intregi cu oua gata vopsite, la preturi mai mici decat ale celor nevopsite din tara.
Sarbii cumpara electronice
La casa, romanii se remarca dintr-o privire. Ei cumpara baxuri de margarina Rama, cutii intregi de iepuri din ciocolata, kilograme intregi de salam si pulpe de pui. Vorbesc tare, injura sistemul, injura banii, injura orice. "Mitica, mama, fir-ai al dracu, de ce pusesi in cosul meu si sucurile tale? Nu vezi, ma, ca abia-l duc?" 
Casieritele zambesc si incearca sa le explice romanilor sa nu se impinga la casa pentru ca magazinul este deschis nonstop.
Sarbii se remarca prin cumparaturile pe care le fac: mai putine produse alimentare si mai multe electronice. Ei cumpara masini de spalat, aspiratoare, televizoare. Pentru ca era o promotie la prajitoarele de paine si la aspiratoare, puteai vedea cozi mari. Sarbii isi recupereaza TVA-ul la iesirea din Ungaria si se aleg cu produse ieftine.
Romanii "halesc" subventiile maghiare
Daca pana nu de mult la "Tesco" Bekescsaba veneau mai mult romanii din zona granitei cu Ungaria, acum vin si din judete mai indepartate. Masini cu numere de Brasov, Harghita si Dolj pot fi vazute in parcare. E o fericire mare la romani. Le inghitim, o data cu mancarea, si subventiile pentru produsele agricole. In conditiile in care salariile in Ungaria sunt peste ale noastre, exprimate in euro, pretul mancarii acolo este, chiar echivalat in lei, mai mic decat in magazinele noastre, iar raportul calitate-pret este net avantajos. Asa se explica goana dupa produse alimentare in tara vecina, in ciuda cartii verzi mai scumpe.
Importul la sacosa
Importul "la sacosa" atinge cote mari in perioada Sarbatorilor. Multi someri aradeni traiesc din aceasta afacere. Cumpara de acolo si vand aici.
Traficul de la frontiera va fi stopat doar cand guvernul de la Bucuresti va gasi metode de a proteja producatorul autohton deoarece numai prin subventii salamul romanesc va putea ajunge mai ieftin decat cel unguresc. Altfel, navala romanilor la complexele Cora, Tesco, Metro sau Interfruct din apropierea granitei va continua.
La o simpla "vamuire" a portbagajelor, poti sesiza, fara sa fii expert guvernamental, ca exista un excedent al balantei comerciale net in favoarea Ungariei. 

Sorin Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

  •  E timpul vrajilor de dragoste  -  Povesti de adormit adulti.

De Sangeorz batranii credeau ca e vremea farmecelor

De Sangiorz, le dorim tuturor celor ce poarta numele de GHEORGHE, impliniri cu Carul Mare, bucurii si sanatate multa. In dar, va oferim povestile miraculoase ale Sangiorzului. Ele mi-au fost spuse de un om minunat, bunicul meu, care in acest an ar fi implinit 95 de ani. De la el am invatat, tot intr-o zi de aprilie, ca orice vacanta e binemeritata pentru oricine, dar exista una singura in care nu poti intra: e vacanta bunului-simt.
Risipa de pelin si usturoi
Astazi, am pierdut multe din semnificatiile sarbatorii de Sangiorz, care se confunda pentru noi, orasenii, cu mese copioase, pe la norocosii sarbatoriti, si cadouri semnificative. De Sfantul Gheorghe, imi spunea bunicul, se facea risipa de usturoi, pelin si leustean. La case si la grajduri nu lipsea ramura verde, iar gospodarii aprindeau "focul viu", un foc obtinut prin frecarea a doua lemne uscate si care, peste vara, nu trebuie sa se stinga niciodata. Tot acum e timpul propice pentru vrajile de dragoste, iar pentru sprinteneala (la trup si minte!) se recomanda o bataie rupta din Rai – cu urzici. Caci, de Sfantul Gheorghe, ca sa fie spinteni, oamenii se urzica.
Strigoaice in noapte
Ajunul sarbatorii de Sfantul Gheorghe se numeste Sangiorzul vacilor si e cunoscut ca o noapte care-ti da fiori. Se spune ca daca omul iese de Sangiorzul vacilor cu capul descoperit din casa, are toate sansele sa fie "prins" de dupa gat cu fraul de o strigoaica si fugarit pe camp.
Strigoaica este o femeie rea, batranii  spun ca de Sfantul Gheorghe trupul ii ramane in pat, iar duhul ii pleaca in cautarea rautatilor. Strigoaicele, cunoscute si sub numele de vrajitoare, se strang intr-un loc parasit si se bat cu limbile de la melite. 
De aceea, imi spunea, zambind smechereste, bunicul, femeile ascund in aceasta noapte melitele. 
Si strigoaicele? Ele ce fac?, intrebam de fiecare data. Strigoaicele, imi raspundea bunicul, ele tot mai gasesc cateva melite. Iar dupa ce se bat, incaleca pe limbile de melita si pleaca sa ia laptele vacilor. 
Pe strigoaice nu le poti vedea, caci sunt naluci. Daca totusi esti hotarat sa le privesti, trebuie sa gasesti un sarpe, inainte de sarbatoarea Sfantului Gheorghe, sa-i tai capul cu un ban de argint si sa-i pui in gura un catel de usturoi pe care sa-l lasi acolo pana incolteste. Cand catelul incolteste il poti pune la palarie si te poti catara intr-un pom. De acolo vei vedea strigoaicele calarind vitele.
Gheorghe din Capadocia
Gheorghe s-a nascut in Capadocia, in timpul imparatului Diocletian. Parintii lui au fost crestini. Ramas orfan de tata, Gheorghe pleaca impreuna cu mama sa in Palestina, avand acolo averi mari. 
Tanarul se remarca prin vitejie si ajunge conducator in garda imparatului care, starnit de ginerele lui, ii persecuta pe crestini. Diocletian le cere crestinilor sa aleaga intre credinta si viata. 
Gheorghe e cel care de bunavoie se infatiseaza imparatului, marturisindu-si credinta. E supus la chinuri de neimaginat si vazandu-i suferinta si curajul cu care ii rezista, multi crestini care se lepadasera de Hristos se intorc la credinta. 
Insasi Alexandra, sotia imparatului, se spune ca se converteste la crestinism. Imparatul il osandeste pe Gheorghe la moarte si, in 23 aprilie, i se taie capul.
23 aprilie marcheaza inceputul unui vechi an pastoral. Din aceasta zi pana la Sfantul Dumitru dureaza "vara pastorilor". Tot atunci, chiriasii din orase isi reinnoiau intelegerile cu proprietarii imobilelor sau se mutau intr-o alta locuinta.
Pomana mortilor
Pentru morti, de Sfantul Gheorghe se da pomana oale cu lapte, colac, lumanari si cas. Sunt chiar locuri unde pana astazi oamenii nu s-au atins de laptele de oaie. Aceasta pentru ca exista credinta ca intai trebuie sa-l guste mortii. Se spune chiar : "poama noua in gura veche".
** LA MULTI ANI! si nu va suparati prea tare daca cineva, de Sangiorz, va urzica, caci legendele spun ca pentru a fi sprinteni tot restul anului, oamenii trebuie sa faca "o baie" de urzici. Fiti vigilenti si nu uitati: de Sfantul Gheorghe se fac cele mai multe vraji de dragoste.

Carmen Neamtu - Occident
  • Liceul sportiv nu se mai muta la Fortuna

Parintii elevilor nu doresc ca Liceul Sportiv sa se mute la FortunaPrimarul Dorel Popa s-a intalnit, ieri dupa-amiaza, cu consiliul de administratie al Inspectoratului Scolar General, conducerea liceului sportiv si a Scolii generale nr. 6, de la Fortuna. 
La intalnire au participat si reprezentantii comitetului de parinti de la scoala generala. 
S-a ajuns la concluzia ca Liceul Sportiv nu va mai fi mutat in respectiva locatie, ca urmare a protestului a peste 450 de parinti. "Domnul primar a promis oamenilor, la o intalnire cetateneasca derulata in Bujac, ca va gasi o solutie care sa multumeasca ambele parti. Liceul Sportiv va ramane in cladirea Liceului Iuliu Maniu si nu va mai fi mutat la Generala 6.
Si sportivii sunt multumiti, si parintii elevilor din scoala primară"
, ne-au declarat surse din cadrul ISJ, prezente la discutii.

Andrei Ando - Observator

  • "Pacientul nu va mai fi pus in situatia de a negocia cu medicii"

Doctorul Dorin Lazar crede in avantajele reformei sanitareConsidera dr. Dorin Lazar, directorul DSP Arad
Reforma din Sanatate a generat o serie de conflicte intre sefii de sectii unificate, nesiguranta pentru locul de munca odata cu reducerea numarului de paturi, si cu desfiintarea unor sectii; nemultumiri in randul pacientilor privind conditiile de spitalizare, desfiintarea unor centre de permanenta... 
Ministrul Sanatatii si Familiei a emis saptamana trecuta un Ordin privind noua structura a unitatilor spitalicesti. 
In ce consta aceasta reforma? E o masura buna sau nu pentru pacient? Vor fi disponibilizari in randul personalului din sistem?... sunt cateva dintre problemele pe care le-am discutat cu directorul DSP Arad, dr. Dorin Lazar.
- D-le director, in ce consta de fapt aceasta reforma pentru judetul Arad?
- Reforma nu a insemnat numai reducerea numarului de paturi cum pare la o prima vedere. Spun asta pentru ca la unele sectii, cum sunt TBC si Oncologia s-au adus paturi in plus. Daca o structura nu poate oferi conditii de spitalizare la standarde modeste, mai bine sa nu existe. Principiul acestei reforme consta in: 
*realizarea unui raport intre suprafata de spitalizare si numarul de paturi existent; 
*eficienta unei unitati spitalicesti, reprezentata prin indicii de utilizare reala a paturilor. Restructurarea are ca efect asezarea paturilor la locul cuvenit in functie de volumul de munca prestata in unitatea respectiva. Speram ca aceste masuri vor conduce la o crestere a alocatiei pe ziua de spitalizare, care sa imbunatateasca efectiv conditiile in care este tratat bolnavul acut, stiut fiind faptul ca aceasta categorie de pacienti necesita cheltuieli mai mari decat cronicii.
- Va avea loc o ierarhizare a spitalelor?
-Da! In etapa urmatoare va avea loc o ierarhizare. In functie de confortul oferit pacientilor, fiecare spital va primi "stele", precum hotelurile.
-Care este noua structura a spitalelor din judet din punctul de vedere al numarului de paturi?
- Dupa noua structura, in judet sunt 2409 paturi, repartizate astfel: 799 la Spitalul Judetean, 565 la Municipal, 285 la Matern, 80 la Ineu, 100 la Sebis, 115 la Lipova, 85 la Chisineu Cris, 75 la Gurahont, 115 la Mocrea, 85 la Capalnas, 75 la Dezna, 30 la Centrul de Sanatate din Santana.
-Au fost desfiintate spitale din judet?
- Desi la inceputul discutiilor s-a pus problema desfiintarii tuturor spitalelor din judet, Ministerul a decis in final sa nu se desfiinteze nici o unitate spitaliceasca cu personalitate juridica. A fost dezafectata Sectia de Recuperare Cardio-Vasculara din Ghioroc, ea fiind mutata la Lipova si Psihiatria din Pancota, pe motivul retrocedarii cladirii proprietarului de drept. A fost desfiintat doar Centrul de Sanatate din Savarsin care nu avea personalitate juridica. 
- Ce s-a decis in legatura cu sectiile de pediatrie?
- Din fericire, d-na ministru a revenit asupra deciziei de desfiintare a acestora. La inceput s-a decis ca din orice spital care nu are medic anestezist sa dispara sectiile de ginecologie, chirurgie, pediatrie si infectioase. Cu toate acestea, Ministerul a permis ramanerea sectiilor de pediatrie in spitalele din Lipova, Chisineu Cris si Sebis. 
Referitor la desfiintarea celorlalte sectii din aceasta categorie trebuie sa spun ca e o masura buna. Nu se poate risca efectuarea unei interventii medicale in conditii nesecurizate.
- Omul de rand care va trebui sa se interneze intr-un spital va avea de suferit de pe urma acestei reforme?
- Dimpotriva. Reforma urmareste cresterea calitatii serviciilor medicale nu reducerea lor. Pacientul nu va mai fi pus in situatia de a negocia cu medicii pentru tratamentul pe care trebuie sa il urmeze, in sensul ca o parte a medicatiei o da spitalul iar cealalta o suporta pacientul din buzunarul propriu.
- Pe cand preconizati infiintarea noilor sectii medico-sociale?
- Nu pot spune o data concreta. La ora actuala, documentatia este intocmita, urmand ca in perioada imediat urmatoare sa se emita o Hotarare de Guvern in acest sens. Pentru inceput ele vor fi infiintate in Pancota, Ghioroc, Ineu si Gurahont.
- Orice Consiliu Local are dreptul de a infiinta in localitate o astfel de sectie?
- Bineinteles. Legislatia permite acest lucru. Trebuie doar interes din partea comunitatii pentru aceste aspecte.
- Ce alte schimbari prevede aceasta reforma?
- O masura pe care eu nu o vad ca pe un mare castig consta in unificarea unor sectii din spitale, cum sunt internele cu gastro-enterologia, toate sectiile de chirurgie vor deveni compartimente ale chirurgiei generale, cardiologia cu terapia coronariana... o serie de astfel de unificari care creeaza animozitati intre sefii de sectie, o parte dintre acestia urmand a-si parasi functiile.
- Cine va decide care dintre sefii sectiilor unificate va ramane in continuare in aceeasi functie?
- Cu siguranta se vor organiza concursuri. Aceasta decizie le revine directorilor de spitale; Nu e o decizie usoara avand in vedere ca acesti medici au ajuns la conducerea unei anumite sectii printr-un concurs. 
Mai mult decat atat, fiecare sectie doreste autonomie si mi se pare firesc ca lucrurile sa fie asa. Cu siguranta insa aceste structuri nu sunt imuabile. Ele vor fi perfectibile, insa pentru moment...
- La ce sa se astepte directorii de spitale din judet?
- Trebuie sa stie ca de acum trebuie sa demonstreze eficienta unitatilor pe care le conduc. In cazul in care banii pe care ii vor primi de la CAS nu se vor regasi in serviciile prestate, exista riscul desfiintarii lor. CAS nu mai isi permite sa arunce bani pentru ceva ce nu e eficient. Vor urma in acest sens o serie de verificari in teren a reprezentantilor Corpului de Control al Ministerului Sanatatii si Familiei.
- Ce s-a intamplat cu o parte a centrelor de permanenta din judet?
- Anul trecut au existat 40 de astfel de centre. O parte a lor a fost desfiintata. Motivul e reprezentat de lipsa lor de eficienta. Ele au functionat in asteptarea pacientilor. Cu toate ca existau zile in care nu erau solicitati la centru, medicii primeau cate 120.000 lei pentru o ora de garda. In acest fel se adunau sume fabuloase de bani aruncate efectiv pe apa Sambetei. Mai mult decat atat, la un control pe care CAS l-a organizat in judet, o mare parte a medicilor nu se aflau la centru, desi erau de garda. Si mai erau si platiti pentru statul acasa. In aceste conditii trebuia desfiintate...
- Va fi afectat si personalul din sistem in urma restructurarilor?
- Intentia noastra este aceea ca reforma sa aiba un impact cat mai redus asupra personalului. Nu vor fi disponibilizari masive. Cel putin in randul medicilor si al personalului mediu nu se pune problema disponibilizarilor. O parte a cadrelor vor fi redistribuite in alte sectoare. Norocul nostru consta in faptul ca pana acum nu am avut acoperit necesarul de personal decat in proportie de aproximativ 50%.
- Care este termenul limita de aplicare a Ordinului Ministrului Sanatatii privind noua structura?
- 30 aprilie a.c. Termenul este scurt, dar trebuie sa facem fata cerintelor.
-Va multumesc!

Madiana Popescu - Adevarul

  • La Mocrea, 120 de intelectuali cronici asteapta sa reinvie…

La Sanatoriul de psihiatrie de la Mocrea sunt internati 120 de bolnavi cronici - Virtual Arad News (c)2003Cei 120 de bolnavi cronici internati la Spitalul din Mocrea au lumea lor, iar treaba asta e diagnosticata de noi, "astia normalii", la modul cinic, drept nebunie. Specialistii calificati in stiinta lumilor imaginare sunt, si ei, nehotarati: schizofrenie este un termen atat de ambiguu incat, ca sa incepi sa-l definesti trebuie sa parcurgi lectura a sute de carti groase, dupa care risti ca tu insuti sa fii tratat drept nebun sau, ma rog, schizofrenic… Imaginea care-ti sare-n ochi de cum intri intr-un asezamant de felul celui de la Mocrea, si cu care ramai in memorie tot restul vietii, este cea intiparita pe chipul pacientilor. Aceeasi „stampila” – aici demonul bolii a dat dovada de  lipsa crasa de inventivitate – pe fiecare chip: crispare, impietrire, concentrare exagerata pe un anume peisaj interior, probabil fara corespondenta in realitate – si de aici începe tragedia.
Pornind de la un caz cutremurator
Acum cateva zile, Gheorghe Racolta, fost internat la Mocrea, a fost intr-atat de bantuit de demonii sai interiori incat a fugit din gospodaria sateanului care a incercat sa-l recupereze pentru societate si a ucis in bataie o vecina septuagenara. Probabil ca nenorocitului ii dictase diavolul sa comita atrocitatea, pentru indeplinirea cine stie carui plan sinistru, si e aproape cert ca Racolta nu va mai vedea in veci lumina zilei decat prin gratiile dese ale unui salon de la Gataia sau Jebel. „Nu avem cum sa prevedem asemenea evenimente. Ne-am bucurat de faptul ca Racolta, fostul nostru pacient, a fost luat in custodie de un suflet milos, care l-a ales dintre ceilalti dupa anumite criterii… Pentru schizofrenie nu exista înca un tratament terapeutic riguros, nicaieri in lume, care sa presupuna o finalitate. Noi, medicii,  putem interveni doar simptomatic, atunci cand suntem martorii unei crize. Haloperidolul este medicamentul cheie pe care il administram pentru domolirea crizelor de halucinatie”  - ne spune doctorul Borzak Antoniu, directorul clinicii.
Directorul sta pe un fotoliu comod, si in spatele sau e o biblioteca cu carti exagerat de groase, scrise de autori dintre care nu am auzit decat de Pavlov. Paralel cu biroul mai e o biblioteca cu câteva casete audio si cu autori de beletristica, despre care am auzit integral si pot confirma ca toti erau schizofrenici, sau macar suspecti de schizofrenie… Fata in fata – schizofrenici care au scris capodopere pe care le citeste toata lumea spre a se vindeca, versus doctori care au compus lucrari sterile pe care nu le citeste nimeni si nici nu se vindeca.

Pana si coasa reformei a refuzat sa se apropie de schizofrenici
Schizofrenia este boala care afectează, exclusiv, creiere cu inteligenta peste medie si suflete cu sensibilitatea mult peste medie. Din Arad, marsava muza a reusit sa recolteze 120 (o suta au studii superioare)… Un numar de 60 dintre acestea sunt cazate pe „Sectia inchisa”, un eufemism diplomatic pentru saloanele cu gratii din care nu ai voie sa iesi decat sub escorta, din care urli toata ziua dupa tigari si toata noaptea dupa doamna cu coasa, sa vina macar sa-si ispraveasca munca inceputa. Nu vine nimeni: nici cu tigari, nici cu izbavirea! Nici macar „reforma” din sistemul sanitar nu a trecut pe acolo: totul e ca acum 100 de ani si asa va fi si peste 1000…
P.B. are cati ani vrea ea, e atenta la tot ce facem si, cand ne vede fotografiind, se plictiseste de actiunea pe care i-o putem oferi si tine un discurs pentru un auditoriu mult mai select decat noi despre „…eu le-am tot spus ca arta e ceva si pozele sunt altceva. Nu poti sa faci si estetica, si informatie concomitent. Deja nici nu ma mai intereseaza sa explic nimanui – bine ca macar nu ma consum…”
Un alt pacient de la „Sectia deschisa” (ne) citeste ziarul. Incepe cu titlurile, le recita ca pe un poem epic, dupa care i se declanseaza nu stiu ce mecanism mnemic si incepe sa turuie zeci de alte titluri, care nu se gasesc in numarul respectiv. Turuie, asa, vreo cinci minute, dupa care rosteste: „Rromii nu au pasaport!” - se opreste brusc, si chipul ii împietreste intr-o durere surda, de parca si-ar asuma suferinta intregii lumi.
Despre Aurel Farcas ne povesteste dr. Borzak: „Boala i-a debutat la 17 ani. A dat semne de regresie relativ repede. Dupa cateva saptamani l-am considerat externabil si ne-am bucurat de evolutia sa, sociala si medicala. Si-a continuat studiile. S-a angajat sofer pe autobuz, unde examenele psiho sunt dintre cele mai severe. Timp de 8 ani a dus pasageri pe ruta Arad – Moneasa. A recazut la fel de brusc precum a debutat. Acum e o leguma – se topeste vazand cu ochii”
In antichitate si in evul mediu, schizofrenicii erau iubiti si chiar considerati sfinti, oamenii bucurandu-se de prezenta lor si iertandu-le excesele pentru ca se considera ca iau asupra lor pacatele comunitatii, care, astfel, nu se mai perpetueaza. Numarul optim de schizofrenici era de doi, la un oras ca Aradul…
Noi pastem fericiti pe Campiile Elizee ale nepasarii. Ei patimesc, poate ca si pentru noi, si asteapta invierea. Nu in fiecare an, asa cum o face un bun crestin, ci in fiecare secunda.

Lucian Valeriu - Observator


Cautare in arhiva Virtual Arad

   Search this site                 powered by FreeFind
 


Publicitate

  Imobil de vanzare


Colectivul de redactie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Trutiu Florin, Sorin Stancu.


O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, Saptamanalul Buletinul de Arad, TV Arad, TV RCS.


 

[Home] [Stiri] [Jurnal TVA] [Arhiva de stiri] [Agenda telefonica] [Advertising] [Multimedia] [Galeria foto] [Catedrala] [Harta orasului]
[Informatii] [Istorie] [Link-uri] [Guest book] [Message board] [Localitati din Arad] [Despre noi]