Bine
ca doar la pret! Inainte de Sarbatori,
romanii din zona granitei obisnuiesc sa mearga la
cumparaturi in Ungaria deoarece preturile produselor
alimentare din supermarketurile unguresti ajung
la o treime din cele practicate pe piata romaneasca.
In aceasta perioada, marile magazine din Ungaria
sunt asaltate de romanii care vor sa achizitioneze
mancare mai buna si mai ieftina.
Am incercat si noi sa vedem cum se cara "Ungaria
la sacosa".
Ungaria
Romania
Iepuri
ciocolata
40.000 lei
75.000
lei
Sunca de curcan
80.000 lei/kg
184.000 lei/kg
Carne de porc file
88.000
lei/kg
135.000 lei/kg
Margarina Rama
14.000
lei
20.000 lei
Faina
8.000
lei
15.000 lei
Parizer
42.000 lei/kg
70.000 lei/kg
Marfa
din angroul Europa, pe tarabele maghiare De obicei, sambata, la piata din Bekescsaba vin
multi romani care vand de la chiloti, treninguri,
becuri pana la lucruri mai vechi ca sa faca rost de
forintii necesari pentru cumpararea mancarii. "Am venit la Bekescsaba imediat dupa 1990.
Atunci am lucrat la UTA si veneam cu garnituri de
pat de vanzare. Cred ca am umplut Bekescsaba cu cearsafuri
si prosoape. Nu ca aveam eu marfa foarte buna, dar
era ieftina fata de produsele lor", povesteste
Elvira Mot din Arad.
Langa ea, alt roman vinde tricouri si chiloti din
bumbac. Cand ne aude vorbind, incepe sa-si faca reclama:
"Are baiatul numai marfa ecologica. Clasa
intii!". Cumparatorii sunt imbiati
in limba lor: "Tesek, poronciolni",
adica "Poftiti, va rog". "Vin plaiesi
din toata tara, chiar si de la Bucuresti. Uite, femeile
alea aduc marfa din complexul Europa. Nu prea-i de
calitate, sunt mai mult lucruri chinezesti, dar sunt
ieftine", spune Elvira, care adauga ca, desi
s-a pensionat, vine saptamanal la piata. La concurenta
cu romanii sunt rusii. Ei aduc in general prize, baterii
de baie, pompe si motoare electrice. Ouale lor, mai ieftine Lantul de magazine "Tesco" este
cunoscut in intreaga Ungarie. Aici vin majoritatea
ardelenilor si banatenilor din zona de frontiera,
pentru cumparaturi. In magazin exista si personal
care vorbeste limba romana. De exemplu, la sfirsitul
saptamanii trecute, la statia de amplificare de la
magazinul "Tesco" din Bekescsaba
se anunta, din timp in timp: "Doamna Rodica
Popescu sa vina la casa, unde domnu’ sot o asteapta
ca s-a pierdut".
Dupa vreun sfert de ora, doamna sotie fusese recuperata,
iar familia se reunise, intorcandu-se la raionul de
carne. "Nu cumpara, tu, pulpe de pui. Ia aripi
de curcan, ca uite ce mari sunt si le poti servi ca
pulpe daca le tai in doua. Costa numai 185 de forinti
kilu, iar pulpele, 390 de forinti", incerca
o doamna mai plinuta sa o lamureasca pe prietena ei
care se chinuia prin semne sa-i arate vanzatorului
ce cantitate doreste. Romanii nu au ezitat sa cumpere
cofraje intregi cu oua gata vopsite, la preturi mai
mici decat ale celor nevopsite din tara. Sarbii cumpara electronice La casa, romanii se remarca dintr-o privire. Ei
cumpara baxuri de margarina Rama, cutii intregi de
iepuri din ciocolata, kilograme intregi de salam si
pulpe de pui. Vorbesc tare, injura sistemul, injura
banii, injura orice. "Mitica, mama, fir-ai
al dracu,de ce pusesi in cosul meu si sucurile
tale? Nu vezi, ma, ca abia-l duc?"
Casieritele zambesc si incearca sa le explice romanilor
sa nu se impinga la casa pentru ca magazinul este
deschis nonstop.
Sarbii se remarca prin cumparaturile pe care le fac:
mai putine produse alimentare si mai multe electronice.
Ei cumpara masini de spalat, aspiratoare, televizoare.
Pentru ca era o promotie la prajitoarele de paine
si la aspiratoare, puteai vedea cozi mari. Sarbii
isi recupereaza TVA-ul la iesirea din Ungaria si se
aleg cu produse ieftine. Romanii "halesc" subventiile maghiare Daca pana nu de mult la "Tesco"
Bekescsaba veneau mai mult romanii din zona granitei
cu Ungaria, acum vin si din judete mai indepartate.
Masini cu numere de Brasov, Harghita si Dolj pot fi
vazute in parcare. E o fericire mare la romani. Le
inghitim, o data cu mancarea, si subventiile pentru
produsele agricole. In conditiile in care salariile
in Ungaria sunt peste ale noastre, exprimate in euro,
pretul mancarii acolo este, chiar echivalat in lei,
mai mic decat in magazinele noastre, iar raportul
calitate-pret este net avantajos. Asa se explica goana
dupa produse alimentare in tara vecina, in ciuda cartii
verzi mai scumpe. Importul la sacosa Importul "la sacosa" atinge
cote mari in perioada Sarbatorilor. Multi someri aradeni
traiesc din aceasta afacere. Cumpara de acolo si vand
aici.
Traficul de la frontiera va fi stopat doar cand guvernul
de la Bucuresti va gasi metode de a proteja producatorul
autohton deoarece numai prin subventii salamul romanesc
va putea ajunge mai ieftin decat cel unguresc. Altfel,
navala romanilor la complexele Cora, Tesco, Metro
sau Interfruct din apropierea granitei va continua.
La o simpla "vamuire" a portbagajelor,
poti sesiza, fara sa fii expert guvernamental, ca
exista un excedent al balantei comerciale net in favoarea
Ungariei.
Sorin
Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)
E
timpul vrajilor de dragoste - Povesti
de adormit adulti.
De
Sangiorz, le dorim tuturor celor ce poarta numele
de GHEORGHE, impliniri cu Carul Mare, bucurii si sanatate
multa. In dar, va oferim povestile miraculoase ale
Sangiorzului. Ele mi-au fost spuse de un om minunat,
bunicul meu, care in acest an ar fi implinit 95 de
ani. De la el am invatat, tot intr-o zi de aprilie,
ca orice vacanta e binemeritata pentru oricine, dar
exista una singura in care nu poti intra: e vacanta
bunului-simt.
Risipa de pelin si usturoi Astazi, am pierdut multe din semnificatiile sarbatorii
de Sangiorz, care se confunda pentru noi, orasenii,
cu mese copioase, pe la norocosii sarbatoriti, si
cadouri semnificative. De Sfantul Gheorghe, imi spunea
bunicul, se facea risipa de usturoi, pelin si leustean.
La case si la grajduri nu lipsea ramura verde, iar
gospodarii aprindeau "focul viu",
un foc obtinut prin frecarea a doua lemne uscate si
care, peste vara, nu trebuie sa se stinga niciodata.
Tot acum e timpul propice pentru vrajile de dragoste,
iar pentru sprinteneala (la trup si minte!) se recomanda
o bataie rupta din Rai – cu urzici. Caci, de Sfantul
Gheorghe, ca sa fie spinteni, oamenii se urzica. Strigoaice in noapte Ajunul sarbatorii de Sfantul Gheorghe se numeste
Sangiorzul vacilor si e cunoscut ca o noapte care-ti
da fiori. Se spune ca daca omul iese de Sangiorzul
vacilor cu capul descoperit din casa, are toate sansele
sa fie "prins" de dupa gat cu fraul
de o strigoaica si fugarit pe camp.
Strigoaica este o femeie rea, batranii spun
ca de Sfantul Gheorghe trupul ii ramane in pat, iar
duhul ii pleaca in cautarea rautatilor. Strigoaicele,
cunoscute si sub numele de vrajitoare, se strang intr-un
loc parasit si se bat cu limbile de la melite.
De aceea, imi spunea, zambind smechereste, bunicul,
femeile ascund in aceasta noapte melitele.
Si strigoaicele? Ele ce fac?, intrebam de fiecare
data. Strigoaicele, imi raspundea bunicul, ele tot
mai gasesc cateva melite. Iar dupa ce se bat, incaleca
pe limbile de melita si pleaca sa ia laptele vacilor.
Pe strigoaice nu le poti vedea, caci sunt naluci.
Daca totusi esti hotarat sa le privesti, trebuie sa
gasesti un sarpe, inainte de sarbatoarea Sfantului
Gheorghe, sa-i tai capul cu un ban de argint si sa-i
pui in gura un catel de usturoi pe care sa-l lasi
acolo pana incolteste. Cand catelul incolteste il
poti pune la palarie si te poti catara intr-un pom.
De acolo vei vedea strigoaicele calarind vitele. Gheorghe din Capadocia Gheorghe s-a nascut in Capadocia, in timpul imparatului
Diocletian. Parintii lui au fost crestini. Ramas orfan
de tata, Gheorghe pleaca impreuna cu mama sa in Palestina,
avand acolo averi mari.
Tanarul se remarca prin vitejie si ajunge conducator
in garda imparatului care, starnit de ginerele lui,
ii persecuta pe crestini. Diocletian le cere crestinilor
sa aleaga intre credinta si viata.
Gheorghe e cel care de bunavoie se infatiseaza imparatului,
marturisindu-si credinta. E supus la chinuri de neimaginat
si vazandu-i suferinta si curajul cu care ii rezista,
multi crestini care se lepadasera de Hristos se intorc
la credinta.
Insasi Alexandra, sotia imparatului, se spune ca se
converteste la crestinism. Imparatul il osandeste
pe Gheorghe la moarte si, in 23 aprilie, i se taie
capul.
23 aprilie marcheaza inceputul unui vechi an pastoral.
Din aceasta zi pana la Sfantul Dumitru dureaza "vara
pastorilor". Tot atunci, chiriasii din orase
isi reinnoiau intelegerile cu proprietarii imobilelor
sau se mutau intr-o alta locuinta. Pomana mortilor Pentru morti, de Sfantul Gheorghe se da pomana
oale cu lapte, colac, lumanari si cas. Sunt chiar
locuri unde pana astazi oamenii nu s-au atins de laptele
de oaie. Aceasta pentru ca exista credinta ca intai
trebuie sa-l guste mortii. Se spune chiar : "poama
noua in gura veche". **
LA
MULTI ANI! si nu va suparati prea tare daca cineva,
de Sangiorz, va urzica, caci legendele spun ca pentru
a fi sprinteni tot restul anului, oamenii trebuie
sa faca "o baie" de urzici. Fiti
vigilenti si nu uitati: de Sfantul Gheorghe se fac
cele mai multe vraji de dragoste.
Carmen
Neamtu - Occident
Liceul
sportiv nu se mai muta la Fortuna
Primarul
Dorel Popa s-a intalnit, ieri dupa-amiaza, cu consiliul
de administratie al Inspectoratului Scolar General,
conducerea liceului sportiv si a Scolii generale nr.
6, de la Fortuna.
La intalnire au participat si reprezentantii comitetului
de parinti de la scoala generala.
S-a ajuns la concluzia ca Liceul Sportiv nu va mai
fi mutat in respectiva locatie, ca urmare a protestului
a peste 450 de parinti. "Domnul primar a
promis oamenilor, la o intalnire cetateneasca derulata
in Bujac, ca va gasi o solutie care sa multumeasca
ambele parti. Liceul Sportiv va ramane in cladirea
Liceului Iuliu Maniu si nu va mai fi mutat la Generala
6.
Si sportivii sunt multumiti, si parintii elevilor
din scoala primară", ne-au declarat surse
din cadrul ISJ, prezente la discutii.
Andrei
Ando - Observator
"Pacientul
nu va mai fi pus in situatia de a negocia cu medicii"
Considera
dr. Dorin Lazar, directorul DSP Arad
Reforma din Sanatate a generat o serie de conflicte
intre sefii de sectii unificate, nesiguranta pentru
locul de munca odata cu reducerea numarului de paturi,
si cu desfiintarea unor sectii; nemultumiri in randul
pacientilor privind conditiile de spitalizare, desfiintarea
unor centre de permanenta...
Ministrul Sanatatii si Familiei a emis saptamana trecuta
un Ordin privind noua structura a unitatilor spitalicesti.
In ce consta aceasta reforma? E o masura buna sau
nu pentru pacient? Vor fi disponibilizari in randul
personalului din sistem?... sunt cateva dintre problemele
pe care le-am discutat cu directorul DSP Arad, dr.
Dorin Lazar. - D-le director, in ce consta de fapt aceasta reforma
pentru judetul Arad? - Reforma nu a insemnat numai reducerea numarului
de paturi cum pare la o prima vedere. Spun asta pentru
ca la unele sectii, cum sunt TBC si Oncologia s-au
adus paturi in plus. Daca o structura nu poate oferi
conditii de spitalizare la standarde modeste, mai
bine sa nu existe. Principiul acestei reforme consta
in:
*realizarea unui raport intre suprafata de spitalizare
si numarul de paturi existent;
*eficienta unei unitati spitalicesti, reprezentata
prin indicii de utilizare reala a paturilor. Restructurarea
are ca efect asezarea paturilor la locul cuvenit in
functie de volumul de munca prestata in unitatea respectiva.
Speram ca aceste masuri vor conduce la o crestere
a alocatiei pe ziua de spitalizare, care sa imbunatateasca
efectiv conditiile in care este tratat bolnavul acut,
stiut fiind faptul ca aceasta categorie de pacienti
necesita cheltuieli mai mari decat cronicii. - Va avea loc o ierarhizare a spitalelor? -Da! In etapa urmatoare va avea loc o ierarhizare.
In functie de confortul oferit pacientilor, fiecare
spital va primi "stele", precum hotelurile. -Care este noua structura a spitalelor din judet
din punctul de vedere al numarului de paturi? - Dupa noua structura, in judet sunt 2409 paturi,
repartizate astfel: 799 la Spitalul Judetean, 565
la Municipal, 285 la Matern, 80 la Ineu, 100 la Sebis,
115 la Lipova, 85 la Chisineu Cris, 75 la Gurahont,
115 la Mocrea, 85 la Capalnas, 75 la Dezna, 30 la
Centrul de Sanatate din Santana. -Au fost desfiintate spitale din judet? - Desi la inceputul discutiilor s-a pus problema
desfiintarii tuturor spitalelor din judet, Ministerul
a decis in final sa nu se desfiinteze nici o unitate
spitaliceasca cu personalitate juridica. A fost dezafectata
Sectia de Recuperare Cardio-Vasculara din Ghioroc,
ea fiind mutata la Lipova si Psihiatria din Pancota,
pe motivul retrocedarii cladirii proprietarului de
drept. A fost desfiintat doar Centrul de Sanatate
din Savarsin care nu avea personalitate juridica. - Ce s-a decis in legatura cu sectiile de pediatrie? - Din fericire, d-na ministru a revenit asupra
deciziei de desfiintare a acestora. La inceput s-a
decis ca din orice spital care nu are medic anestezist
sa dispara sectiile de ginecologie, chirurgie, pediatrie
si infectioase. Cu toate acestea, Ministerul a permis
ramanerea sectiilor de pediatrie in spitalele din
Lipova, Chisineu Cris si Sebis.
Referitor la desfiintarea celorlalte sectii din aceasta
categorie trebuie sa spun ca e o masura buna. Nu se
poate risca efectuarea unei interventii medicale in
conditii nesecurizate. - Omul de rand care va trebui sa se interneze intr-un
spital va avea de suferit de pe urma acestei reforme? - Dimpotriva. Reforma urmareste cresterea calitatii
serviciilor medicale nu reducerea lor. Pacientul nu
va mai fi pus in situatia de a negocia cu medicii
pentru tratamentul pe care trebuie sa il urmeze, in
sensul ca o parte a medicatiei o da spitalul iar cealalta
o suporta pacientul din buzunarul propriu. - Pe cand preconizati infiintarea noilor sectii
medico-sociale? - Nu pot spune o data concreta. La ora actuala,
documentatia este intocmita, urmand ca in perioada
imediat urmatoare sa se emita o Hotarare de Guvern
in acest sens. Pentru inceput ele vor fi infiintate
in Pancota, Ghioroc, Ineu si Gurahont. - Orice Consiliu Local are dreptul de a infiinta
in localitate o astfel de sectie? - Bineinteles. Legislatia permite acest lucru.
Trebuie doar interes din partea comunitatii pentru
aceste aspecte. - Ce alte schimbari prevede aceasta reforma? - O masura pe care eu nu o vad ca pe un mare castig
consta in unificarea unor sectii din spitale, cum
sunt internele cu gastro-enterologia, toate sectiile
de chirurgie vor deveni compartimente ale chirurgiei
generale, cardiologia cu terapia coronariana... o
serie de astfel de unificari care creeaza animozitati
intre sefii de sectie, o parte dintre acestia urmand
a-si parasi functiile. - Cine va decide care dintre sefii sectiilor unificate
va ramane in continuare in aceeasi functie? - Cu siguranta se vor organiza concursuri. Aceasta
decizie le revine directorilor de spitale; Nu e o
decizie usoara avand in vedere ca acesti medici au
ajuns la conducerea unei anumite sectii printr-un
concurs.
Mai mult decat atat, fiecare sectie doreste autonomie
si mi se pare firesc ca lucrurile sa fie asa. Cu siguranta
insa aceste structuri nu sunt imuabile. Ele vor fi
perfectibile, insa pentru moment... - La ce sa se astepte directorii de spitale din
judet? - Trebuie sa stie ca de acum trebuie sa demonstreze
eficienta unitatilor pe care le conduc. In cazul in
care banii pe care ii vor primi de la CAS nu se vor
regasi in serviciile prestate, exista riscul desfiintarii
lor. CAS nu mai isi permite sa arunce bani pentru
ceva ce nu e eficient. Vor urma in acest sens o serie
de verificari in teren a reprezentantilor Corpului
de Control al Ministerului Sanatatii si Familiei. - Ce s-a intamplat cu o parte a centrelor de permanenta
din judet? - Anul trecut au existat 40 de astfel de centre.
O parte a lor a fost desfiintata. Motivul e reprezentat
de lipsa lor de eficienta. Ele au functionat in asteptarea
pacientilor. Cu toate ca existau zile in care nu erau
solicitati la centru, medicii primeau cate 120.000
lei pentru o ora de garda. In acest fel se adunau
sume fabuloase de bani aruncate efectiv pe apa Sambetei.
Mai mult decat atat, la un control pe care CAS l-a
organizat in judet, o mare parte a medicilor nu se
aflau la centru, desi erau de garda. Si mai erau si
platiti pentru statul acasa. In aceste conditii trebuia
desfiintate... - Va fi afectat si personalul din sistem in urma
restructurarilor? - Intentia noastra este aceea ca reforma sa aiba
un impact cat mai redus asupra personalului. Nu vor
fi disponibilizari masive. Cel putin in randul medicilor
si al personalului mediu nu se pune problema disponibilizarilor.
O parte a cadrelor vor fi redistribuite in alte sectoare.
Norocul nostru consta in faptul ca pana acum nu am
avut acoperit necesarul de personal decat in proportie
de aproximativ 50%. - Care este termenul limita de aplicare a Ordinului
Ministrului Sanatatii privind noua structura? - 30 aprilie a.c. Termenul este scurt, dar trebuie
sa facem fata cerintelor. -Va multumesc!
Madiana
Popescu - Adevarul
La
Mocrea, 120 de intelectuali cronici asteapta sa reinvie…
Cei
120 de bolnavi cronici internati la Spitalul din
Mocrea au lumea lor, iar treaba asta e diagnosticata
de noi, "astia normalii", la modul
cinic, drept nebunie. Specialistii calificati in stiinta
lumilor imaginare sunt, si ei, nehotarati: schizofrenie
este un termen atat de ambiguu incat, ca sa incepi
sa-l definesti trebuie sa parcurgi lectura a sute
de carti groase, dupa care risti ca tu insuti sa fii
tratat drept nebun sau, ma rog, schizofrenic… Imaginea
care-ti sare-n ochi de cum intri intr-un asezamant
de felul celui de la Mocrea, si cu care ramai in memorie
tot restul vietii, este cea intiparita pe chipul pacientilor.
Aceeasi „stampila” – aici demonul bolii a dat dovada
de lipsa crasa de inventivitate – pe fiecare
chip: crispare, impietrire, concentrare exagerata
pe un anume peisaj interior, probabil fara corespondenta
in realitate – si de aici începe tragedia. Pornind
de la un caz cutremurator Acum
cateva zile, Gheorghe Racolta, fost internat la Mocrea,
a fost intr-atat de bantuit de demonii sai interiori
incat a fugit din gospodaria sateanului care a incercat
sa-l recupereze pentru societate si a ucis in bataie
o vecina septuagenara. Probabil ca nenorocitului ii
dictase diavolul sa comita atrocitatea, pentru indeplinirea
cine stie carui plan sinistru, si e aproape cert ca
Racolta nu va mai vedea in veci lumina zilei decat
prin gratiile dese ale unui salon de la Gataia sau
Jebel. „Nu avem cum sa prevedem asemenea evenimente.
Ne-am bucurat de faptul ca Racolta, fostul nostru
pacient, a fost luat in custodie de un suflet milos,
care l-a ales dintre ceilalti dupa anumite criterii…
Pentru schizofrenie nu exista înca un tratament terapeutic
riguros, nicaieri in lume, care sa presupuna o finalitate.
Noi, medicii, putem interveni doar simptomatic,
atunci cand suntem martorii unei crize. Haloperidolul
este medicamentul cheie pe care il administram pentru
domolirea crizelor de halucinatie” - ne
spune doctorul Borzak Antoniu, directorul clinicii.
Directorul sta pe un fotoliu comod, si in spatele
sau e o biblioteca cu carti exagerat de groase, scrise
de autori dintre care nu am auzit decat de Pavlov.
Paralel cu biroul mai e o biblioteca cu câteva casete
audio si cu autori de beletristica, despre care am
auzit integral si pot confirma ca toti erau schizofrenici,
sau macar suspecti de schizofrenie… Fata in fata –
schizofrenici care au scris capodopere pe care le
citeste toata lumea spre a se vindeca, versus doctori
care au compus lucrari sterile pe care nu le citeste
nimeni si nici nu se vindeca. Pana si
coasa reformei a refuzat sa se apropie de schizofrenici Schizofrenia
este boala care afectează, exclusiv, creiere cu inteligenta
peste medie si suflete cu sensibilitatea mult peste
medie. Din Arad, marsava muza a reusit sa recolteze
120 (o suta au studii superioare)… Un numar de 60
dintre acestea sunt cazate pe „Sectia inchisa”,
un eufemism diplomatic pentru saloanele cu gratii
din care nu ai voie sa iesi decat sub escorta, din
care urli toata ziua dupa tigari si toata noaptea
dupa doamna cu coasa, sa vina macar sa-si ispraveasca
munca inceputa. Nu vine nimeni: nici cu tigari, nici
cu izbavirea! Nici macar „reforma” din sistemul
sanitar nu a trecut pe acolo: totul e ca acum 100
de ani si asa va fi si peste 1000…
P.B. are cati ani vrea ea, e atenta la tot ce facem
si, cand ne vede fotografiind, se plictiseste de actiunea
pe care i-o putem oferi si tine un discurs pentru
un auditoriu mult mai select decat noi despre „…eu
le-am tot spus ca arta e ceva si pozele sunt altceva.
Nu poti sa faci si estetica, si informatie concomitent.
Deja nici nu ma mai intereseaza sa explic nimanui
– bine ca macar nu ma consum…” Un alt pacient de la „Sectia deschisa”
(ne) citeste ziarul. Incepe cu titlurile, le recita
ca pe un poem epic, dupa care i se declanseaza nu
stiu ce mecanism mnemic si incepe sa turuie zeci de
alte titluri, care nu se gasesc in numarul respectiv.
Turuie, asa, vreo cinci minute, dupa care rosteste:
„Rromii nu au pasaport!” - se opreste brusc,
si chipul ii împietreste intr-o durere surda, de parca
si-ar asuma suferinta intregii lumi.
Despre Aurel Farcas ne povesteste dr. Borzak: „Boala
i-a debutat la 17 ani. A dat semne de regresie relativ
repede. Dupa cateva saptamani l-am considerat externabil
si ne-am bucurat de evolutia sa, sociala si medicala.
Si-a continuat studiile. S-a angajat sofer pe autobuz,
unde examenele psiho sunt dintre cele mai severe.
Timp de 8 ani a dus pasageri pe ruta Arad – Moneasa.
A recazut la fel de brusc precum a debutat. Acum e
o leguma – se topeste vazand cu ochii”…
In antichitate si in evul mediu, schizofrenicii erau
iubiti si chiar considerati sfinti, oamenii bucurandu-se
de prezenta lor si iertandu-le excesele pentru ca
se considera ca iau asupra lor pacatele comunitatii,
care, astfel, nu se mai perpetueaza. Numarul optim
de schizofrenici era de doi, la un oras ca Aradul…
Noi pastem fericiti pe Campiile Elizee ale nepasarii.
Ei patimesc, poate ca si pentru noi, si asteapta invierea.
Nu in fiecare an, asa cum o face un bun crestin, ci
in fiecare secunda.