Vineri, 24 octombrie 2003

• La Arad se deschide prima Scoala libera de arta

"La Scuola delle Arti" va mai avea sedii doar in Italia si Spania In incinta Consiliului Judetean a avut loc, ieri, prezentarea unui proiect cultural de anvergura internationala.  Proiectul isi propune crearea unei Scoli libere de arte, conceputa in parteneriat cu Italia si Spania mizand pe un sprijin european.  Stiind ca Romania are in vedere pentru anul 2007, intrarea in Uniunea Europeana, acest proiect este foarte important atat din punct de vedere administrativ cat si din punct de vedere politic.  Acest program va propune orasului nostru o initiativa noua cu un impact foarte puternic si asupra populatiei, care va duce atat la o imbogatire sufleteasca cat si una economica dezvoltand o influenta straina in Romania.  "La Scuola delle Arti" va avea trei sedii, cate unul in fiecare tara partenera, adica, un sediu la Potenta Picena (Italia), Guardamar in Spania si unul la Arad.  Iar programele de studiu vor fi concepute in asa fel, incat sa permita absolventilor integrarea imediata avantajoasa in sfera economica.  La proiect au colaborat persoane din domeniul artelor din dorinta de forma si informa prin intermediul artistilor nu prin metoda clasic adica prin profesori, scoala isi propune - sa dezvolte potentialitatile artistice ale publicului tinta, prin cursuri teoretice, expozitii, prin productii de spectacole percum si prin asigurarea unei colaborari nemijlocite cu artizani si profesionisti artelor.  Costurile acestui proiect vor fi acoperite, in principal, de catre Uniunea Europeana, prin programele Interreg III B sau Interreg III C.  De asemenea, proiectul prevede contributii in fonduri din partea partenerilor locali. Asfel, fiecare tara va gazdui profesori din celelalte tari.  M. Gaicean - Agenda zilei

• Transportatorii inselati de clienti

Scriam in numerele trecute ale stirilor despre acei transportatori care ofera clientilor pe care-i transporta in Ungaria, bani imprumut, necesari pentru a-i prezenta la vama, la iesirea din tara.  Doi resiteni s-au gandit sa apeleze la serviciile unor astfel de transportatori, persoane fizice si sa-i lase fara bani.  Au gasit cateva anunturi in ziar, au contactat persoanele respective si le-au platit biletul pentru un transport in Ungaria.  Dupa ce au achitat biletul, cei doi le-au cerut transportatorilor sa-i imprumute cu sumele de bani necesare iesirii din tara.  Resitenii au primit - banii in apropiere de vama. Julien Daniel Covaciu de 26 de ani si Alin Stanculescu de 19 ani au sarit din masina si au fugit cu banii pe care i-au primit imprumut.  Escrocii au reusit pana acum sa obtina, in numai doua luni, suma de 5000 de euro, de la trei transportatori.  Ultimul inselat le-a retinut semnalmentele celor doi si s-a hotarat sa-i reclame la politie.  "Teparii" au fost prinsi si urmeaza sa fie prezentati Parchetului de pe langa Tribunalul Arad cu propunere de arestare preventiva pentru abuz de incredere. Claudiu Oprean - Ziarul Transilvania

• O consecinta a depopularii satelor. Casele pustii de la tara

Aproape jumatate de secol oamenii de la sate au luat drumul orasului. Imposibilitatea de a se adapta agriculturii cooperatiste sau speranta unei vieti urbane mai usoare i-au determinat sa-si abandoneze casa stramoseasca. Pentru multi dintre ei timpul a dovedit ca aceasta stramutare a fost, de fapt, un exod. A carui marturie trista sunt casele pustii de la tara. Cei cu case noi erau considerati chiaburi Construirea unei case a reprezentat dintotdeauna un eveniment deosebit in viata unei familii.  In satele de pe Valea Muresului casele se construiau indeosebi din lemn, care reprezenta materialul de constructie cel mai ieftin si mai la indemana, fiind acoperite cu paiele rezultate din cultura graului.  Satenii se ajutau unii pe altii, organizand vestitele "claci", unde se adunau mai multi barbati din sat care munceau impreuna si reuseau sa ridice o casa in doar cateva zile.  Astfel ca problema locuintelor pentru familiile nou intemeiate se rezolva oarecum firesc si extrem de rapid, mai ales ca, de obicei, tinerii primeau ca zestre si cate un teren bun pentru construit. Pe la mijlocul secolului trecut au inceput sa fie construite si aici case din caramida, acoperite cu tigla, tencuite si varuite, mai incapatoare, mai confortabile.  Efortul financiar era considerabil in conditiile satelor de la munte si doar familiile mai instarite reuseau sa-si edifice o asemenea locuinta. Iar drept "rasplata" pentru sarguinta si harnicia lor, cei mai instariti gospodari au fost declarati chiaburi si trimisi la munca fortata. Cam tot atunci terenurile agricole si animalele, care reprezentau baza economica a gospodariei taranului, au fost confiscate prin cooperativizare. Stigmatizat, saracit si vulnerabil taranul a ajuns sa considere ca singura sa cale de salvare este mutarea la oras. Munca la camp a fost inlocuita cu trasul la saiba in uzina, iar casa parinteasca cu apartamentul de la bloc. Taranii de la oras isi renega satul Pana si cei care au ramas nu aveau nici un motiv sa-si tina copiii pe langa gospodaria care abia subzista, cultivand ceapa pe terenul pentru flori din fata casei sau din furtisagurile de la CAP.  Asa ca singurul lor scop era sa-si dea copiii la scoala si apoi sa-i trimita in vreo slujba la oras. Pentru o vreme multora le-a mers bine la oras, iar satele au ajuns pustii, locuite doar de catre cei carora varsta nu le mai permitea sa o ia de la inceput. Acesti tarani de varsta a doua au sustinut ani de zile satele din zona deluroasa a Vaii Muresului. "Am lucrat pamantul toata viata  - ne spune Roman Ilie din Corbesti – si am trait si bine si rau. Acum nu mai am putere si toate holdele mele sunt parloage. Salasurile pica pe mine, doara ma rabda cat mai traiesc…".  Odata cu declinul lor s-a prabusit insa si temelia acestei zone rurale. Ajunsi neputinciosi sau trecuti deja in lumea celor drepti ei au lasat in urma un gol vizibil, care nu poate fi umplut cu nimic, pentru ca generatia care trebuia sa le succeada practic lipseste. Gospodariile se vand pe bani putini In satele Troas, Parnesti, din comuna Savarsin, Baia ori Lupesti, din comuna Varadia de Mures sau Rosia-Noua si Obarsia din comuna Petris, aproape jumatate din casele existente sunt pustii. Majoritatea dintre ele au fost scoase la vanzare, insa cumparatorii sunt putini. O gospodarie intreaga, formata din casa de locuit, grajd cu sura si alte acareturi, plus terenul din jur, se vinde pentru o suma cuprinsa intre 30-50 milioane lei. Unele sunt inca in stare buna, altele trebuind reparate pentru a putea fi locuite. Majoritatea cumparatorilor sunt tot oameni de la oras, care le achizitioneaza pentru a le transforma in case de vacanta. Tiberiu Dughi, psiholog din Arad, ne spune: "Am cumparat o casa intr-un sat din comuna Petris, pentru o suma care mi s-a parut rezonabila. Cu 60 milioane lei am achizitionat o intreaga gospodarie, inconjurata de o gradina mai mare de un hectar. Locul este minunat si l-am amenajat in asa fel incat sa pot merge acolo intotdeauna cu placere". Pe langa posibilitatea de a fi transformate in case de vacanta, gospodariile pustii ar putea deveni locatii pentru turismul rural. Din pacate exista prea putine initiative locale, materializandu-se doar cate una in Troas si Rosia-Noua, desi zona este generoasa in acest sens.  Oricum, cine doreste sa cumpere o casa la tara, la un pret foarte mic, are toate sansele sa reuseasca in aceasta zona.  Singurul inconvenient este distanta destul de mare fata de oras si drumurile, de obicei proaste, care fac legatura cu satele in cauza. Iar singura speranta pentru ca in aceste sate casele sa nu ajunga toate pustii, sunt putinii tineri care au mai ramas sa traiasca aici.  Desi viata le este grea ei nu mai au acum o alta solutie. Prea putini isi pot permite luxul de a urma o scoala la oras, care sa le asigure apoi o slujba, iar despre posibilitatea de a-si cumpara un apartament la bloc nici nu se poate discuta.  Asadar, ca intr-un joc ciudat al sortii, o situatie de trista necesitate contine si un licar de speranta. Lazar Faur - Observator

• "Invatacei" scandinavi la Gurahont: Viitori fermieri suedezi - in documentare pe plaiuri mioritice

Timp de patru zile, Liceul "Ion Buteanu" din Gurahont a fost gazda unei delegatii de elevi si profesori de la scoala din Munkagard, localitate situata in landul suedez Haland, regiunea Göteborg.  Aceasta inedita vizita a oaspetilor din Suedia este rezultatul unui lung sir de corespondente si deplasari ale partii romane in nordul Europei, inceput inca din 1996, cand mesageri au fost Teodor Paiusan, directorul scolii, Gheorghe Florea, primarul Gurahontului si Dorel Budea, seful asociatiei agricole. Pe parcurs, relatiile suedezo-romane au ramas doar in grija scolii din Gurahont, care a inceput o fructuoasa colaborare in domeniul agricol.  Astfel, de-a lungul celor cativa ani, clasele cu profil agricol ale liceului au beneficiat de un real sprijin: au primit masini agricole, combina de recoltat, semanatoare, balotiere, folosite ca material didactic, mai ales ca liceul din Gurahont detine si un lot de pamant, lucrat de elevi.  De asemnea, in fiecare an elevi din clasele cu profilul de pregatire "fermieri agromontani" au fost invitati la prietenii lor din Suedia unde au avut ocazia sa vada cum se face agricultura performanta. "Parintele acestei colaborari este, de fapt, Benkt Svenson, reprezentantul Asociatiei Agricole a Fermierilor din landul Haland, care a venit in Romania chiar dupa revolutie. El a pus bazele unei asociatii, a facut si alte investitii si tot el este responsabil pentru relatiile noastre de prietenie. Desi noi am trimis cativa ani la rand elevi ai liceului in Suedia, iata, este pentru prima data cand elevii din Munkagard pot lua cunostinta cu realitatile locului. ", ne-a declarat Teodor Paiusan, directorul Liceului "Ion Buteanu". Pe timpul celor patru zile petrecute in Gurahont, elevi suedezi, patru fete si doi baieti, care invata in liceu sa devina fermieri, au avut un program deosebit de incarcat, dar instructiv in acelasi timp.  Spre exemplu, ziua de luni a fost dedicata vizitarii targului saptamanal din localitate, iar dupa-amiaza au vazut pe viu cum se lucreaza in padure.  Aceasta demonstratie a ramas pentru ei unul dintre punctele de atractie, despre care ne-au relatat cu incantare si intr-o scurta conferinta de presa organizata ad-hoc. Cei sase viitori fermieri au mai facut deplasari la ferma scolara, unde au beneficiat si de o lectie demonstrativa despre conducerea tractorului, au vizitat moara, cazanul de facut tuica, fabrica de conserve, pepiniera din Iosasel, Parcul dendrologic din Gurahont.  Pe tot parcursul vizitei, elevii suedezi au fost cazati la familiile colegilor lor din Gurahont. Chiar daca pentru noi poate parea ciudat, cele patru tinere suedeze de nici 17 ani, care compuneau delegatia, viseaza sa ajunga fermieri si nu se sfiesc, dupa cum am aflat, sa conduca tractorul, sa lucreze la porci, la vaci, cu plugul, discul etc.  Pentru ele agricultura este o meserie ca oricare alta, o meserie banoasa, daca o faci cu placere.  Marele lor avantaj este insa tehnologia de care beneficiaza in tara lor natala si nu in ultimul rand volumul redus de munca.  Pentru ca, n-o sa va vina sa credeti, dar la o ferma unde se cresc 100 de vaci, de exemplu, toata munca poate fi facuta in maximum doua ore si jumatate, de catre doua persoane.  Cu amanunte despre modelul suedez de agricultura si alte informatii interesante vom reveni intr-un numar viitor al ziarului nostru. Sorina Ambrus - Adevarul

• Vopsea pe sosea

Un TIR turcesc care transporta cateva tone de vopsea s-a rasturnat, joi dimineata, pe sosea, in apropierea localitatii aradene Pecica, traficul spre vama Nadlac fiind blocat, din aceasta cauza, timp de peste o ora.  Soferul TIR-ului, care initial a disparut de la locul accidentului, s-a intors abia dupa o ora si le-a declarat politistilor ca a pierdut controlul volanului in timp ce incerca sa evite inpactul cu un autoturism care intrase intr-o depasire.  El sustine ca ar fi tras de volan in dreapta si a iesit de pe carosabil, masina lovindu-se de copaci, dupa care s-a rasturnat in sant.  Soferul le-a spus politistilor ca a plecat de la locul faptei pentru a cauta ajutor la un restaurant turcesc din apropiere.  "Din cercetarile noastre a reiesit insa ca soferul a adormit la volan, iesind de pe carosabil si ulterior rasturnandu-se in sant. Am intocmit process-verbal, dar, pentru ca nu au fost pagube sau victime, nu va fi inceputa urmarirea penala", a declarat agentul principal Gheorghe Stoita de la Politia Rutiera Arad.  Soseaua a fost evacuata cu ajutorul utilajelor Administratiei Nationale a Drumurilor, TIR-ul fiind impins in sant, iar carosabilul curatat de tonele de coloranti revarsate, pentru ca circulatia sa poata fi reluata. Sorin Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

Publicitate

  Imobil de vanzare

Colectivul de redactie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Trutiu Florin, Sorin Stancu.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, Saptamanalul Buletinul de Arad, TV Arad, TV RCS.