Praznicul Invierii Domnului
aduce intotdeauna in sufletele crestinilor o exuberanta
specifica acestei Sfinte Sarbatori. Speranta devine
atotcuprinzatoare si gandurile bune inunda benefic
constiinta oamenilor. Miracolul Invierii lui Isus
Hristos alunga orice amaraciune, durere sau rautate.
Credinciosii ortodocsi din satele de pe Valea Muresului
pastreaza vie traditia bisericii lor stramosesti,
participand cu evlavie la toate momentele care implinesc
aceasta Mare Sarbatoare.
Pentru Sarbatoarea Sfintelor Pasti pregatirile sunt
cu totul deosebite. Cel mai important loc il ocupa
postul si rugaciunea, milostenia si bunatatea, renuntarea
la orice dusmanie sau rautate.
Chiar daca prin sat oamenii se mai supara unii cu
altii, ei au grija ca in Postul Pastelui sa se impace,
pentru a se putea spovedi si cumineca dupa randuiala.
Curatenia si pregatirea bisericii pentru sarbatoare
se face cu mare atentie, satenii ingrijindu-se totodata
ca si propriile case, precum si imbracamintea ce o
poarta sa arate cat mai bine la Sfintele Pasti.
In miercurea din Saptamana Mare se aduna la casa unui
satean, care s-a oferit sa doneze cele trebuincioase
slujbelor religioase prilejuite de Invierea Domnului,
mai multe femei batrane ce s-au spovedit si cuminicat
in Duminica Floriilor.
Aceste femei, impreuna cu "Prescurarita"
satului, pregatesc un aluat special din faina de grau
din care prepara apoi sapte "prescuri",
sapte "paini", sapte "cruci"
si sapte "florii", ce sunt insemnate
fiecare cu "prestolnicul", colacei
si un prinos frumos impletit.
Din ceara curata ele confectioneaza apoi o lumanare
lunga pe care o rotesc pe langa un ciubar de brad,
impodobit cu "iedera si fontiu",
cu doi colaci infipti in "torzile" sale,
in care urmeaza, la biserica, sa fie puse "pastile",
obtinute prin taierea marunta a painilor, prescurilor,
crucilor si floriilor si amestecul lor cu vin rosu.
In aceasta zi femeile tin post negru si doar seara
mananca impreuna bucate de post.
A doua zi, joia, preotul vine impreuna cu copii imbracati
in straie bisericesti, ducand prapuri, la casa celui
care face "pastile".
Aici se savarseste o slujba de Sfestanie, sfintindu-se
casa si facandu-se rugaciuni speciale pentru cei vii
din acea familie. La slujba participa toti credinciosii
din sat, care formeaza apoi un cortegiu si pornesc
impreuna spre biserica.
In fruntea cortegiului merge o fecioara care duce
o lumanare galbena, frumos impodobita, ce va fi folosita
in noaptea de inviere "pentru a da lumina". "Pastile" sunt transportate astfel
de la casa omului spre biserica, asezate in cosuri
noi, duse de batranele care le-au preparat. Dupa intrarea
cu "pastile" in biserica, preotul
slujeste Utrenia si Liturghia iar la iesire credinciosii
primesc colacei. Seara credinciosii participa la Slujba
Celor 12 Evanghelii, ocazie cu care copiii se intrec
in a bate toaca. Joia este si ziua in care se rosesc
ouale, spre bucuria tuturor copiilor.
Vineri este o zi cu totul speciala, satenii participand
la mai multe slujbe religioase. Astfel, dimineata
are loc Slujba Ceasurilor, dupa-masa la ora 16 se
savarseste Vecernia Punerii in Mormant iar seara,
la ora 20, Prohodul Domnului.
Sambata noaptea, la ora 24, cu mic cu mare, toata
lumea participa la Slujba de Inviere. Acesta este
momentul cel mai asteptat, care aduce cea mai mare
bucurie.
In duminica Pastelui, imbracati cu haine noi, avand
fetele luminate de fericire, satenii merg la biserica,
praznuind Invierea Domnului si spunandu-si voiosi
unii altora "Hristos a inviat!".
Copiii ciocnesc oua rosii, cel al caruia se sparge
trebuind sa il cedeze, ca pe un trofeu, celui care
i l-a spart. Asa ca au mare cautare printre copii
ouale rosite de pirchita, care sunt cele mai rezistente.
A doua zi de Pasti, lunea, dupa slujba de la biserica,
in unele sate se obisnuieste sa se mearga in cimitir,
unde se fac rugaciuni pentru cei morti si se dau copiilor
colacei, cani din portelan, lumanari, oua rosii si
dulciuri pentru pomana raposatilor.
Cu ocazia Pastelui se intregesc si toate familiile,
copiii sau nepotii plecati pe la oras intorcandu-se
in satul natal pentru a sarbatori impreuna cu cei
ramasi acolo, bucuria fiind astfel deplina.
Lazar
Faur - Observator
Si
la cei sarmani vine iepurasul
De
Sfintele Pasti, asistatii Cantinei sociale s-au bucurat
de bucate alese Cantina Sociala a Municipiului Arad asigura hrana
zilnica pentru 340 de persoane defavorizate.
Sarbatorile Pascale vor fi simtite din plin de aceste
persoane care nu au prea des parte de mangaiere.
Administratorul cantinei, Valeriu Maris le-a pregatit
o supriza in cursul zilei de ieri, cand acestia au
putut sa manance preparate din carne de miel, specifice
sarbatorilor care bat la usa. "Cei 340 de asistati pe care ii avem in evidenta
au mancat ciorba de miel, tocanita de miel si cozonac"-
ne-a declarat Valeriu Maris, administratorul Cantinei
Municipale Arad.
De altfel, cantina s-a inchis de ieri pentru patru
zile, iar abonatii au primit pentru aceasta perioada
mancare rece, de la oua rosii, jambon, salam, pana
la conserve din carne de porc.
Cantina se va deschide saptamana viitoare, marti,
iar ziua urmatoare, adica in 30 aprilie, toti abonatii
vor primi pentru acasa mancare rece pentru zilele
de 1, 2, 3, 4 mai, timp in care cantina va fi inchisa
din nou.
Pe langa bucatele alese persoanele favorizate au primit
si un cadou care le-a readus zambetul pe buze. "Ca
in fiecare an, asistatii nostri primesc cate o punga
cu dulciuri"- ne-a mai declarat Valeriu Maris.
Din totalul celor 340 de abonati ai cantinei, peste
100 sunt copii.
Simona
Valan - Agenda zilei
La
Penitenciarul Arad
Program
special si invoiri la domiciliu cu ocazia Sfintelor
Sarbatori de Pasti, la Penitenciarul Arad s-au desfasurat
in aceste zile mai multe manifestari cultural-artistice
cu specific religios."Programul va continua
si in zilele următoare, detinutii putand sa se
apropie, prin activitatile desfasurate, mai mult de
latura crestina a sarbatorii pascale", precizează
col. Iulian Alexandru, comandantul Penitenciarului
Arad.
In noaptea de Inviere ei vor putea urmari, in direct,
slujba transmisa din Piata Catedralei, oficiata de
catre Patriarhul Teoctist.
In prima zi de Paste, detinutii vor primi o masa festiva
si li se va acorda posibilitatea de a primi, in aceasta
perioada, mai multe vizite din partea familiilor si
pachete cu alimente. De asemenea, detinutii vor avea
dreptul de a da telefoane rudelor, pentru a transmite
felicitari cu ocazia sarbatorilor de Pasti.
Ca eveniment deosebit, patru detinuti vor fi invoiti
sa-si petreaca Pastele, impreuna cu familiile lor.
Dan
Roman- Adevarul
Obiceiuri
de Pasti pe valea Crisului Alb
In Joia Mare, crestinii ortodocsi
vopsesc ouale. Oamenii spun ca vopseaua prinde mai
bine, iar ouale inrosite in aceasta zi nu se strica
niciodata. Pe valea Crisului Alb, la Almas, toata
suflarea comunei se aduna in curtea bisericii. Femeile
si fetele din localitate se gatesc in straie de sarbatoare,
si vin in curtea bisericii unde vopsesc si "impistritesc"
(incondeiaza) oua.
Ouale trebuie sa fie cu coaja alba pentru ca desenul
sa fie cat mai bine evidentiat. La Almas,
modelul desenului este reprezentat cu puncte si crengute
de brad, linie intrerupta sau frunza de stejar. Aceste
modele sunt mentinute din mosi stramosi si sunt executate
cu "tisita" - o unealta special
construita in acest sens, si cu ceara de albine. Barbatii
aduc butuci, fac un foc imens, pe care il intretin
toata noaptea si bat toaca. Pe langa acest foc se
aduna batranii satului, impreuna cu tinerii, batranii
povestind celor tineri cele petrecute in viata. Aici
s-a incetatenit ca, in jurul lor, femeile batrane
sa invete fetele tinere procedeele de incondeiere
a oualor de Paste, care vor fi pictate cu un decor
specific romanesc, cu modele copiate de pe stergare
specifice locului.
La mai putin de 20 de kilometri, la Chisindia,
in Joia Mare, cele mai instarite familii doneaza credinciosilor
oua incondeiate, in cadrul unor ceremonii care au
loc la biserica. Modelul de incondeiere, specific
locului, il reprezinta florile si se scrie "Hristos
a Inviat".
Joia Mare este ultima zi din post in care se mai pot
trage clopotele si se pomenesc mortii.
In ziua cand a fost rastignit si a patimit Iisus,
cei mai multi credinciosi tin "post negru"
pentru ca Dumnezeu sa-i fereasca de boli si necazuri.
Credinta spune ca pe cel care posteste in Vinerea
Mare nu-l va durea niciodata capul si va afla cu trei
zile inainte cand va muri.
Corina
Olariu - Observator
"Batem
cu 2-0!"
Cand
Steaua a venit in toamna la Arad, directorul tehnic
Gheorghe Boruga a uimit pe toata lumea. "Cine
e Steaua? Castigam cu 3-0 si tragem la UEFA",
a afirmat el, iar lumea radea si lua in gluma
afirmatiile sale, mai mult decat optimiste. Acum,
inainte de partida cu Dinamo, Boruga se lanseaza din
nou in pronosticuri de cota 10 la casele de pariuri.
"Nu e un meci chiar asa greu pentru noi. Dinamo
e o echipa slaba si vom castiga cu 2-0", spune,
sigur pe el, Gheorghe Boruga. "Ciinii" la "Central" Dinamovistii au sosit ieri seara in Arad si s-au
stabilit la Hotel Central. Claudiu Dragan, ex-utistul
care a avut o contributie serioasa cand
UTA a ajuns la barajul pentru promovare din '99,
cu Rocar, va fi in premiera adversar pentru UTA. "Nu
il vom lovi pe <Mielu’>, dar nici nu-l vom lasa
sa inscrie", au spus cativa din fostii colegi
ai lui Dragan de la UTA. Bani pentru liniste Starea de spirit a utistilor trebuie sa fie cea
mai buna astazi, la ora 17. Din acest motiv, jucatorii
au primit cite 200 de euro pentru egalul de la Craiova
si inca 100, prima pentru Paste. Sunt promisiuni din
partea conducerii ca, cel tarziu in aceasta dimineata,
fotbalistii vor incasa salariile restante pe luna
martie.
Bogdan
Cioara - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)