Miercuri, 27 august 2003

• Nu de unguri mi-e frica!

In urma articolului publicat vineri in ziarul "Adevarul", am primit mai multe telefoane cu opinii diverse asupra ideii de reconciliere sau de relatii interstatale. Cineva dadea drept exemplu de reconciliere - fara sa fie deloc original - cele doua mari state europene: Germania si Franta, precizand ca romanii si ungurii se afla intr-o situatie similara.  Lucrurile nu stau deloc astfel. In primul rand, cele doua state nu s-au aflat in relatie de cuceritor-cucerit decat cu totul vremelnic.  A se vedea ca exemplu cel de-al doilea razboi mondial, cand Germania a cucerit o mare parte a Frantei, dar timpul, din perspectiva istorica - a fost atat de scurt, incat situatia nu e relevanta.  Ce-i drept, orgoliul francez a suferit, si nu putin, dar i-au mai invins si ei pe germani si, una peste alta, se poate vorbi de razboaie, cu victorii de o parte si de alta, intre doua popoare puternice si bine infipte in istorie.  Din multe puncte de vedere se poate pune un semn de egalitate intre cele doua popoare.  Nu la fel stau lucrurile intre romani si unguri. Acestia din urma au cucerit Ardealul acum o mie de ani si nu se poate vorbi despre o rezistenta romaneasca serioasa, doar sporadica si fara succes in fata ungurilor.  In tot acest timp, romanii au fost cuceriti si asupriti, iar ungurii au fost cuceritori si asupritori. De aici si modul de a gandi al celor doua popoare. Germanii si francezii, in schimb, se poate spune ca au fost in competitie, luptand de la egal la egal.  Nici unul dintre cele doua popoare nu a avut in minte starea de supus, o stare, sa recunoastem cel putin neplacuta pentru oricine.  Romanii au stat cu fruntea in tarana multe secole si greu se poate scoate din mentalul colectiv o astfel de atitudine.  De aici si un anume complex pe care romanii il au in fata ungurilor. Un complex care, in conditii de libertate, rabufneste la destui romani.  Asadar, in timp ce francezii sau germanii se pot uita in trecut cu destula seninatate, romanii si maghiarii privesc inapoi cu manie. Ambele popoare se simt frustrate: maghiarii ca au pierdut teritorii, iar romanii ca au trait in supusenie aproape un mileniu.  Pe de alta parte, cultura si civilizatia occidentala au dus la un alt mod de a gandi relatiile dintre popoare. Estul Europei a ramas tributar unei gandiri anacronice, in care disputa este mijlocul prin care trebuie sa-si rezolve problemele. De orice natura ar fi această disputa.  Romanii si maghiarii nu fac exceptie, iar dintre cele doua popoare este evident ca maghiarii sunt mai ofensivi. Sangele lor de cuceritori inca mai fierbe si reactiile adeseori devin necontrolabile.  Cele doua popoare nu au nici cultura politica nici maturitatea necesară unei reconcilieri neconditionate, asa cum s-a intamplat intre francezi si germani, suedezi si finlandezi, sau italieni si austrieci. De aceea se si ivesc stari tensionale, generate de lipsa de educatie politica a celor doua popoare.  In general, acest tip de popoare este inca in faza iluziilor, viseaza frumos, dar pe langa istorie.  Ungurii viseaza la Ungaria Mare, romanii la Romania Mare, ca sa nu mai vorbim de sarbi - inghesuiti acum intre niste hotare minuscule - care viseaza si ei la Serbia Mare.  I-a auzit cineva pe francezi vorbind de Franta Mare sau pe germani de Germania Mare?  Nici n-o sa-i auda. Spiritul epocii este altul, iar mare poti fi acum prin performante si nu prin intindere nesfarsita de spatii.  Tari mici ca Olanda, Elvetia, Danemarca si alte tari europene sunt mari - fara sa-si zica Mare - prin performante culturale si civilizationale, indeosebi. Doar popoarele imature mai gandesc la cucerirea de spatii pentru a deveni mari.  Revenind la oile noastre, romanii si maghiarii au nevoie rapida de a invata mentalitatile epocii in care traiesc. Iar aceasta se poate face numai prin dialog real, pornind de la realitatile epocii si de la perspectivele pe care le impune orientarea istoriei contemporane. Iar aceasta orientare inseamna reconciliere, toleranta , dialog si comunicare.  Ca roman, pot sa declar fara nici o reticenta ca nu am nici un resentiment fata de poporul maghiar si, daca ar exista ceva care sa ma nemultumeasca, acest ceva ar veni din partea romanilor.  Pentru ca eu de la romani astept acea redesteptare - pe care tot o cantam noi in imnul national - care sa ne puna in valoare calitatile cu care mereu ne laudam.  Or, deocamdata, aceste calitati raman adesea in stare probabila si posibila.  De aceea, ma indoiesc ca la Arad se va ridica prea curand de catre romani un monument de valoarea celui pe care l-au ridicat maghiarii in 1890. Pentru ca ei l-au ridicat, iar nu romanii.  Sunt convins ca, daca romanii ar ridica un monument pe masura Statuii Libertatii, ar mai disparea ceva din complexul pe care unii romani il mai au in fata maghiarilor.  Generalizand, cand vom avea performante care sa se masoare cu ale maghiarilor, va disparea si complexul maghiar, iar romanii vor deveni mai senini si mai increzători in fortele proprii.  Din pacate, acum nu avem nici performantele, nici mentalitatea care sa ne permita sa avem o astfel de atitudine. Pentru ca inghitim cu placere painea obtinuta din faina ungureasca, ingurgitam cu pofta salamul unguresc, dar ne stau in gat monumentele unguresti.  Cu mana pe inima spun ca nu de unguri mi-e frica si de monumentele lor, ci de romani si de indolenta lor... monumentala. I. Iercan - Adevarul

• Aradul cere bani de la Guvern

Autoritatile judetene asteapta cu interes rectificarea de buget Solicitari de 357 de miliarde de lei  Cel mai probabil, in sedinta de joi Executivul de la Bucuresti va vota rectificarea de buget.  Dupa inspectia ministrului Ioan Rus de saptamana trecuta, care a evaluat necesarul, ieri, Consiliul Judetean a inaintat Prefecturii propunerile concrete cu solicitarile pana la finele anului.  In total cste vorba de 357 de miliarde de lei, dar nu este sigur daca Guvernul, in "marinimia" sa, va aloca atat.  100 de miliarde pentru CET  Din suma ceruta, care ar permite comunitatilor locale sa supravietuiasca pana la sfarsitul lunii decembrie, 65 de miliarde de lei vor fi folosite pentru protectie sociala (ajutoare sociale si protectia persoanelor cu handicap), 37 de miliarde de lei pentru protectia copilului, 64 de miliarde pentru echilibrarea bugetelor (16 pentru Consiliul Judetean si 48 pentru Consiliile Locale), 51 de miliarde de lei pentru invatamant si 24 de miliarde de lei pentru sistemul de protectie sociala.  Consiliul Local Municipal a solicitat bani pentru subventia energiei termice si 100 de miliarde de lei pentru buna functionare a CET-ului.  Aceasta cerere l-a determinat pe prefectul Dan Ungureanu sa exclame: "CET-ul functioneaza tot cu bani de la Guvern si nu prin forte proprii!"  Prezent in cadrul sedintei comisiei operativ-consultative, viceprimarul Levente Bognar a precizat ca subventiile se ridica la 85 de miliarde de lei.  Cum acestea se platesc in proportie de 45% de CLM si restul de la Guvern, Bognar a lasat sa se inteleaga ca ar dori o derogare, si anume ca Guvernul sa achite intreaga suma.  45 de comune nu se pot finanta  Prin cererea inaintata Prefecturii a fost scoasa in evidenta subfinantarea consiliilor locale.  Potrivit unor date furnizate de CJA, din cele 74 de comune din judet, 45 nu-si pot asigura in totalitate finantarea (salarii si cheltuieli materiale). Calin Ghinaciu - Agenda zilei

• Cadou nemtesc, de 200 de mii de euro. Primim 33 de tramvaie la mana a doua

Compania de Transport Public a contractat din Germania 33 de tramvaie folosite, obtinand un pret modic de cumparare. Mai mult, guvernul german s-a angajat sa plateasca si transportul vagoanelor nemtesti pana la granita romana. Vagoanele vor ajunge in municipiu in cursul lunii viitoare; 20 de tramvaie vin de la Halle, 13 sunt aduse de la Ulm. Tramvaiele sunt in stare foarte buna de functionare, in ciuda faptului ca nemtii renunta la ele pentru ca si-au cumparat altele noi. Pana acum, cel mai "dureros" lucru pentru compania de transport nu era pretul tramvaielor ci costul enorm presupus de transportul acestora pana in tara.  De aceasta data, guvernul german ne-a facut un cadou inimaginabil: ne plateste transportul tramvaielor pana la granita! Transportul unui singur vagon din Germania costa circa 6.000 de euro, deci, printr-un simplu calcul, se ajunge la o suma de aproape 200 de mii de euro. "Este un cadou mai scump chiar decat tramvaiele!" ne-a spus ieri directorul Cuvineanu. Simona Mazare - Observator

• Raurile Mures si Crisul Alb au cele mai mici debite din ultimii 20 de ani

Specialistii hidrologi din judetul Arad au avertizat ca in aceasta perioada se inregistreaza cele mai mici debite pe raurile Mures si Cris, semnalate la cote asemanatoare doar acum 20 de ani.  Seceta dureaza de trei luni, fenomen intalnit abia acum 50 de ani, in urma masuratorilor efectuate pe raul Mures, la Arad, fiind inregistrat un debit de 50 mc/s, fata de cel obisnuit, de 135 mc/s, pentru aceasta perioada a anului.  Mai mult, Crisul Alb, are un debit de 1,6 mc/s, fata de 5 mc/s, cat este considerat normal.  Aceste masuratori au fost facute la Chisineu-Cris, nivelul apei nedepasind 9 cm, de patru ori mai mic decat cota normala.  In plus, reprezentantii Agentiei pentru Protectia Mediului Arad sustin ca a fost semnalata si problema poluarilor, evidentiata de debitele scazute ale raurilor, concentratiile de substante toxice fiind mult marite. Lidia Lazar - Romania Libera

• Batranii au fugit de canicula

Temperaturile caniculare inregistrate in ultimele zile in judetul Arad, cu valori constante de 33-35 grade Celsius, au avut repercusiuni serioase asupra sanatatii populatiei, situatie evidentiata si de cresterea numarului de solicitari inregistrate la Serviciul Judetean de Ambulanta (S.J.A.) Arad. Astfel, daca intr-o zi obisnuita S.J.A. Arad inregistreaza pana la 50 de solicitari, in ultimul timp numarul acestora practic s-a dublat. Din cauza caldurii, pana si pensionarii care umpleau in fiecare vara Parcul "Mihai Eminescu" din spatele Primariei au disparut fara urma. Mesele de sah sunt aproape pustii, doar ici-colo mai vezi niste pasionati de carti, care incing o "cruce" pe bani. Pe la ora unsprezece, apar si primii sahisti. Daca sunt ocupate doua mese e mult. Caldurile din mai si iunie au fost suportate mai usor de pensionari. Plictisiti si satui de aerul fierbinte din casele lor, acestia isi petreceau mare parte din zi in parc, "la aer". Acum insa, dupa atitea saptamani de canicula, sanatatea subreda nu le mai permite sa stea afara. Cu toate acestea, spre seara, numarul impatimitilor "sportului mintii" iesiti in parc creste. Se glumeste, chibitii de pe margine fac pronosticuri, dar in scurt timp se lasa intunericul. Acum, zilele dedicate sahului s-au scurtat ingrijorator. Toata lumea asteapta venirea toamnei, cand aerul va deveni din nou respirabil si se vor putea relua interminabilele campionate de sah. Bogdan Cioara - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

Publicitate

  Imobil de vanzare

Colectivul de redactie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Trutiu Florin, Sorin Stancu.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, Saptamanalul Buletinul de Arad, TV Arad, TV RCS.