Vineri, 28 noiembrie 2003

• Ieri, la CJA: Prefectul a pledat pentru "cartea de vizita" a localitatii

Comisia Judeteana Operativ Consultativa, reunita ieri in sala 70 a Consiliului Judetean Arad, a dezbatut o multitudine de probleme, fiind ultima sedinta de acest gen organizata in acest an  * Prefectul Dan Ungureanu le-a cerut primarilor din teritoriu sa revizuiasca situatia ajutoarelor acordate in baza Legii 416/2001, avand in vedere ca foarte multe nemultumiri legate de ajutorul social ajung chiar la presedintia Romaniei.  Reprezentantul Guvernului in teritoriu a specificat ca nu este normal ca o localitate cu potential economic sa aiba si foarte multe cazuri in baza legii amintite, in timp ce numarul asistatilor este mult mai mic in comunele mai sarace.  * S-a discutat posibilitatea unor afaceri intre firme aradene si societati din Austria si Italia, in ceea ce priveste dezvoltarea zonei de munte.  * Primarii trebuie sa realizeze cate o "carte de vizita" a localitatii, in vederea unei mai bune prezentari in fata potentialilor investitori.  "Nu cu discursuri convingem noi un om de afaceri strain, ci cu date concrete. De aceea, fiecare comuna sau oras trebuie sa aiba propria carte de vizita pe care sa o putem prezenta in caz de nevoie", a precizat Ungureanu. * Reprezentantul Consiliului Judetean Arad la aceasta sedinta a prezentat primele cinci sectoare in ceea ce priveste impartirea bugetului pe anul 2004. Dupa asigurarea banilor necesari primariilor cu posibiltati financiare mai reduse si cei pentru proiectele in parteneriat, lista cuprinde in ordine descrescatare sistemul sanitar, invatamantul si repararea drumurilor. * Victor Neamtiu, directorul Directiei Muncii Arad, a declarat ca numarul solicitarilor pentru acordarea ajutorului la incalzire este destul de mic la nivelul judetului nostru.  * Directorul Directiei Agricole, ing. Corneliu Henegar, a solicitat primarilor o mai mare implicare in ceea ce priveste eradicarea focului bacterian in livezile din judet.  "In cazul in care pomii nu vor fi tratati, exista pericolul ca incepand cu anul 2004 sa nu mai avem peri", a precizat directorul Henegar. Madiana Popescu - Adevarul

• Abonatii adapostului de noapte se implica in renovarea "casei" lor

Persoanele defavorizate care nu au un acoperis deasupra capului pot sa doarma dupa ora 20.00 la Adapostul de noapte de pe Bulevardul Decebal nr. 38.  In urma cu o luna de zile, Directia de Dezvoltare qi Asistenta Comunitara a demarat proiectul "Centrul de zi si izolator medical pentru persoane fara adapost".  Astfel, foarte curand, cei oropsiti de soarta vor avea unde sa se adaposteasca de frigul de afara si pe timp de zi, nu numai noaptea.  Proiectul prevede amenajarea unui centru de zi si a unui izolator medical pentru persoanele fara adapost.  Iata insa ca, 15 din beneficiarii adapostului de noapte doresc sa ia parte la lucrarile de reparatie a cladirii.  Acestia executa lucrari de reparatii interioare (tencuire, zugravire, vopsire cu lavabil, etc.) la vechea cladire.  Prin aceasta initiativa, beneficiarii vor sa-si aduca contributia la infrumusetarea incaperilor in care locuiesc, dorind, totodata, sa dovedeasca ca, desi soarta a fost mai putin darnica cu ei, si ei pot darui la randul lor sprijin, in speranta unui viitor mai bun.  Simona Valan - Agenda zilei

• Micul geniu matematician

Liceul de arta "Sabin Dragoi" nu este doar un mediu unde se strang copiii cu spirit boem si care sunt perceputi drept visatori de ceilalti care nu le inteleg chemarea.  Institutia de invatamant din centrul orasului se mandreste si cu un matematician de valoare: Beniamin Bogosel este aradeanul care a reprezentat tara la Balcaniada de juniori din Turcia.  El a demonstrat ca la Liceul de Arta nu se preda doar muzica.  Depasindu-si colegii de la liceele de specialitate, Beniamin a obtinut, pentru noi si pentru tara, medalia de bronz.  Dupa primirea distinctiei a decis sa se transfere la un alt liceu din Arad, unde are posibilitatea sa faca mult mai multe ore de matematica. Gandul sau, insa, se indreapta tot spre locul lasat in urma: "Pentru ca m-am simtit asa de bine in aceasta scoala, pentru ca am avut parte de profesori deosebiti, pentru incurajari, sustinere, cuvinte de apreciere si rugaciuni inaltate pentru mine, nu pot spune decat: Multumesc!", este mesajul lasat in urma sa.  A fost prezent si la deschiderea anului scolar, imediat dupa ce a participat la cea de la noua sa scoala. Directorul liceului ne-a spus ca ar fi fost egoism ca Beniamin sa nu fie lasat sa plece la un alt liceu. Simona Mazare - Observator Plus

• Statuia Libertatii - o batalie pierduta

De ani de zile revine in dezbaterea publica din Romania, ca si in contextul relatiilor romano-maghiare, problema reinstalarii la Arad a asa-numitei Statui a Libertatii. Unii o doresc cu orice pret. Altii i se opun cu inversunare. Atat cei care care prin reasezarea statuii vor sa mentina viu proiectul "Ungariei Mari" cat si cei care cred ca securitatea nationala se obtine prin demolarea statuilor, duc o batalie sortita esecului. Statuia care ne dezbina evoca o idee draga tuturor: aceea a libertatii. Problema este ca nu ar fi vorba despre libertate in general, ci despre libertatea Ungariei. Iar daca, in principiu, nimeni nu are nimic impotriva libertatii Ungariei, problema este ca nu ar fi vorba despre orice Ungarie, ci despre "Ungaria Mare", adica despre Ungaria care include si Ardealul, inima Romaniei. La o asemenea Ungarie s-a facut trimitere prin asezarea pe soclul monumentului a efigiilor unor generali executati de autoritatile habsburge la 1849. Acestia - dintre care doar cativa fusesera etnici maghiari - condusesera o armata revolutionara actionand pentru dezmembrarea Imperiului pe criteriul national. Si cum hotarele viitoarelor state-natiune nu avusesera cum sa fie fixate in interiorul teritoriului imperial iar romantismul revolutionar - specific epocii dar si oricarei revolutii - trimitea spre redescoperirea si reabilitarea gloriei trecute, fiecare se uita in negurile timpului catand a descifra acolo asa-zise drepturi istorice si a lua ca repere vechile formatiuni feudale care aveau o legatura tot atat de discutabila cu natiunile in formare precum piramidele cu mamelucii. Asa se face ca aspiratia legitima la emancipare nationala a ajuns in contradictie cu o realitate etnica de neincadrat in matricea traditiilor culturale. Cand, dupa primul razboi mondial, statele-natiune roman si maghiar au reusit, in fine, sa se nasca, ele s-au ridicat prin autodeterminarea comunitatilor etnice respective pe teritoriile pe care fiecare era majoritara. O alta solutie nu a fost posibila intrucat mai ales maghiarii dar, in cele din urma, impinsi chiar de politica maghiara, si romanii transilvaneni au ajuns la concluzia ca dezvoltarea lor optima se poate realiza doar in cadrul unor state etnice. Pentru a obtine recunoasterea dreptului la un asemenea stat, majoritatea romaneasca a trebuit insa sa se angajeze ca va acorda minoritatilor nationale aflate pe teritoriul sau exact acele drepturi pe care le solicitase pentru sine in cadrul Imperiului austro-ungar si care ii fusesera refuzate. In acest angajament se gaseste si germenele transformarii statului etnic roman de ieri in statul civic-multicultural de astazi si fundamentul tezei potrivit careia inclusiv minoritatile au contribuit la fondarea statului national modern roman. Statul national nu s-a constituit, asadar, prin exercitarea unor drepturi istorice abstracte, ci prin autodeterminarea majoritatii etnice reale cumulativ cu recunoasterea dreptului la identitate al minoritatilor etnice. Cand Romania si Ungaria ca state-natiune independente au aparut pe harta Europei, Statuia Libertatii se afla deja la locul ei. Fusese inaltata in contextul "destinderii" intervenite ulterior adoptarii dualismului austro-ungar. Dubla monarhie nu era insa o consecinta a acceptarii principiului natiunilor. Ea constituia un proiect politic si nu unul organic-identitar, fiind menita sa salveze Imperiul, iar nu sa genereze formatiuni statale asezate pe temelii nationale. In cadrul acestui proiect Regatul ungar nu era produsul autodeterminarii, ci rezultatul unui compromis politic negociat la nivel de lideri; si nu era nici statul natiunii maghiare, ci un teritoriu imperial administrat cu un mare grad de autonomie de autoritatile de la Budapesta. Dupa disparitia monarhiei cezaro-craiesti Romania Mare a incercat sa valorifice avantajul preponderentei etnice a romanilor si sa consolideze, pe o atare temelie, statul national. In ceea ce ii priveste, unii exponenti ai noii Ungarii libere au dorit ca prin iredentism sa puna de acord aspiratiile unui grup etnic relativ mic dar cert, cu amploarea relativ mare a unui drept istoric prezumtiv avand ca obiect intinderea influentei fostului regat feudal. Asa se face ca frumoasa Statuie a Libertatii de la Arad a devenit un punct de intalnire pentru manifestatiile iredentiste maghiare pe teritoriul romanesc. Se voia ca prin dainuirea sa, statuia sa mentina vie ideea ca statul national roman este trecator. In acest context guvernul liberal al lui Ionel Bratianu a dispus, cu aprobarea parlamentului, demontarea statuii. Ca solutia a fost buna sau rea este greu de spus. Oricum ea nu a putut impiedica Dictatul de la Viena. Ca pericolul iredentismului era real este evident. Evenimentele anului 1940 au demonstrat-o. Ca social-democratii de astazi trebuie sa mentina ca sacra decizia unui guvern national-liberal de ieri este indoielnic. Ca realitatile lumii la inceputul mileniului al treilea sunt altele decat cele din vremea evenimentelor descrise anterior este indiscutabil. Europa se uneste intr-o formula aproape federala. Frontierele se spiritualizeaza. Statele etnice au devenit ori sunt pe cale de a deveni state civice-multiculturale. Fostii inamici sau fostii rivali din perioada nasterii statelor nationale sunt acum aliati in cadrul unor structuri (NATO, UE etc.) care se ambitioneaza a fi actori globali. Intr-o asemenea lume iredentismul nu mai are obiect iar nostalgicii sai sunt condamnati la ridicol si la izolare. Pe de alta parte, intr-o lume in care ai nevoie sa fii rational spre a fi influent, cu greu se poate explica opozitia la reinstalarea unei statui care pentru unii simbolizeaza dorul de libertate. Sub presiunea acestei lumi, iredentistii vor tacea, iar statuia va fi reinstalata. Totul este ca prin contextul artistic, politic si social in care va fi plasata ea sa fie un adevarat simbol al libertatii spiritului rational si pozitiv, al libertatii in adevar, respect reciproc si solidaritate. Adrian Severin - Ziua de Vest

• Scoala din Cermei, intre realizari si planuri de viitor

Conducerea scolii din Cermei a reusit sa achizitroneze un numar de 26 de calculatoare, pentru cabinetul de informatica. De remarcat ca, in comparatie cu celelate unitati de invatamant din judet care s-au informatizat, la Cermei au fost aduse numai calculatoare noi, de ultima generatie. "Scoala a reusit sa achizitioneze aceste computere in urma sprijinului primit de la o societate comerciala din Brasov", a declarat Ioan Daniel Vesa, primarul comunei. "In scoala noastra sunt profesori de informatica bine pregatiti, care predau regulat ore de informatica; Deoarece aceasta materie are o vechime de doar un an, cursurile sunt la nivel de incepatori, dar cu timpul vom avea si cursuri pentru avansati", a mai spus Vesa. Toate cele 26 de calculatoare sunt legate la reteaua de Internet. In alta ordine de idei, autoritatile locale doresc sa modifice sistemul de incalzire al cladirii si sa ridice o sala de sport. "Avem in acest sens promisiuni din partea unor oficiali de la Ministerul Educatiei. Vom primi un cazan de incalzire si fonduri pentru construirea unei sali de sport, cu toate ca la acest din urma proiect va trebui sa asteptam pana se vor construi sali de sport la orase", a incheiat edilul. Csaki Attila - Ziarul Transilvania

Publicitate

  Imobil de vanzare

Colectivul de redactie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Trutiu Florin, Sorin Stancu.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, Saptamanalul Buletinul de Arad, TV Arad, TV RCS.