Ieri,
la CJA: Prefectul a pledat pentru "cartea de vizita"
a localitatii
Comisia
Judeteana Operativ Consultativa, reunita ieri in sala
70 a Consiliului
Judetean Arad, a dezbatut o multitudine de probleme,
fiind ultima sedinta de acest gen organizata in acest
an
* Prefectul Dan Ungureanu le-a cerut primarilor din
teritoriu sa revizuiasca situatia ajutoarelor acordate
in baza Legii 416/2001, avand in vedere ca foarte
multe nemultumiri legate de ajutorul social ajung
chiar la presedintia Romaniei.
Reprezentantul Guvernului in teritoriu a specificat
ca nu este normal ca o localitate cu potential economic
sa aiba si foarte multe cazuri in baza legii amintite,
in timp ce numarul asistatilor este mult mai mic in
comunele mai sarace.
* S-a discutat posibilitatea unor afaceri intre firme
aradene si societati din Austria si Italia, in ceea
ce priveste dezvoltarea zonei de munte.
* Primarii trebuie sa realizeze cate o "carte
de vizita" a localitatii, in vederea unei
mai bune prezentari in fata potentialilor investitori. "Nu cu discursuri convingem noi un om de afaceri
strain, ci cu date concrete. De aceea, fiecare comuna
sau oras trebuie sa aiba propria carte de vizita pe
care sa o putem prezenta in caz de nevoie",
a precizat Ungureanu.
* Reprezentantul Consiliului Judetean Arad la aceasta
sedinta a prezentat primele cinci sectoare in ceea
ce priveste impartirea bugetului pe anul 2004. Dupa
asigurarea banilor necesari primariilor cu posibiltati
financiare mai reduse si cei pentru proiectele in
parteneriat, lista cuprinde in ordine descrescatare
sistemul sanitar, invatamantul si repararea drumurilor.
* Victor Neamtiu, directorul Directiei Muncii Arad,
a declarat ca numarul solicitarilor pentru acordarea
ajutorului la incalzire este destul de mic la nivelul
judetului nostru.
* Directorul Directiei Agricole, ing. Corneliu Henegar,
a solicitat primarilor o mai mare implicare in ceea
ce priveste eradicarea focului bacterian in livezile
din judet. "In cazul in care pomii nu vor fi tratati,
exista pericolul ca incepand cu anul 2004 sa nu mai
avem peri", a precizat directorul Henegar.
Madiana
Popescu - Adevarul
Abonatii
adapostului de noapte se implica in renovarea "casei"
lor
Persoanele
defavorizate care nu au un acoperis deasupra capului
pot sa doarma dupa ora 20.00 la Adapostul de noapte
de pe Bulevardul Decebal nr. 38.
In urma cu o luna de zile, Directia de Dezvoltare
qi Asistenta Comunitara a demarat proiectul "Centrul
de zi si izolator medical pentru persoane fara adapost".
Astfel, foarte curand, cei oropsiti de soarta vor
avea unde sa se adaposteasca de frigul de afara si
pe timp de zi, nu numai noaptea.
Proiectul prevede amenajarea unui centru de zi si
a unui izolator medical pentru persoanele fara adapost.
Iata insa ca, 15 din beneficiarii adapostului de noapte
doresc sa ia parte la lucrarile de reparatie a cladirii.
Acestia executa lucrari de reparatii interioare (tencuire,
zugravire, vopsire cu lavabil, etc.) la vechea cladire.
Prin aceasta initiativa, beneficiarii vor sa-si aduca
contributia la infrumusetarea incaperilor in care
locuiesc, dorind, totodata, sa dovedeasca ca, desi
soarta a fost mai putin darnica cu ei, si ei pot darui
la randul lor sprijin, in speranta unui viitor mai
bun.
Simona
Valan - Agenda zilei
Micul
geniu matematician
Liceul
de arta "Sabin Dragoi" nu este doar
un mediu unde se strang copiii cu spirit boem si care
sunt perceputi drept visatori de ceilalti care nu
le inteleg chemarea.
Institutia de invatamant din centrul orasului se mandreste
si cu un matematician de valoare:
Beniamin Bogosel este aradeanul care a reprezentat
tara la Balcaniada de juniori din Turcia.
El a demonstrat ca la Liceul de Arta nu se preda doar
muzica.
Depasindu-si colegii de la liceele de specialitate,
Beniamin a obtinut, pentru noi si pentru tara, medalia
de bronz.
Dupa primirea distinctiei a decis sa se transfere
la un alt liceu din Arad, unde are posibilitatea sa
faca mult mai multe ore de matematica.
Gandul sau, insa, se indreapta tot spre locul lasat
in urma: "Pentru ca m-am simtit asa de bine
in aceasta scoala, pentru ca am avut parte de profesori
deosebiti, pentru incurajari, sustinere, cuvinte de
apreciere si rugaciuni inaltate pentru mine, nu pot
spune decat: Multumesc!", este mesajul lasat
in urma sa.
A fost prezent si la deschiderea anului scolar, imediat
dupa ce a participat la cea de la noua sa scoala.
Directorul liceului ne-a spus ca ar fi fost egoism
ca Beniamin sa nu fie lasat sa plece la un alt liceu.
Simona
Mazare - Observator Plus
Statuia
Libertatii - o batalie pierduta
De
ani de zile revine in dezbaterea publica din Romania,
ca si in contextul relatiilor romano-maghiare, problema
reinstalarii la Arad a asa-numitei Statui a Libertatii.
Unii o doresc cu orice pret. Altii i se opun cu inversunare.
Atat cei care care prin reasezarea statuii vor sa
mentina viu proiectul "Ungariei Mari"
cat si cei care cred ca securitatea nationala se obtine
prin demolarea statuilor, duc o batalie sortita esecului.
Statuia care ne dezbina evoca o idee draga tuturor:
aceea a libertatii. Problema este ca nu ar fi vorba
despre libertate in general, ci despre libertatea
Ungariei. Iar daca, in principiu, nimeni nu are nimic
impotriva libertatii Ungariei, problema este ca nu
ar fi vorba despre orice Ungarie, ci despre "Ungaria
Mare", adica despre Ungaria care include
si Ardealul, inima Romaniei. La o asemenea Ungarie
s-a facut trimitere prin asezarea pe soclul monumentului
a efigiilor unor generali executati de autoritatile
habsburge la 1849.
Acestia - dintre care doar cativa fusesera etnici
maghiari - condusesera o armata revolutionara actionand
pentru dezmembrarea Imperiului pe criteriul national.
Si cum hotarele viitoarelor state-natiune nu avusesera
cum sa fie fixate in interiorul teritoriului imperial
iar romantismul revolutionar - specific epocii dar
si oricarei revolutii - trimitea spre redescoperirea
si reabilitarea gloriei trecute, fiecare se uita in
negurile timpului catand a descifra acolo asa-zise
drepturi istorice si a lua ca repere vechile formatiuni
feudale care aveau o legatura tot atat de discutabila
cu natiunile in formare precum piramidele cu mamelucii.
Asa se face ca aspiratia legitima la emancipare nationala
a ajuns in contradictie cu o realitate etnica de neincadrat
in matricea traditiilor culturale.
Cand, dupa primul razboi mondial, statele-natiune
roman si maghiar au reusit, in fine, sa se nasca,
ele s-au ridicat prin autodeterminarea comunitatilor
etnice respective pe teritoriile pe care fiecare era
majoritara. O alta solutie nu a fost posibila intrucat
mai ales maghiarii dar, in cele din urma, impinsi
chiar de politica maghiara, si romanii transilvaneni
au ajuns la concluzia ca dezvoltarea lor optima se
poate realiza doar in cadrul unor state etnice. Pentru
a obtine recunoasterea dreptului la un asemenea stat,
majoritatea romaneasca a trebuit insa sa se angajeze
ca va acorda minoritatilor nationale aflate pe teritoriul
sau exact acele drepturi pe care le solicitase pentru
sine in cadrul Imperiului austro-ungar si care ii
fusesera refuzate. In acest angajament se gaseste
si germenele transformarii statului etnic roman de
ieri in statul civic-multicultural de astazi si fundamentul
tezei potrivit careia inclusiv minoritatile au contribuit
la fondarea statului national modern roman. Statul
national nu s-a constituit, asadar, prin exercitarea
unor drepturi istorice abstracte, ci prin autodeterminarea
majoritatii etnice reale cumulativ cu recunoasterea
dreptului la identitate al minoritatilor etnice.
Cand Romania si Ungaria ca state-natiune independente
au aparut pe harta Europei, Statuia Libertatii se
afla deja la locul ei. Fusese inaltata in contextul
"destinderii" intervenite ulterior
adoptarii dualismului austro-ungar. Dubla monarhie
nu era insa o consecinta a acceptarii principiului
natiunilor. Ea constituia un proiect politic si nu
unul organic-identitar, fiind menita sa salveze Imperiul,
iar nu sa genereze formatiuni statale asezate pe temelii
nationale. In cadrul acestui proiect Regatul ungar
nu era produsul autodeterminarii, ci rezultatul unui
compromis politic negociat la nivel de lideri; si
nu era nici statul natiunii maghiare, ci un teritoriu
imperial administrat cu un mare grad de autonomie
de autoritatile de la Budapesta.
Dupa disparitia monarhiei cezaro-craiesti Romania
Mare a incercat sa valorifice avantajul preponderentei
etnice a romanilor si sa consolideze, pe o atare temelie,
statul national. In ceea ce ii priveste, unii exponenti
ai noii Ungarii libere au dorit ca prin iredentism
sa puna de acord aspiratiile unui grup etnic relativ
mic dar cert, cu amploarea relativ mare a unui drept
istoric prezumtiv avand ca obiect intinderea influentei
fostului regat feudal. Asa se face ca frumoasa Statuie
a Libertatii de la Arad a devenit un punct de intalnire
pentru manifestatiile iredentiste maghiare pe teritoriul
romanesc. Se voia ca prin dainuirea sa, statuia sa
mentina vie ideea ca statul national roman este trecator.
In acest context guvernul liberal al lui Ionel Bratianu
a dispus, cu aprobarea parlamentului, demontarea statuii.
Ca solutia a fost buna sau rea este greu de spus.
Oricum ea nu a putut impiedica Dictatul de la Viena.
Ca pericolul iredentismului era real este evident.
Evenimentele anului 1940 au demonstrat-o. Ca social-democratii
de astazi trebuie sa mentina ca sacra decizia unui
guvern national-liberal de ieri este indoielnic. Ca
realitatile lumii la inceputul mileniului al treilea
sunt altele decat cele din vremea evenimentelor descrise
anterior este indiscutabil.
Europa se uneste intr-o formula aproape federala.
Frontierele se spiritualizeaza. Statele etnice au
devenit ori sunt pe cale de a deveni state civice-multiculturale.
Fostii inamici sau fostii rivali din perioada nasterii
statelor nationale sunt acum aliati in cadrul unor
structuri (NATO, UE etc.) care se ambitioneaza a fi
actori globali.
Intr-o asemenea lume iredentismul nu mai are obiect
iar nostalgicii sai sunt condamnati la ridicol si
la izolare. Pe de alta parte, intr-o lume in care
ai nevoie sa fii rational spre a fi influent, cu greu
se poate explica opozitia la reinstalarea unei statui
care pentru unii simbolizeaza dorul de libertate.
Sub presiunea acestei lumi, iredentistii vor tacea,
iar statuia va fi reinstalata. Totul este ca prin
contextul artistic, politic si social in care va fi
plasata ea sa fie un adevarat simbol al libertatii
spiritului rational si pozitiv, al libertatii in adevar,
respect reciproc si solidaritate.
Adrian
Severin - Ziua de Vest
Scoala
din Cermei, intre realizari si planuri de viitor
Conducerea
scolii din Cermei
a reusit sa achizitroneze un numar de 26 de calculatoare,
pentru cabinetul de informatica.
De remarcat ca, in comparatie cu celelate unitati
de invatamant din judet care s-au informatizat, la
Cermei au fost aduse numai calculatoare noi, de ultima
generatie. "Scoala a reusit sa achizitioneze aceste computere
in urma sprijinului primit de la o societate comerciala
din Brasov", a declarat Ioan Daniel Vesa,
primarul comunei. "In scoala noastra sunt profesori de informatica
bine pregatiti, care predau regulat ore de informatica;
Deoarece aceasta materie are o vechime de doar un
an, cursurile sunt la nivel de incepatori, dar cu
timpul vom avea si cursuri pentru avansati",
a mai spus Vesa.
Toate cele 26 de calculatoare sunt legate la reteaua
de Internet.
In alta ordine de idei, autoritatile locale doresc
sa modifice sistemul de incalzire al cladirii si sa
ridice o sala de sport. "Avem in acest sens promisiuni din partea
unor oficiali de la Ministerul
Educatiei. Vom primi un cazan de incalzire si
fonduri pentru construirea unei sali de sport, cu
toate ca la acest din urma proiect va trebui sa asteptam
pana se vor construi sali de sport la orase",
a incheiat edilul.