Contractele de finantare din cadrul Programului de Cooperare Romania–Ungaria 2006, pentru ultima runda cu fonduri de preaderare pentru Romania, s-au semnat ieri la Consiliul Judetean Arad. In cadrul acestui program, in Judetul Arad vor fi implementate 9 proiecte, cu o valoare totala a fondurilor europene de 1.400.000 euro, la care se adauga cofinantarea proprie. Beneficiarii acestui program sunt atat autoritati publice locale – Consiliul Judetean Arad (Reabilitare DJ 792 C, tronson DN 79 – Curtici, etapa II), Consiliul Local Santana, Consiliul Local Zerind, Primaria Comunei Hasmas, institutii publice – Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Arad, Complexul Muzeal Arad, cat si institutii de invatamant – Universitatea de Vest "Vasile Goldis" Arad, Liceul de Arta "Sabin Dragoi" si Gradinita cu program prelungit nr. 14 din Arad. Programul de Cooperare Transfrontaliera Romania – Ungaria Phare CBC/INTERREG IIIA 2004 – 2006 sprijina contactele dintre populatia, comunitatile si actorii economici din zona de granita, in vederea crearii unei baze solide pentru dezvoltarea economica si sociala echilibrata a intregii zone, cu beneficii pentru atat Romania, cat si pentru Ungaria. In cadrul acestui program, Judetul Arad a beneficiat in rundele anterioare de fonduri semnificative pentru implementarea unor proiecte ce intaresc cooperarea cu Ungaria, in diferite sectoare: administratie, invatamant, domeniul economic si cultural.  Prin acest program, Consiliul Judetean Arad a realizat o serie de investitii importante, cum ar fi: Terminalul CARGO, Protectia si Promovarea Luncii Muresului, Reabilitarea drumurilor judetene DJ 709 C Variasu Mic – Frontiera cu Ungaria si DJ 709B Graniceri - Frontiera cu Ungaria, Reabilitarea DJ 792 C, tronson DN 79 – Curtici, etapa I (in executie).  Incepand cu Programul de Cooperare Ungaria-Romania 2007-2013, valoarea finantarilor disponibile din fonduri structurale va fi mult mai mare. Nadia Bodran - Glasul aradului

TIR-urile nu au voie sa circule pe teritoriul Ungariei timp de 24 de ore, iar restrictia a intrat in vigoare aseara, de la ora 23.00, si este valabila pana astazi la aceeasi ora. Motivul: 20 august a fost declarata zi nelucratoare pentru vecinii din vest, deoarece acestia celebreaza Sarbatoarea Florilor, iar circulatia automarfarelor pe teritoriul Ungariei in aceasta perioada este interzisa. Autoritatile romane spun ca interdictia nu afecteaza traficul de calatori si autoturisme si ii sfatuiesc pe soferii automarfarelor sa stationeze in parcari pana la incheierea perioadei de interdictie.  In zonele punctelor de trecere a frontierei exista patrule mobile, formate din politisti care au sarcina sa ii informeze pe soferi cu privire la restrictiile din tara vecina. Pentru momentul in care se va relua traficul peste granita, oamenii legii le recomanda conducatorilor de automarfare care intentioneaza sa tranziteze frontiera romano - ungara sa foloseasca toate punctele de trecere a frontierei existente in judetul Arad.  Punctele de trecere a frontierei din Arad sunt Nadlac si Varsand, pentru toate tipurile de camioane, si Turnu, pe unde pot trece doar masinile de pana la 7,5 tone. Amalia Dercariu & Alex Negru - Evenimentul Zilei

Sfarsitul acestei saptamani se anunta unul incendiar si nu neaparat din cauza caldurii, ci mai degraba datorita aradencelor care se vor lupta pentru titlul de "Miss Bikini Arad". Daca nu de mult a fost incoronata cea mai frumoasa aradenca desemnata "Miss Arad 2008", surorile Raut s-au mobilizat pentru a organiza un eveniment cel putin la fel de interesant si, cu siguranta, mult mai... fierbinte, pentru a gasi fata cu cel mai sexy posterior. In acest sens, Club Soho si Agentia Angels Events pregatesc saptamana aceasta un concurs irezistibil tinerilor din Arad.  Nu mai putin de zece aradence se vor lupta pentru acest titlu.  Domnisoarele concurente au fost alese in urma unei preselectii care s-a desfasurat pe baza unor fotografii trimise de ele.  Pentru ca nu este suficient sa fii frumoasa pentru a obtine un titlu de miss, important este ca fiecare concurenta sa stie sa-si scoata in evidenta atuurile. Organizatorii, constienti de acest lucru, le-au pus la dispozitie o saptamana pana la seara decisiva pentru a se pregati pentru competitia frumusetii si a feminitatii Seara mult asteptata este sambata 23 august, aradenii fiind asteptati in clubul Soho de pe Strandul Neptun, pentru a fi martorii desemnarii celui mai sexy posterior.  Pentru a-si demonstra calitatile si aptitudinile cele zece concurente vor fi supuse unui numar de 3 probe de foc si, nu in ultimul rand, vor trebui sa treaca de ochiul critic al juriului, care nu este nimeni altul decat decat publicul prezent la eveniment.  Concurentele vor avea parte de multe surprize si premii, prima clasata a concursului urmand sa participe la Miss Banat. Adela Raut declara ca "organizatorii doresc sa realizeze un eveniment in care concurentele sa aiba parte de distractie, experienta, dar si familiarizarea publicului tinta, tinerii din Arad, cu evenimente de acest calibru".  Sirul evenimentelor in care troneaza frumusetea nu se incheie aici, din septembrie distractia mutandu-se in Club Moskea, unde la sfarasitul fiecarei luni, tinerii vor asista la spectacole sub marca Miss Moskea urmand ca in luna aprilie a anului viitor sa se desfasoare marea finala "Miss Moskea".  AMC. - Observator

Chiar in 15 august, la Felnac s-a desfasurat Sarbatoarea comunei -editia a treia, o manifestare de suflet care a avut un succes fara precedent.   Programul extrem de divers, pe toate gusturile, pregatit de catre primarul de Felnac, Nicolae Selegean, vicele Augustin Rastatter si directoarea Caminului Cultural din comuna, Marinela Mihailovici, a transformat Sarbatoarea comunei intr-o zi memorabila.  Zecile de cetateni cu care am discutat, din cei peste 1000 veniti din toate partile judetului, n-au avut decat cuvinte de lauda pentru organizatorii si sponsorii acestui eveniment. In ritm de fanfara Manifestarile dedicate Sarbatorii comunei au inceput la ora 15,00, cu o slujba in romaneste si sarbeste savarsita de un sobor de preoti la Biserica ortodoxa sarba din Felnac.  A urmat apoi parada portului popular romanesc, sarbesc si tiganesc si, in ritmurile fanfarei Bisericii penticostale, invitatii s-au deplasat la Baza sportiva VI -FE, unde, de la ora 16,00, s-a desfasurat Cupa comunei la fotbal, castigata de catre echipa VI -FE old -boys. Concursuri si spectacole A urmat un concurs de catlane, cei sase concurenti pregatind mai bine de 600 de portii de bogracs din carne de porc, vita, miel, toate deliciose, facute dupa retete proprii, evident... secrete!  Pe scena amenajata corespunzator, Formatia de dansuri populare a Caminului Cultural Felnac (instructor Stefan Muntenas) a pregatit o serie de dansuri romanesti si tiganesti, ridicand publicul in picioare. Laza Cnejevici, Stefan Muntenas, Nelu Barna, Irina Iovescu, Ionut Blaj, Dudu Ienasescu, Florin Avram, Iosif Nagy, Constantin Purcel si Ansamblul folcloric Rapsodia Muresana Arad, la care s-a alaturat trupa No Sound, au prezentat asistentei recitaluri de exceptie, indelung aplaudate. La mai mare! Invitatii de onoare ai comunei, ex- vicepremierul Gheorghe Seculici, primarul Aradului, Gheorghe Falca, deputatul Constantin Igas si primarul de Pecica, Iustin Cionca, au inmanat premiile perticipantilor la concursul de bogracs, concurs castigat de echipa lui Horea Boata. Un superb foc de artificii, de la miezul noptii, a incheiat editia a treia a Sarbatorii comunei Felnac cum nu se putea mai frumos. Primarul de Felnac, Nicolae Selegean, vicele Augustin Rastatter si directoarea Caminului Cultural din comuna, Marinela Mihailovici, a transformat Sarbatoarea comunei intr-o zi memorabila.  Zecile de cetateni cu care am discutat, din cei peste 1000 veniti din toate partile judetului, n-au avut decat cuvinte de lauda pentru organizatorii si sponsorii acestui eveniment. N.O.- Jurnal Aradean

Nu era un prilej mai potrivit de a vorbi despre Bazilica papala Maria Radna decat acum, in perioada sarbatorii Maicii Domnului. Fiind singura biserica din Romania cu rangul suprem de Bazilica, in fiecare an vin la Radna mii si mii de credinciosi catolici atat din tara cat si din toate colturile lumii. Scopul lor este rugaciunea, dar odata cu asta pot admira minunatia acestei bazilici inchinate Fecioarei Maria. De cinci ori pe an, precum si in anii care au trecut, la fel ca si in zilele noastre au loc procesiuni. Cele mai importante dintre acestea fiind cele care au loc cu prilejul Sarbatorilor de Pasti, a Rusaliilor, de 15 august, precum si in zilele de 8 si 15 septembrie. Pelerinajele la biserica din Radna au avut loc in fiecare an, fara intrerupere, chiar si in anii negri ai puterii comuniste, cand s-a incercat de nenumarate ori prin diferite mijloace stoparea acestora. La Radna, credinciosii bulgari, vin in pelerinaj in zilele de 6 si 7 septembrie, cei maghiari in ziua de 8 septembrie pentru sarbatorirea Nasterii Maicii Domnului. Etnicii germani, vin in pelerinaj la Radna in ziua de 15 septembrie, atunci cand sarbatoresc "Adormirea si ridicarea la cer a Sfintei Fecioare Maria". Icoana facatoare de minuni Biserica din Radna a devenit locul de pelerinaj, cel mai cunoscut si important din partea de vest a tarii si datorita icoanei cu puteri miraculoase, ce are o dimensiune de 48 x 71 cm. Aceasta nu a ars      in urma unui incendiu si se spune ca are puteri miraculoase, insanatosind multe persoane ce sufereau de diferite afectiuni si boli. Marturii in aceasta privinta sunt zecile de obiecte votive ce au fost donate de persoanele care s-au insanatosit si vindecat expuse pe ambele parti ale altarului. Marea majoritate dintre aceste obiecte sunt confectionate din metale pretioase, mai ales din argint. Drumul Crucii Drumul crucii, este situat pe dealul din spatele bisericii si a manastirii, fiind in trecutul nu prea indepartat asemuit cu drumul spre Muntele Golgota, fiind decorat cu numeroase statui din piatra si marmura ce au fost donate de persoanele care s-au vindecat de-a lungul timpului. Din loc in loc, participantii la pelerinaj se opreau si se rugau. Foarte multi dintre acestia parcurgeau acest drum al crucii in genunchi pana in varful dealului. Astazi acest drum este foarte anevoios de a fi strabatut, chiar si pentru oamenii sanatosi, deoarece exista riscul de a se accidenta. Papa Ioan Paul al II-lea ii confera rangul suprem In 1992, Papa Ioan Paul al II-lea confera bisericii din Maria-Radna titlul de Basilica Minor. Bazilica constituind rangul cel mai inalt pe care il poate avea un lacas de cult catolic. Cu aceasta ocazie, arhiepiscopul titular, Dr. Adalbert Boros, daruieste bazilicii din Maria-Radna un nou  altar, in semn de multumire fata de Sfanta Fecioara      din Maria-Radna pentru ocrotirea acordata Bisericii si diecezei in vremurile grele ale comunismului. Vizitatori marcanti Biserica si Manastirea de la Radna, in decursul timpurilor a fost vizitata de o serie de personalitati marcante al Imperiului austro – ungar. Astfel, in data de 25 aprilie 1768, Printul Josef, din Dinastia Habsburgica, cel care a devenit ulterior sub numele de Josef I imparatul imperiului, a fost oaspetele bisericii, cu intreg alaiul curtii imperiale. Biserica si Manastirea este vizitata in ziua de 6 septembrie 1903 de Arhiducele Franz Josef, printul mostenitor al tronului, cel care avea sa fie asasinat la Sarajevo in  data de 28 iunie 1914, de catre   un membru al unei organizatii nationaliste sarbe, eveniment ce  a constituit si un pretext pentru dezlantuirea primului razboi  mondial. Legende De la prima atestare documentara a bisericii, in anul 1440 pana acum, o multime de legende si minuni s-au petrecut. Sub ocupatia otomana, in urma unui incendiu, scanteiele provenite de la flacarile care au cuprins capela au fost purtate de adierea vantului spre tabara turcilor instalata pe malul stang al raului. In numai cateva secunde tabara turcilor a fost cuprinsa de un urias incendiu, distrugand in totalitate tabara otomana.  Turcii nu au reusit sa stinga focul care a provocat incendiul pana cand cel care dintre ei a provocat incendiul capelei nu a fost executat. Dintr-o alta legenda,   aflam ca in perioada cand aces-te teritorii situate de-a lungul   Vaii Muresului inferior se aflau sub dominatia otomana, un calaret turc a incercat sa intre calare pe cal in biserica. Dintr-o clipa in alta, calul sau nu a mai reusit sa-si miste picioarele, care au ramas adanc infipte in pietrele din fata bisericii. Credinciosii care vin la biserica sa se roage, in fata lacasului religios impunator, au posibilitatea sa priveasca piatra pe care au ramas imprimate copitele calului. Si legendele continua… Adrian Cotuna - Glasul aradului