|
|
Vineri,
31 iulie 2009 |
|
- Încasările
la buget au scăzut cu 21%, prefectul cere instituţiilor
publice să taie din cheltuieli!
|
|
Călin
Bibarţ spune că Prefectura face economii de 30-40%
Prefectul
Aradului a analizat, în cadrul Colegiului Prefectural,
execuţia bugetului consolidat, prezentată de finanţe.
Concluzia nu este deloc îmbucurătoare: încasările
au scăzut, la nivelul judeţului, cu 21%, comparativ
cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Declinul economiei
reiese şi mai clar din scăderea cu 37% a impozitului
pe profit plătit de firmele arădene. Concluzia prefectului
este că instituţiile deconcentrate trebuie să îşi
reducă substanţial cheltuielile. „Am atras atenţia
instituţiilor bugetare cu privire la acest aspect.
Eu nu cred că au scăzut cheltuielile cu 21%, în condiţiile
scăderii încasărilor. Cifrele sunt seci, nu sunt plăcute,
dar sunt reale” spune Călin Bibarţ.
Prefectul a fost luat prin surprindere de întrebarea
ziarului Observator, cu privire la economiile realizate
de instituţia pe care o conduce. În doar câteva minute,
aparatul birocratic s-a pus în mişcare şi, pe un bileţel,
a primit vestea că s-au tăiat 30-40% din cheltuieli,
în special la combustibili, reparaţii şi telefoane
- la personal, spune el, e greu să umbli la salarii.
„Reducerea e de la minister, nu e din pixul nostru”,
recunoaşte Bibarţ.
Tot la capitolul cheltuieli bugetare, prefectul a
primit o sesizare de la AJOFM cu privire la nişte
„şmecheri de Arad”, care îşi trag ajutoare de
şomaj de lux! Se pare că foşti angajaţi cu salarii
mari au descoperit că, dacă îşi întrerup ajutorul
de şomaj pe caz de boală, primesc 80% din salariul
pe ultima perioadă activă. Astfel, AJOFM a plătit
în ianuarie 13 000 ron la acest capitol, dar în iunie
plăţile au sărit la 40 000 de ron. „Nu este o
sumă mare, dar poate fi un fenomen”, spune Bibarţ,
care nu a precizat însă dacă are de gând să facă ceva
în această privinţă. Potrivit AJOFM, din 7 000 de
şomeri, 1 000 au întrerupt ajutorul de şomaj pentru
concediu medical.
Pentru combaterea evaziunii fiscale, este în desfăşurare
un control mixt, al mai multor instituţii, care vizează
comerţul cu cereale şi fructe. Prefectul a cerut echipelor
de control să se concentreze asupra marilor comercianţi,
pentru a nu cădea în derizoriu prin controlarea micilor
comercianţi. „A cerut să se facă lucruri serioase,
să se controleze firmele fantomă, cele care fac evaziune
fiscală, returnările de TVA, nu bătrânii care vând
porumb fiert. Să se facă şi controale la comerţul
din pieţe, dar accentul să cadă pe intermediari, pe
cei care nu au certificat de producător” spune
Bibarţ.
Flavius
Ghender - Observator
|
|
- RO-LA
ar putea deveni de nerefuzat pentru transportatori
|
|
CFR
pregăteşte pe ruta Bucureşti-Glogovăţ un „bilet” de
250-280 de euro
După
ce prima garnitură RO-LA a ajuns, miercuri, la Glogovăţ,
cu două ore mai devreme decât s-a planificat iniţial,
adică în doar 15 ore şi 30 de minute, conducerea Ministerului
Transporturilor face eforturi pentru a oferi transportatorilor
un preţ cât mai atrăgător. Asta, în condiţiile în
care, un drum Bucureşti-Vladimirescu costă în momentul
de faţă 450-500 de euro pentru fiecare TIR.
„Transportul pe calea ferată reduce substanţial
poluarea, drept pentru care suntem în tratative pentru
a obţine subvenţii de la Ministerul Mediului. Sperăm
să aducem preţul, undeva în jurul sumei de 250-280
de euro. Din câte am discutat cu transportatorii,
motorina pentru un drum Bucureşti-Arad costă în jur
de 200 de euro/camion, să nu mai punem plata şoferului,
uzura maşinii, riscul de accidente. Costurile totale
se ridică, astfel, la 300-320 de euro. Pe de altă
parte încercăm să reducem şi timpul de deplasare,
de la 15 ore şi 30 de minute, la 14 ore. Ar fi un
timp foarte bun dacă analizezi faptul că şoferii trebuie
să facă o pauză de 45 de minute după ce conduc 4 ore
şi 30 de minute. Urmează apoi o nouă repriză de condus
de 4 ore şi 30 de minute şi o pauză de 11 ore. Astfel,
un camion ar ajunge la Arad în 21 de ore. Nu putem
introduce însă obligativitatea folosirii sistemului
RO-LA pentru că nu avem capacitatea necesară să ducem
tot traficul de mărfuri cu trenul, cele 160 de vagoane
de care dispunem nefiind suficiente”, ne-a declarat
Eusebiu Pistru, secretarul de stat din Ministerul
Transporturilor care a avut iniţiativa relansării
sistemului RO-LA, după o pauză de trei ani.
Acesta susţine că pentru moment au fost recondiţionate
40 dintre vagoanele care până nu de mult rugineau
în staţiile CFR Arad şi Curtici, iar o dată cu apariţia
clienţilor vor fi repuse în funcţiune şi celelalte
120.
Două-trei
garnituri RO-LA pe zi
„Dacă situaţia o va cere vom putea pune
în circulaţie şi două, trei sau patru garnituri pe
zi. Doar la aceste 21 de autocamioane, care au fost
urcate pe tren, putem spune că am eliminat o coadă
de aproximativ 2 Km pe şosele. Beneficiile nu se vor
vedea doar în trafic ci şi în bugetul ministerului
şi al comunităţilor locale pentru ca reducem astfel
uzura infrastrucurii rutiere. În plus acest tip de
transport este încurajat de Uniunea Europeană ca o
alternativă ecologică. Deocamdată vom face transportul
TIR-urilor doar pe ruta Bucureşti-Arad, dar vrem să
prelungim traseul până la Constanţa, iar în a treia
etapă, până la Wels, în Austria”, mai spune Pistru.
Vrem
bani de la Marco Polo
Trebuie menţionat că autorităţile române
intenţionează să se adreseze Uniunii Europene, pentru
a obţine fonduri prin intermediul programului „Marco
Polo”, care finanţează transportul TIR-urilor
pe calea ferată. Cererea de finanţare pentru ruta
Bucureşti-Arad ar putea fi depusă în 2010, după ce
anul acesta s-a depus o cerere pentru traseul Bar
(Muntenegru) - Arad. În ceea ce priveşte transporturile
regulate de TIR-uri pe calea ferată, între Arad şi
Bucureşti, acestea vor începe, conform oficialilor
români, în luna septembrie.
Lucian
Şerban - Glasul Aradului
|
|
- Ţăranii,
controlaţi din spaţiu
|
|
3.754
de fermieri arădeni din zonele Ineu şi Chişineu Criş
vor fi supuşi teledetecţiei.
Peste
3.700 de fermieri din judeţul Arad sunt „victimele”
controlului prin teledecţie efectuat de firma Gauss,
în urma căruia se va stabili dacă vor primi sau nu
subvenţiile pe suprafaţă. Eşantionul de 3.754 de cazuri
ce sunt supuse controlului spaţial a fost stabilit
de către Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură
Bucureşti, după ce şi în 2007 - primul an în care
s-au acordat subvenţiile pe suprafaţă, Aradul s-a
numărat printre judeţele alese pentru teledetecţie.
Am stat de vorbă cu şeful serviciul control teren
din cadrul A.P.I.A. Arad, domnul Aurel Micoroi, care
ne-a explicat că „metoda controlului prin teledectecţie
presupune fogorafierea unui anumit lot de parcele
pe parcursul mai multor stadii de vegetaţie”.
În plus, domnul Micoroi a mai spus că „dacă în
cazul controlului clasic pe teren fermierul care nu
şi-a amplasat corect parcela pe cererea de subvenţie,
mai poate beneficia de bani, în cazul teledecţiei
amplasarea greşită a parcelei atrage şi suspendarea
de la plată”.
Fotografiile pe care le realizează compania ce a câştigat
contractul pentru supracontrolul din satelit - în
2009 acesta revenindu-i firmei Gauss din Timişoara,
sunt efectuate în perioada mai - iulie în funcţie
de cultura fermierilor, dar pentru fiecare parcelă
este nevoie de cel puţin două poze din stadii diferite
de vegetaţie. „După ce sunt efectuate fotografiile,
se trece la compararea acestora cu schemele anexate
la solicitările de plată. Trebuie să se ştie că A.P.I.A.
Arad, respectiv serviciul de control teren, execută
doar verificările de fallow-up prin care se compară
solicitările fermierilor cu datele oferite de firma
Gauss şi cu punctul de vedere al solicitantului”,
declară Micoroi.
Nemulţumiri
şi contestaţii
Cât despre problemele cele mai des întâlnite,
şeful serivicul din cadrul A.P.I.A. Arad spune că
greşelile survin de pe urma amplasării şi identificării
eronate a parcelelor pe care le fac fermierii. Nemulţumirile
şi contestaţiile fermierilor referitoare la controlul
prin teledecţie se vor depune la sucursala Agenţiei
de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură Arad, însă
rezolvarea acestora va fi făcută de către compania
ce a operat procedurile de control.
Instructaj
În perioada 3-7 august, o echipă a A.P.I.A. Arad formată
din cinci anagajaţi (unul din partea IACS - Sistemului
Integrat de Administrare şi Control, doi de la serviciul
control teren şi doi de la centrele locale ale agenţiei
din judeţ) va participa la un instructaj la Timişoara.
Tematica instructajului îl constituie tocmai interpretarea
rezultatelor controlului prin teledecţie şi compararea
datelor din spaţiu cu cele de pe teren.
A.
P. - Jurnal arădean
|
|
- Atmosferă
europeană la „Dialogul sunetelor în mişcare”
|
|
Aşa
cum am mai spus, Aradul s-a înscris de anul acesta
în reţeaua oraşelor în care se desfăşoară „Dialogul
sunetelor în mişcare - un festival european pentru
tineri“.
Manifestarea, rezultată din colaborarea grupului belgian
de dans Imago Tijl şi a Camerei Europeane a Orchestrelor
din Marea Britanie a avut loc aseară în Piaţa Reconcilierii
din Arad.
„Dialogul sunetelor în mişcare - un festival european
pentru tineri” a parcurs până la ajunge în oraşul
nostru un traseu prin oraşe europene precum Alden
Biesen şi Mol din Belgia, Melk din Austria şi Zanka
din Ungaria. Festivalul urmează să se desfăşoare la
Kecskemet în Ungaria în această seară şi să se încheie
la Budapesta în zilele de 1 şi 2 august.
Ediţia din acest an a „Dialogului sunetelor în
mişcare - un festival european pentru tineri”
s-a desfăşurat sub sloganul „Când muzica dansează”.
Publicul arădean a participat în număr foarte numeros
la manifestare inedită susţinută de adolescenţi cu
vârste cuprinse între 12 şi 19 ani. Prestaţia protagoniştilor
nu a înşelat deloc aşteptările publicului, iar acest
lucru a fost demonstrat de entuziasmul cu care au
fost aplaudaţi tinerii actori. De menţionat că reprezentaţiile
din cadrul „Dialogului sunetelor în mişcare -
un festival european pentru tineri” au beneficiat
de muzică live.
Ediţia arădeană a „Dialogului sunetelor în mişcare
- un festival european pentru tineri” a fost
organizată cu sprijinul Centrului Cultural Judeţean
Arad şi a Consiliului Judeţean Arad. Iată ce ne-a
declarat una dintre tinerele aflate în public despre
manifestarea de aseară: „Este foarte frumos. O
atmosferă cu adevărat europeană. Sper să fie organizate
cât mai multe astfel de manifestări,” a spus
Mirela Şandor, studentă aflată în vacanţă în Arad.
Cristina
Lazurca - Glasul Aradului
|
|
- Şepreuş,
o localitate care se dezvoltă tot mai mult
|
|
Localitatea
Şepreuş
a cunoscut o foarte bună dezvoltare în ultimele luni.
Se vede că există cineva care are grijă de bunul mers
al lucrurilor, care îşi dă interesul şi pentru care
cel mai important lucru este ca localnicii să beneficieze
de cele mai bune condiţii. Şi încă mai sunt multe
proiecte de realizat, care de care mai îndrăzneţe.
Primarul
Incicău are planuri mari pentru localitatea la cârma
căreia se află
Proiectul care se află acum în derulare la Şepreuş
este cel de asfaltare a drumului Şepreuş-Apateu, la
care se lucrează cu intensitate. „Desigur că este
de lucru peste măsură, pentru că lucrările implică
o responsabilitate foarte mare, mai ales un efort
nervos pentru că lucrul trebuie făcut foarte bine
şi trebuie finalizat”, spune Simion Incicău,
primarul Şepreuşului. Tot el ne-a spus că îşi doreşte
foarte mult ca anul acesta să termine de asfaltat
6 km de drum, oamenii putându-se astfel deplasa la
câmp pe orice timp dar şi mai important este că drumul
cu pricina va face legătura între judeţul Arad şi
judeţul Bihor. Trebuie menţionat faptul că drumul
Şepreuş-Apateu scurtează drumul spre Chişineu Criş
cu aproape 25 de km, ceea ce nu este deloc de neglijat,
având în vedere că va fi foarte circulat. De asemenea,
Primăria din Şepreuş a aprobat în şedinţa de consiliu
de acum două zile un acord de principiu privind amenajarea
unui sens giratoriu în centrul localităţii, care va
fi dotat cu fântâni arteziene, cu şase ţâşnitori şi
un rond de flori, care va schimba radical aspectul
localităţii. „Tot centrul este pavat, existând
peste 3000 mp de pavaje, avem trotuare pavate, parcări
pavate, o staţie nouă de autobuz pavată. Lucrăm cu
câteva echipe din Felnac, Apateu şi Şepreuş şi de
la Drumeţul Oaş, care efectuează drumul”, explică
primarul.
Un alt proiect aflat pe masa primarului vizează extinderea
reţelei de apă-canalizare din Şepreuş şi reabilitarea
căminului cultural din localitate. „Deliberarea
pentru acest SF va dura mai mult, dar sperăm că localitatea
va intra în cele care vor beneficia de el, să terminăm
şi cu extinderea reţelei de apă şi a canalizării”.
Mai există un studiu de fezabilitate depus la Consiliul
Judeţean, pentru care s-a primit confirmarea că localitatea
va primi finanţare începând cu anul 2010. Proiectul
constă în asfaltarea drumului Şepreuş-Chereluş care
va face legătura între cele două localităţi, lucrare
realizată împreună cu Aurel Radiţa, primarul din Şicula.
Conform spuselor primarului Incicău, tot în anul 2010
se va încerca realizarea unui proiect privind canalizarea
şi apa pluvială din Şepreuş. Dacă se vor obţine fonduri,
anul viitor şanţul colector principal şi cele din
centrul localităţii vor betonate şi podurile demolate
pentru realizarea unora noi. „Până acum nu ne-am
confruntat cu inundaţii, dar când plouă abundent avem
un şanţ colector care trece prin centrul localităţii,
unde merge şi apa de la o arteziană pe care vrem să
îl reabilităm.”
Pentru anii 2010-2011, Primăria are în plan să pietruiască
drumurile agricole, extravilane cu sprijinul Consiliului
Judeţean şi să facă legătura cu un alt drum între
Şepreuş şi Satul Nou. Important şi măreţ este şi planul
prin care se doreşte construirea unui teren cu gazon
artificial, cu nocturnă pentru minifotbal şi teren
de tenis pentru a „intra în rând cu celelalte
localităţi”.
Primarul Incicău a ţinut să menţioneze că nici tinerii
căsătoriţi nu au fost uitaţi, punându-le la dispoziţie
22 de parcele de teren, care se întind pe o suprafaţă
de 500 mp, cu titlu gratuit pentru a-şi construi locuinţe,
în zona terenului de fotbal, unde Primăria le va asigura
minimul de utilităţi: apă, drum pietruit şi electricitate.
După şapte ani de procese, Primăria aparţine din nou
locuitorilor
După ce în 1947, când s-a cumpărat Primăria nu s-au
întocmit toate actele de vânzare-cumpărare, clădirea
a fost revendicată de urmaşii celui căruia îi aparţinea.
Acum, după un proces de şapte ani, Primăria a fost
redată localităţii şi deja se lucrează de zor la reabilitarea
interioarelor clădirii care nu a mai fost amenajată
de mai bine de 40 de ani. „Pentru a realiza renovarea
interioarelor Primăriei am primit un sprijin substanţial
de la Consiliul Judeţean. Am început cu intrarea,
unde este acum o parcare foarte frumoasă şi am trecut
la amenajarea intrării la monumentului eroilor şi
reabilitarea pieţei din centrul localităţii”,
spune Simion Incicău.
În ceea ce priveşte serviciul de salubritate, acesta
va fi concesionat în 17 septembrie, după care Primăria
aşteaptă oferte de la cei interesaţi. „Am mai
încercat o dată, s-au prezentat două firme care nu
ne-au mulţumit şi am renunţat la ele”, a explicat
primarul. Groapa de gunoi a fost închisă în această
lună şi în această perioadă, până la predarea serviciului
de salubritate, Primăria doreşte să încheie un contract
cu o firmă de salubritate care să transporte gunoaiele
din loc la o groapă autorizată.
„Am avut o întâlnire cu colegul de la Apateu,
Aurel Bondor, cu primarul din Cermei, Ioan Vesa, cu
care mă înţeleg de minune. De asemenea, aş vrea neapărat
să menţionez că am o colaborare foarte bună cu viceprimarul
Ioan Pintean, pentru că ne împărţim nemaipomenit sarcinile
şi ne ajutăm reciproc şi astfel rezultatele finale
nu au cum să nu fie cele mai bune pentru locuitori”.
În 23 august, la Şepreuş va avea loc ediţia a II-a
a Zilei Şepreuşului, la care se vor sărbători 60 de
ani de rebeliune anticomunistă. Localitatea a fost
printre puţinele din ţară care s-au ridicat împotriva
comunismului. La eveniment a fost invitat şi preşedintele
României, Traian Băsescu, care, se pare, că va onora
invitaţia. Simion Incicău spune că va avea grijă să
facă tot ce îi stă în putinţă pentru ca acest lucru
să se întâmple şi se va ocupa foarte atent de organizarea
evenimentului de luna viitoare.
Corina
Huţan - Observator
|
|
|
|
Căutare
în arhiva Virtual Arad
Colectivul de redacţie:
Draghi
Puterity, Gheorghe
Puterity, Truţiu
Florin.
O parte din ştirile Virtual
Arad News au fost preluate şi din următoarele surse:
Agenţia
Mediafax,
Ziarul Jurnal arădean, Ziarul
Observator,
Ziua de Vest, Evenimentul
Zilei (Ediţia de Vest), România
Liberă, Astra Aradeană,
Ziarul
Glasul Aradului,
TV
Arad, Info
TV.
|
|