Iata o "poezie in vers alb", iata cea mai amara,
cumplita, neasteptata si spaimantatoare "poezie"
pe care vara acestui an ne-o rosteste...
Dar parca sunt, de-acum si cam de-o data, prea
multi EI, piloti ai aviatiei sportive... (Oare ce sta in
spatele mortii lor?")
EI cei ce tot pleaca, asa, pe neasteptate...
EI cei prea tineri...
EI cei prea buni...
EI cei pe care ii pretuim si le suntem prieteni...
EI cei atat de greu, indelungat formati, ajunsi
la nivelul si statulul lor...
Dar mai ales, EI oameni unici, irepetabili, stiuti
de noi, facand parte si din noi, din vietile noastre...
EI cei ce lasa in urma familii - parinti, sotii,
copii...
EI...

A cazut Mihai Pal.
A murit "Piticu"... (din obicei aviatoricesc si cu
reala prietenie i se spunea astfel).
S-a intamplat in ziua de 21 iunie 2003, evoluand
acrobatic la Cluj...

A plecat inagalabilul aviator PAL si parca nu
credem inca...
Ne plecam cu durere si ne muscam buza... adio
draga Mihai!

ORIZONT AVIATIC
(vom reveni)