In suntem pe pozitia
. Daca v-au placut stirile Virtual Arad News, votati pentru noi:
Zilele trecute, Alexandru Ciocalteu, presedintele Casei Nationale a Asigurarilor de Sanatate, a declarat ca spitalele fac risipa de fonduri iar Casa de Asigurari nu mai este dispusa sa plateasca acest lucru, afirmand totodata ca Ministrul Sanatitii este cel care trebuie sa plateasca aceasta risipa.
- Spuneti-ne, domnule director, care este situatia din acest punct de vedere, la Arad?
- Asa cum se stie, fondurile pentru spitale sunt asigurate prin Casele judetene de sanatate, la fel ca deltfel si programele derulate pana acum de Ministerul Sanatatii. Sigur ca mai sunt mici probleme nerezolvate, dar daca la nivel national exista probleme serioase, la Arad nu sunt probleme deosebite, poate si pentru ca noi stam mai bine si cu fondurile colectate la Asigurarile de sanatate.
- Ciocalteu spunea ca spitalele nu se gospodaresc asa cum ar trebui si din aceasta cauza nu mai au bani si au datorii imense. Este si cazul nostru?
- Peste tot se face risipa in spitale. Ele sunt principalele consumatoare de fonduri in sistemul sanitar. Dar, dupa medicii de familie, reforma urmeaza sa ajunga si in spitale. Eu zic ca risipa porneste si de la faptul ca, la ora actuala, in spitale exista multi pacienti internati nemotivat. Apoi mai sunt si cazurile sociale, care mananca o groaza de bani. Cu medicamentele nu este cazul pentru ca, asa cum am mai discutat, Aradul ocupa ultimul loc pe tara la consumul de medicamente. Adica este fruntas in consumul a cele mai putine medicamente. Asta inseamna ca bolnavilor li se da medicamentatie foarte putina si ca aici s-au facut economii. Nu astfel se stopeaza risipa, pentru ca, bolnavii trebuie tratati oricat ar costa asta. In general insa, la Arad, spitalele se gospodaresc destul de bine.
- Cine se face totusi, raspunzator de aceste internari nejustificate?
- Aceasta este o boala veche. Asa cum va spuneam, in cadrul acestor intenari sunt incluse si cazurile sociale, care ocupa cel putin 30% din internari, mai ales pe perioada de iarna. Sunt tot mai multe cazuri in situatia actuala cand oamenii efectiv nu au unde sa doarma si din ce sa traiasca si sunt luati de pe strada si intenati in spitale. Exista insa si internari nemotivate, acolo unde o afectiune poate fi tratata la fel de bine si acasa.O parte din vina o au si medicii de familie care ii trimit imediat pentru internari. Dar, aceste practici se vor reduce, deoarece si medicii de familie au tot interesul de acum sa-si trateze singuri pacientii. Mai intevine apoi si mentalitatea dar speram ca, in timp, si acest lucru se va rezolva.
- Va este impusa de la nivel central o situatie legata de consumul de medicamente? Aveti restrictii la medicamente? Trebuie sa faceti economie?
- Pana la intrarea in functiune a Casei de asigurari pentru sanatate, normal ca directorii de spitale erau nevoiti sa-si economiseasca bugetul din care cumparau si medicamentele. Acum insa, Casa de asigurari plateste aceste medicamente si nu mai este cazul. Nu avem la ora actuala o situatia impusa in acest sens si din cate stiu eu nici pe vremuri nu exista. In schimb, atunci, directorii de spitale care faceau economii erau felicitati si se mandreau ca se afla in atentia superiorilor. Chiar daca bolnavii au avut de suferit.
- Avem stiinta ca si acum, in spitale, unii medici si asistente spun ca nu au medicamentele necesare tratamentului, astfel ca, pacientii sunt indrumati sa si le cumpere. -
- Am auzit ca sunt anumite sectii din spitale unde se mai practica acest lucru. Le-am spus insa tuturor, la toate sedintele, si de cate ori am avut ocazia ca, daca voi avea dovada ca se intampla acest lucru voi lua masuri aspre.
- Ati avut astfel de cazuri?
- Pana acum n-am avut nici o sesizare scrisa in acest sens. Dar astfel de cazuri exista!
- Ce trebuie sa faca pacientul, sau familia acestuia, in cazul in care li se cere pe timpul spitalizarii sa-si cumpere medicamente?
- Sa depuna o sesizare in scris la Directia Sanitara si va promit ca, daca se dovedeste a fi reala, voi lua masurile ce se impun.
-Se vorbeste ca in viitorul apropiat vor fi unele schimbari in ceea ce priveste administrarea unor spitale si policlinici...
- Asa cum stiti, conform Legii patrimoniului, Spitalul Judetean va trece sub administrarea Consiliului Judetean. De altfel, fiindca le-au cerut, deja am si trimis inventarul acolo. Inca nu este clar ce se va intampla concret. S-ar putea ca, Consiliul Judetean sa-l preia si sa-l dea in administrare operativa Directiei de Sanatate. Consiliul Judetean nu este serviciu medical si nu stiu cum ar putea altfel sa-l administreze. Oricum, nu vor putea fi proprietarii spitalului.
- Fiindca veni vorba, spuneti-ne care este situatia actuala a Policlinicii Municipale, atat de ravnita, acum cateva luni de catre Casa de asigurari.
- Cladirea policlinicii este a noastra si asa va ramane. Urmeaza doar sa rezolvam problema CF-urilor.
- Cand se vor privatiza cabinetele din incinta acestei policlinici?
- Procesul a inceput deja, toti medicii de aici avand intocmita documentatia pentru privatizare Urmeaza ca saptamana viitoare impreuna cu directorul general de strategie si management din minister sa explicam medicilor modul de privatizare. Policlinica Municipala va deveni astfel unitate de ambulatoriu privatizata.
- Stiind ca, tocmai pentru cladirea acestei policlinici au fost discutii intre dvs. si Casa de asigurari de sanatate, spuneti-ne care este in momentul actual, relatia dintre dvs. si ei.
- In afara de mici probleme generate de legislatia ambigua, colaborarea dintre noi este una buna.
- Am inteles ca, cu toate greutatile financiare, Directia de Sanatate Publica are deja si unele satisfactii. Despre ce este vorba?
- Eu le-as considera succese de care ne bucuram si care vin in primul rand in folosul aradenilor. Precizez de la bun inceput ca aceste succese nu sunt ale mele personal, pentru realizarea lor am cerut sprijinul Prefecturii, a parlamentarilor, a tuturor celor cari au fost dispusi sa ne ajute si le multumesc pe aceasta cale. Urmare a acestor colaborari avem acum un aparat, Roentgen "Siemens", de ultima generatie iar la ultimul simpozion de oncologie, desfasurat la Arad, an discutat cu factorii de raspundere de la Clinica de Oncologie din Cluj ca am avea nevoie de un aparat de cobaltoterapie. Am primit asigurari ca ne vor ajuta, mai ales ca noi avem construit deja bunkerul unde aparatul urmeaza sa functioneze si sper ca in cateva luni sa-l avem. Va dati seama ce inseamna acest lucru pentru aradenii, pentru bolnavi de cancer care pentru astfel de tratament erau nevoiti sa se deplaseze in alte orase? O alta mare realizare consider ca este computerul tomograf, de care o sa beneficiem in maximum tre luni. Acest aparat de stricta necesitate va functiona 24 de ore din 24, la Spitalul Judetean.
- Va multumesc .
Se pare ca nici Gurahontul nu a fost uitat de investitorii straini. Dl. Traian Gligor, patronul S. C. ROGELIS COMPANY SRL Gurahont, a fost printre primii investitori locali care au luat legatura cu cei italieni, pentru ca si aceasta localitate din inima tarii Zarandului sa beneficieze de investitii straine. Si iata asa, la licitatia publica de la FPS, unde era pusa pe tapet vanzarea fostului sediu al AGROMEC, cu toate atelierele sale, a participat dl. Luciano Bertasa, investitor italian. Fiind singur in cursa, neavand rivali, italianul si-a adjudecat de la prima sedinta obiectivul pus la licitatie. S-a trecut la munca fara multe parlamentari, executia investitiei fiind incredintata domnului Traian Gligor. Lucrarile includ renovarea sediului administrativ, a halelor de productie, depozite de materiale, imprejmuiri si platforme betonate. In final, aici va functiona o fabrica cu profil textil-confectii si pana la finele anului curent aici vor lucra peste 100 de angajati. De mentionat ca tehnologia, toate instalatiile si masinile sunt noi, din import Italia, iar gama diversificata de produse textile ce se vor fabrica in unitate este estimata in jurul a 1000 de articole. Ele vor fi livrate in cele 8 tari din Europa, unde investitorul italian are deschise alte unitati care ii apartin, iar afacerea este asigurata complet. Se vor fabrica cele mai noi modele de lenjerie de pat, capoate, prosoape, papuci de casa etc., o gama foarte variata si diversificata care are desfacerea asigurata. Dl. Luciano, ne informa prin colaboratorul sau, dl. Gligor, ca pentru anul viitor are prevazuta construirea unei noi hale de productie si, implicit, cresterea continua a numarului de salariati. Si tot el aducea multumiri primarului Ioan Florea, apreciind modul operativ in care i-au fost rezolvate toate actele si procedurile necesare demararii lucrarilor si continuarea lor in ritm sustinut.
In data de 31 octombne 1999 Agentia Judeteana de Ocupare si Formare Profesionala a organizat cea de a doua editie a Bursei locurilor de munca. Referitor la aceasta de-a doua editie, directorul Biroului de Formare si Ocupare Profesionala, Gheorghe Iancu ne-a informat ca: "In comparatie cu editia precedenta care a avut loc in primavara, mai exact in luna martie, cand s- au prezentat in jurul de 20 de firme aradene; de aceasta data s-au prezentat 44 de firme aradene (din 250 chemate). Numarul de persoane care au participat la aceasta editie a fost de 1400" . Oferta locurilor de munca oferite de agentii a fost de 533. S-a prezentat o larga varietate de posturi, de la agent publicitar, confectioner imbracaminte, tamplar, lacatusi, vanzatoare la posturi de economisti. Printre posturile oferite au fost si posturi de munca cu contracte in Germania, pentru meseria de betonisti, dulgheri. Numarul persoanelor intervievate au fost in total de 683 dintre care 207 au fost someri. Evaluarea finala a rezultatelor in ceea ce priveste numarul persoanelor angajate a scos in evidenta 147 viitori salariati, dintre care: 59 someri in evidenta si plata printre acestia numarandu-se si noua femei. Numarul persoanelor in cautarea unui post de munca care nu beneficieaza de ajutorul de somaj a fost in numar de 88. Comparand cu editia precedenta din primavara numarul angajatilor a crescut, avand in vedere fatptul ca atunci au fost angajati 84 de oameni dintre care 17 au fost someri. In ceea ce priveste platile compensatorii, pe luna septembrie la C.F.R., numarul persoanelor care beneficiaza de aceste plati este de 136, sumei necesara platii fiind de 178.403.000 lei. In aceeasi situatie se afla si societatea Alfar unde potrivit ordonantei 89 pe 99 sunt 104 persoane suma de plata estimandu-se la 373.775.000. Pentru disponibilizatii de la Schela de Foraj si Sonde din Zadareni, suma de plata se ridica la 634.590.000 lei, Cursurile de calificare prezentate la aceasta editie au fost in majoritate ocupate. Cursurile care au ramas libere sunt: agent comercial curs cu o durata de sase luni, tamplar universal curs cu durata de 4 luni, confectioner incaltaminte cu o durata de studiu de patru luni la S.C. Resi S,R.L, si la Socom Pielarul, societati care asigura si un post de munca. Au mai ramas locuri libere si la cursurile de perfectionare, pentru posturi de secretara - curs ce dureaza timp de o luna- si curs de resurse umane ce dureaza doua saptamani. AJOFP a organizat 73 de cursuri la care au participat 1366 persoane, dintre care 616 someri. Au absolvit aceste cursuri 1044 persoane (554 someri). In urma acestor cursuri s-au angajat 213 persoane.
Sindicatul din societatea Astra - Calatori a cerut, de mai multa vreme, majorarea fondului de salarii. In acest sens, intre sindicalisti si conducerea societatii au avut loc mai multe runde de discutii. Din cauza neintelegerilor, revendicarea angajatilor a ramas nesolutionata. In aceste zile, administratorul Astrei Calatori, Liviu Bobar (Bobar a castigat concursul de selectie a administratorului societatii) se afla in Franta pentru detalii legate de contractul de modernizare a 100 de vagoane. Inainte de plecarea in Franta, Bobar ne spunea: "Nu putem accepta marirea fondului de salarii in procentul cerut de ei, de 56%. Probabil vor mai fi si alte discutii. Daca sindicalistii vor sa organizeze greva sau alte manifestari de protest, asta ramane la latitudinea sindicatului". Pe de alta parte, liderul de sindicat, Petru Stef, spune: "Conducerea ar fi de acord cu 10%, in ceea ce priveste marirea fondului de salarii, dar noi nu acceptam. Asta n-ar insemna mai nimic, acum, in prag de iarna, cand toate se scumpesc. Vom relua discutiile cand domnul Bobar se intoarce din Franta. Oricum, societatea nu are bani, nu prea se vand produsele." Organizarea vreunei manifestari de protest este, deocamdata, incerta, data fiind apropierea zilei de licitatie, cand F.P.S. va incerca vanzarea actiunilor. Au recunoscut si sindicalistii ca in prag de privatizare, o greva nu da bine...
Formatia civila de Pompieri din Lipova a donat, recent, Caminului Spital de boli cronice din Lipova, un televizor color de mare valoare. Intentia lor a fost aceea de a-i ajuta pe batranii internati acolo sa uite de singuratate si sa poata urmari emisiunile dedicate lor. In luna ianuarie a anului viitor, Asociatia Corpului de Pompieri din Lipova va primi o donatie din Germania, constand intr-o masina Opel, fabricata in anul 1993, care va folosi la transportarea grupei sanitare la locurile incendiilor si va ajuta la salvarea vietilor omenesti chiar si in accidentele rutiere sau de alta natura.
Va
asteptam la o cafea virtuala pentru a comenta
stirile VAN, sau pentru a citi comentariile
altor vizitatori !
Ati pierdut cumva o stire importanta?
O veti gasi in arhiva VAN.
Cautare in arhiva Virtual Arad.
Stirile VAN au fost compilate si redactate de
Gheorge Puterity si Florin Trutiu.
Imaginile
VAN au fost produse si digitalizate de Gheorge Puterity.
Adaptarea pentru Web a fost facuta de Draghi Puterity.
Stirile VAN 1999 au avut cititori.
{6DFA5D40A31911d291ADF928011F4932}
