Marti, 4 noiembrie 2003

• Primarul Aradului vrea poze cu oameni care arunca gunoaie  

Aradul va dispune intr-o saptamana de cea mai moderna metoda de depunere si neutralizare a deseurilor.  Primarul Dorel Popa a anuntat ieri ca darea in folosinta a deponeului ecologic va rezolva vechea problema a gunoaielor menajere.  Daca, in primavara, curatenia pe domeniul public a trecut in sarcina unei firme constantene, acum executivul primariei a anuntat intentia de a privatiza si colectarea reziduurilor menajere.  In felul acesta, regia de salubritate aradeana ar putea ramane fara contracte, ceea ce ar echivala cu falimentul.  Secretarul executiv al PSD, Rodica Borza, vrea ca prin eforturi conjugate sa evite producerea acestui rezultat.  Borza marturiseste ca a luat deja masuri de eficientizare a activitatii de la Salubritate SA, pentru ca societatea sa fie performanta la licitatia ce va fi organizata in curand. Edilul-sef crede ca doar de ieri incepe cu adevarat programul "Aradul curat", facand in felul acesta abstractie de actiunile coordonate pana acum de prefectul Dan Vasile Ungureanu.  Popa vrea ca toti locuitorii municipiului sa inteleaga ca de ei depinde pastrarea curateniei in oras si avertizeaza ca este hotarat sa instituie amenzi uriase daca nu dispar comportamentele necivilizate.  "Curatenia nu e greu de facut, ci de intretinut", a declarat Dorel Popa. Investitia facuta in deponeul ecologic depaseste doua milioane de euro.  Ea apartine firmei ASA, cea care a castigat in urma cu ceva vreme licitatia organizata de primarie.  Vechea groapa de gunoi va fi dezafectata, primarul Popa promitand ca fumul negru degajat de reziduuri va ramane doar o amintire.  Odata cu darea in folosinta a deponeului ecologic, va creste si taxa de salubrizare, care in prezent este de 340.000 de lei pe an pentru fiecare locuitor al orasului.  Edilul-sef nu a putut preciza insa deocamdata cuantumul cu care se va mari aceasta taxa.  Colegul sau din executiv, viceprimarul Emanoil Voicu, spune ca municipalitatea a inventariat 30 de rampe ilegale pentru depozitarea gunoiului, care necesita anual aproape doua miliarde de lei pentru dezafectare.  Voicu vrea ca acesti bani sa fie folositi la infrumusetarea orasului.  In acest sens, primarul Popa i-a rugat pe aradeni si pe jurnalisti sa fotografieze masina, caruta sau omul care murdaresc orasul.  "Voi cere si sprijinul gardienilor publici, garzii de mediu si politiei de proximitate. Trebuie sa ii invatam pe aradeni ca indolenta costa", a conchis Popa. Cosmin Lungu - Ziua de Vest

• Boala lunga, moarte sigura pentru spitalele din teritoriu

Conducerea Directiei de Sanatate Publica (DSP) Arad a organizat ieri o conferinta de presa.  Directorul DSP, dr. Dorin Lazar a prezentat implicatiile reformei sanitare de la inceputul aplicarii ei la nivelul judetului nostru, asta insemnand reduceri de paturi, disponibilizari de personal, modificarea structurii unor spitale.  La acest punct, dr. Lazar a declarat: "Zilele trecute, am pus punct unui alt pas al Reformei. Ma refer la structura unitatilor spitalicesti. Mai ramasesera fara o structura clara aprobata doar spitalele din Ineu si Gurahont. Astfel, pentru Gurahont, au fost aprobate 50 de paturi si 55 de angajati, iar pentru Ineu - 65 de paturi si 80 de persoane." Din pacate, noua structura aprobata nu reprezinta si asigurarea unor fonduri suplimentare pentru cele doua spitale in cauza. Astfel, fiecare director trebuie sa-si gaseasca fonduri pentru a "tine in viata" spitalul pe care il conduce.  Chiar daca unii oameni cu suflet si Consiile Locale isi aduc contributia la asigurarea materialelor necesare, problema se ridica atunci cand este vorba de personalul care lucreaza de patru luni fara nici un ban.  Cele doua unitati si-au cheltuit bugetul alocat intregului an, oamenii nu mai primesc nici un leu si nu beneficiaza de nici o facilitate in caz de nevoie, unitatea nemaiplatind de luni de zile contributia la fondul asigurarilor de sanatate.  Nimeni nu poate spune daca vreodata acesti oameni vor mai primi bani pentru lunile lucrate pe gratis.  Nici persoanele care au fost disponibilizate nu trec printr-o perioada prea buna.  Chiar daca ar beneficia de plati compensatorii ( cei care au peste 15 ani vechime beneficiind de maximum sase salarii), nimeni nu poate spune data la care se vor primi acesti bani... In cadrul intalnirii cu presa, conducerea DSP a mai adus in discutie:  *situatia de la Santana, unde spitalul a revenit la structura initiala de centru de sanatate,  *posibilitatea privatizarii unor unitati sanitare, cum sunt cele de la Chisineu-Cris si sectia Spitalului Matern de pe str. Sebesului, din Arad. M. Popescu - Adevarul

• Centrele de zi, o solutie pentru alinarea batranetii

In Micalaca varstnicii au "clubul" lor In Statele Unite ale Americii exisa un orasel al varstnicilor. Toti locuitorii acestui oras sunt pensionari care s- au retras din tumultul vietii cotidiene, convinsi ca isi traiesc batranetile la standarde acceptabile.  Conditia principala pentru ca un varstnic sa fie primit in "orasul inteleptilor" este varsta. Trebuie sa aiba cel putin 55 de ani.  Batraneii de aici se simt atat de bine, incat oraselul lor a ajuns sa fie cunoscut in toate colturile lumii.  Locuitorii orasului nu mai au nici un fel de problema. Nu mai trebuie sa-i ocarasca pe tinerii rebeli care nu le ofera un loc pe mijloacele de transport, nu mai trebuie sa se supere pe nepotul lor ca asculta muzica la maximum. Nu mai au nici un fel de probleme.  Locuitorii orasului pot face tot ce le trece lor prin cap fara sa fie supravegheati de cei mai tineri ca ei.  In oraselul inteleptilor sunt organizate tot felul de petreceri iesite din tipar.  Iata o imagine care l-ar face pe orice varstnic sa tresara de bucurie.  Fiindca in tara noastra nu s-a infiintat inca asa ceva, varstnicii de la noi nici nu pot sa-si imagineze cum ar fi sa nu aiba un tanar alaturi, caruia sa-i spuna: "Stii, pe vremea mea, tinerii erau mai cu bun simt" .  Iata insa ca Arad exista, totusi, un fel de orasel al varstnicilor, daca ar fi sa extrapolam putin.  Este vorba de un circuit de opt centre dedicate exdusiv varstnicilor. Centre pentru cei care se plictisesc  In anul 1996, printr-o finantare externa castigata de catre Directia de Asistenta Comunitara, s-a pus prima caramida in lantul centrelor de zi pentru Varstnici.  Astfel, pana in anul 2000, in fiecare cartier din Arad a fost construit cate un centru pentru varstnici.  Cele opt centre numara, pe tinmp de iarna, peste o mie de membri.  Singuratatea este cel mai dureros sentiment al celor care au trecut de anii tineretii.  Pentru a scapa de acest sentiinent, varstnicii se inscriu la centrele de zi.  Reprezentantii autoritatilor locale le pregatesc in fiecare saptamana diferite programe recreative.  Cum nici varstinicii tarii noastre nu se pot lauda ca o duc bine cu banii, pentru a deveni membri intr-un centru de zi acestia nu trebuie sa plateasca nimic.  Ba chiar mai mult, au parte si de consultatii medicale gratuite, de ore de sport, de programe culinare, mai de tot felul de activitati care sa-i faca sa uite ca au trecut de anii tineretii.  Mai bine aici, decat acasa  In Micalaca, la Centrul de zi din acest cartier, sunt membri si Dorel Nemtau si Dimitrie Pacurar.  Doi pensionari simpatici, trecuti de 60 de ani. Vin la acest centru de mai bine de patru ani si se simt ca acasa.  Desi locuiesc in cartier, aproape unul de celalat, prefera se se intalneasca la centru.  "Pentru mine acest centru de varstinici este ca un fel de club. Aici mi-am facut prieteni. Aici l-am cunoscut pe Dimitrie"- ne spune Dorel Nemtau, un "adolescent" in varsta de 60 de ani. Cladirea de pe strada Crinului, unde este Centrul de zi, este animata de persoanele varstei a III-a de dimineata pana dupa- masa. Multi dintre ei merg la pranz acasa sa manance si revin.  Altii stau de la deschidere pana seara.  "Imi place aici, ma simt bine. Joc rummy, mai schimb o vorba cu prietenii, si uite asa trece ziua. Acasa m-as plictisi. Sotia mea a decedat si nu imi face placere sa stau singur"- ne povesteste Dimitrie Pacurar ce adunat 71 de ani.  Pe langa activitatile recreative programate, in acest centru mai au loc si cercuri de studiu si intepretare muzicala.  Cei talentati, carora le pluce muzica sau de ce nu ? arta dramatica, se pot inscrie la cercurile artistice.  "Sotia mea lucreaza pana la ora 15.00 si, decat sa stau acasa singur, mai bine vin aici, la club. Cand vine sotia mea de ln serviciu merg si eu acasa"- ne spune Dorel Nemtau.  ***  Desi vara centrele nu sunt chiar atat de populate, iarna aici se aduna peste o mie de pensionari.  Multi dintre ei sunt manati de saracie. Mai fac economie la incalzire, la lumina, sa nu plateasca mult intretinerea, ca iarna, se stie, e greu. Mai ales pentru cei batrani.  Nu putem fi noi mai americani decat americanii, dar nici nu putem fi mai prejos. Nu avem un orasel al varstnicilor, dar, dupa cum se vede, centrele de zi mai alina din singuratate. Simona Valan - Agenda zilei

• Dezna lupta cu Moneasa pentru atragerea turistilor

Localitatea Dezna  Situata intr-un cadru natural deosebit, avand in preajma Cetatea Deznei, ar putea deveni un important loc minunat pentru petrecerea vacantelor. Din pacate dezvoltarea agroturismului in zona este la inceput iar numarul mare de turisti este acaparat de statiunea Moneasa aflata in apropiere. Regiunea din jurul Deznei ar putea reprezenta un important reper turistic insa are si un mic dezavantaj, ne spune primarul Neagu, si anume apropierea de statiunea Moneasa, care este un adevarat "aspirator de turisti", mai ales acum dupa  recenta reabilitare a statiunii.  Totusi, pasi mici si siguri se fac si aici, multi aradeni preferand sa-si cumpere case pentru a-si petrece concediile intr-un cadru natural deosebit.  Daca acum cativa ani preturile imobilelor erau destul de mici in comparatie cu cele din oras acum se apropie simtitor de acestea.  Si locurile de casa s-au scumpit.  Un teren de aproximativ un hectar costa 40 de milioane de lei iar cererile sunt numeroase.  "Am avut un sat apartinator, mai precis un catun, numit Zugau. Localnicii s-au mutat fie la Dezna, fie la Sebis, desfiintandu-se localitatea.  Acum, cei plecati au inceput sa-si vanda terenurile la cetatenii de la oras", sustine Neagu.  Noii proprietari si-au construit case de vacanta reusind in acest fel sa populeze macar pe timp de vara localitatea.  "Am incercat, tot in scopul promovarii turismului, sa intretinem, atat cat este posibil, Cetatea Deznei, considerata monument istoric, care atrage vara grupuri de turisti veniti in statiunea Moneasa. Am incercat sa eliberam zidurile cetatii de vegetatie iar pentru lucrari am fost sprijiniti de cativa muncitori angajati la primarie" a incheiat primarul. Corina Olariu - Observator

• Cetatile Aradului, sau paradoxul atractiei si dezinteresului deopotriva

Daca mergi cu trenul sau cu masina, mai la fiecare 50 sau 100 de kilometri rasare cate un zid medieval, cate o ruina a ceea ce a fost candva asezare omeneasca, iar acum a ramas doar obiect de studiu pentru istorici si cadru fotografic pentru turisti. Aradul se poate mandri daca mandrie e termenul potrivit cu o sumedenie de cetati si cetatui, de biserici medievale, de manastiri a caror origine se pierde in timp, inca de la patrunderea crestinismului pe aceste meleaguri. "Daca cineva ar fi stapanit de curiozitatea de a cunoaste cu exactitate numarul de cetati la care ne-am putea referi, raspunsul nostru ar fi dezamagitor. Nu pot fi numarate cu precizie aceste fortificatii medievale." Este un citat din cartea "Cetati medievale din judetul Arad", scrisa de Adrian Andrei Rusu si de George Pascu Hurezan. In general aradenii stiu ca avem cateva cetati - Arad, Soimos Siria, Ineu, Dezna - dar ele sunt cu mult mai multe: Nadlac, Turnu, Felnac, Zadareni, Ciala, Frumuseni, Lipova, Cladova, Cuvin, Misca, Pancota, Agrisul Mare, Simand, Nadab, Zarand, Capruta, Bulci, Capalnas, Varadia de Mures. Si ne-am referit doar la cele atestate, pentru ca asa cum ne-au edificat cei doi istorici numarul cetatilor din judetul Arad este mult mai mare. Cauzele distrugerii cetatilor medievale sunt complexe si tin, in primul rand, de trecerea timpului. Dar, nu doar "varsta" e de vina, ci si alte cauze, la care un rol covarsitor il are omul. In primul rand multe cetati au fost construite la ses, in preajma apelor curgatoare. O forma de relief pretentioasa, cu pericol permanent de inundatii. Apoi, ar mai fi urmele lasate de razboaie, intre secolele XI si XIV inregistrandu-se o expansiune a cuceririlor turcesti in nordul Dunarii. Consecinta razboaielor a fost o granita "fierbinte" pe care era situat Aradul, ceea ce a dus la un dezinteres fata de investitiile in consolidarea zidurilor cetatilor. In fine, venind mai aproape de epoca moderna, aparitia constructiilor civile de zid a dus la devalizarea vechilor ziduri de cetate, pentru a face rost de material de constructie. Cetatile Aradului sunt un subiect inepuizabil pentru amatori. Cati dintre cititorii nostri stiu ca originea numelui pe care-l poarta municipiul si judetul nostru este dupa toate probabilitatile maghiara: pe linia Arad  Orod Urod, radacina "ur", insemnand domn. Sau ca prima cetate a Aradului a fost localizata, de fapt, la Glogovat, abia dupa cateva secole ea regasindu-se pe actualul amplasament. Sau ca cetatea Deznei a fost considerata "cetate regala", acum padurea fiind cea care domneste peste vechile ziduri. Sau ca Soimosul este considerata una dintre cele mai frumoase cetati medievale din Romania. Iar exemplele ar putea continua. Acum, in plina epoca moderna, relicvele continua sa se descompuna, cu toate eforturile istoricilor, fiind o lipsa evidenta de interes si de fonduri deopotriva, din partea autoritatilor administrative. Ce putem face? Noi de la "Ziarul Transilvania" ne-am propus initierea unei campanii de sensibilizare a factorilor de decizie, pentru a proteja - macar in parte - cetatile medievale ale Aradului. Astfel, rand pe rand, vom incerca sa prezentam fiecare din aceste cetati ale judetului, atat din punct de vedere turistic, cat mai ales istoric... Teofil Gradinaru - Ziarul Transilvania

Publicitate

  Imobil de vanzare

Colectivul de redactie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Trutiu Florin, Sorin Stancu.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, Saptamanalul Buletinul de Arad, TV Arad, TV RCS.