Incepand
de astazi, copiii cuminti din Arad vor avea ocazia
sa-l vada la lucru pe insusi Mos Nicolae.
Acesta nu va veni cu sania, ci cu tramvaiul special,
pe care-l va conduce.
Tramvaiul de sarbatori este continuarea initiativei
Companiei de Transport Public Arad, care, in fiecare
iarna, pune la dispozitia celor mici, de cativa ani
incoace, un tramvai special condus de Mos Nicolae.
Copiii pot circula gratuit cu tramvaiul lor.
Accesul adultilor in tramvaiul special al copiilor
este permis in mod exceptional si doar in calitate
de insotitori.
Mosul poate oferi si mici daruri copiilor cuminti.
Dupa primele zile, Mos Nicolae va preda stafeta "colegului"
sau, Mos Craciun.
Acesta va fi stapanul tramvaiului si sperantelor celor
mici pana dupa Anul Nou.
Tramvaiul special circula pe liniile obisnuite din
Arad de unde poate fi luat de copii.
Dar el poate fi programat si pentru grupuri organizate
de copii, la cerere.
Sorin
Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)
Sfantul
Nicolae si-a pregatit bastonasele
Acestea
se vand pe piata cu 15 mii de lei De cateva zile, aradenii pot cumpara micile cadouri
simbolice care se ofera celor dragi cu ocazia sarabatorii
Sfantului Nicolae.
In fiecare zi, de la primele ore ale diminetii, comerciantii
isi fac aparitia cu diferite materiale impodobite
- atat in piete, cat si in centrul orasului.
Cele mai preferate de cumparatori, dupa cum declara
vanzatorii sunt: nuielusele si bastonasele impodobite
care nu depasesc pretul de 15 mii lei.
Pentru confectionarea lor, majoritatea comerciantilor
s-au apucat in urma cu doua luni, pentru unii aceasta
meserie, desi temporara, reprezentand unica sursa
de venit.
Unul dintre vanzatori ne-a declarat ca a investit
20 de milioane lei, bani cu care si-a platit oamenii
care l-au ajutat si si-a cumparat materia prima pe
care o aduce din Germania si Dubai.
Dupa experienta sarbatorilor trecute, castigul va
fi de 30 milioane lei.
Bastonasele sunt confectionate din pvc, impodobite
cu banda speciala si ornamentate cu diferite jucari
mici.
Altii care nu au bani pentru o investitie asa de mare
impodobesc crengi si cozi de papura pe care le vand
la pretul de 5 sau 10 mii.
In fiecare zi, ei reusesc sa vanda cateva zeci de
bucati, dupa ce trece sarbatoarea se apuca de confectionarea
altor simboluri, pentru ca luna cadourilor de abia
a inceput.
C.
Untaru - Agenda zilei
Oameni
care ne-au condus. Despre trecut, cu un om (si) al prezentului
Mircea
Roman este, dincolo de morga sa, o persoana volubila.
A acceptat sa vorbeasca despre trecut cu aceeasi lejeritate
cu care a vorbit despre prezent.
Este printre putinii oameni care au detinut functii
in trecut, care este si acum in prim-planul politico-administrativ
si care nu se teme sa spuna lucrurilor pe nume.
A fost director de intreprindere, a fost primar, a
revenit la Strungul dupa un "puci"
facut in pur stil comunist...
Revolutia, sau ce-o fi fost ea, l-a propulsat din
nou in viata politico-administrativa. A devenit viceprimar
- tot numit- apoi, iar un alt fel de puci, tot de
nuanta comunista, in sensul ca i s-a propus functia
de subprefect ca sa se trezeasca pe afara.
Pana la urma, ceea ce il caracterizeaza pe Mircea
Roman este urmatoarea afirmatie: "Istoria
n-o poti modifica, ci eventual maslui. Bun..., rau...,
ce-a fost a fost..., romanii au trait acele vremuri.
De ce dracu n-am luat ce-a fost bun din acele vremuri,
altundeva eram acum..." Realizari cu schepsis...
Multe dintre realizarile de e vremea comunistilor
au fost facute sub o alta umbrela decat cea "oficiala".. Ca si acum, tara era impartita din punct de vedere
a influentei la Bucuresti in mai multe puncte strategice.
Si tot ca si acum, Aradul ajungea rareori la masa
bogatilor. Iar atunci cand ajungea acest lucru se
intampla mai mult datorita abilitatii celor care ne
conduceau, decat convingerii ca intr-adevar si in
aceasta parte e tara trebuie construit ceva.
Spuneam de podul CFR spre Timisoara, care era trecut
in proiect ca "supratraversare conducta gaz",
dar acesta nu este singurul exemplu. "Am vrut sa facem o subtraversare pietonala
la gara, astfel incat trecatorii sa ajunga din statia
CFR direct in cea de tramvai", ne-a explicat
Mircea Roman.
Respectiva subtraversare era trecuta in proiect drept
canal tehnic. Finalizarea proiectului nu s-a mai produs
deoarece, intre timp, Mircea Roman a fost schimbat
din functie, iar primarul care a urmat, Constantin
Angheloiu, nu a mai continuat proiectul... ... Si altele pe bune Tot din "vina" lui Mircea Roman
s-a construit si bratul lateral al viaductului care
traverseaza calea ferata si face legatura dintre Micalaca
si oras. "A fost o munca grea, multi nu credeau ca
o vom face, dar era deosebit de necesara pentru ca
facea legatura dintre actuala Zona III si cealalta
parte a Micalacii", ne-a mai spus Roman.
Munca a fost efectuata cu muncitorii de la regia de
drumuri de atunci. "Le duceam apa minerala, stateam cateva ore
pe zi ca sa asist la lucrari, se lucra in conditii
uneori inumane, chiar periculoase", descrie
modalitatea prin care s-a realizat o alta investitie
in Arpd, aparent modesta, dar foarte utila.
Doar acum, la 20 de ani distanta, s-a realizat cea
de a doua legatura dintre cele doua Micalaci, pentru
traficul greu, prin construirea viaductului de la
Voinicilor.
Un viaduct cuprins in proiect inca de pe atunci...
Primul pas l-a facut tot Roman, in timpul mandatului
sau introducandu-se traficul tramvaielor pe Renasterii
si Voinicilor. "Urmatorul pas era viaductul, iar apoi crearea
unui circuit de linii de tramvai care sa cuprinda
si cartierul Aradul Nou. De altfel podul rutier de
peste Mures este astfel proiectat si construit ca
sa reziste inclusiv traficului de tramvaie". Revolutia, un subiect aparte Decembrie '89 l-a prins pe Mircea Roman tot la
Strungul, unde ocupa functia de director. "Aveam in intreprindere peste 12.000 de cartuse,
asa ca nu era floare la ureche...", a marturisit
Mircea Roman.
Iar Revolutia care i-a maturat pe mai toti directorii
de intreprinderi n-a fost deloc blanda. "Oamenii de la Strungul erau la poarta doi
cand am aflat ca Orologeria a iesit in strada",
isi continua povestirea Mircea Roman. "M-am dus si eu la poarta doi, iar acolo
muncitorii de la Strungul erau in interiorul intreprinderii,
in timp ce aceia de la Orologerie stateau afara.
Cineva a deschis poarta, dar nimeni n-a iesit, de
parca poarta ar fi ramas in continuare inchisa.
Apoi, ca la un semn, au inceput sa iasa si muncitorii
de la Strungul.
Dupa aceea, multi imi spuneau ca au plecat ca urmare
a ceea ce am spus eu. Nu mai stiam ce am spus asa
ca am tacut.
Mult mai tarziu am aflat ce am spus de fapt: "Fiecare
sa faca dupa cum ii dicteaza inima"
*** Discutia cu Mircea Roman nu s-a oprit aici. Ar
mai fi multe de spus. In episodul urmator vom povesti
cum un primar si un director de intreprindere de pe
vremea comunistilor a incercat - si a reusit in mare
parte - sa faca si economie de piata, mai intai la
SIF apoi la Sanevit...
Ziarul
Transilvania
Proiect
indraznet Reteaua de canalizare a localitatilor judetului
ar costa 100 de milioane de euro
Jurgen
Schmidt, reprezentantul Pactului de stabilitate pe
zona de vest, s-a intalnit, ieri, cu vicepresedintele
Consiliului Judetean Arad, Gheorghe Falca, dupa ce,
cu o zi inainte a sustinut o conferinta la Timisoara
cu privire la strategia de dezvoltare regionala.
Vizita domniei sale a fost una informativa, cu referire
la relatiile dintre regiune si euroregiune si la proiectele
de dezvoltare finantate de Comunitatea Europeana.
La Timisoara s-a mai discutat despre strategia de
dezvoltare a Euroregiunii DKMT, avand in vedere planurile
individuale ale fiecareia dintre cele trei regiuni
componente: Romania - V Vest, Ungaria - cu cele cinci
judete componente si Vojvodina.
In acest scop a fost elaborata si o declaratie, care
vine sa consfinteasca cele discutate.
Jurgen Schmidt va vizita toate judetele euroregiunii
iar prima oprire a fost la Arad.
Cu acest prilej, vicepresedintele Gheorghe Falca a
prezentat proiectul introdus pe programul Phare 2003
de Infrastructura Mare si anume, modernizarea drumului
care leaga judetul Arad - statiunea Moneasa
de judetul Bihor. "Proiectul cu pricina se afla pe primul loc.
Pe anul 2004 ne gandim la alte doua proiecte de infrastructura
mare si mica. Este vorba despre drumul care leaga
comuna Brazii (Madrigesti) de Varadia de Mures (Julita).
Pe infrastructura mica avem nevoie de finantare pentru
canalizarea si alimentarea cu apa potabila la nivelul
intregului judet. Pentru canalizare ne sunt necesare
103 milioane de euro, iar pentru introducerea apei
potabile - 43 de milioane de euro", a declarat
Gheorghe Falca.
Sorina
Ambrus - Adevarul
Boiaua
de Apateu este celebra
Cei
mai mari producatori de boia din Romania traiesc in
judetul Arad.
De zeci de ani, comuna Apateu
este recunoscuta pentru calitatea prafului de ardei,
folosit de fiecare bucatareasa in mancare.
Numai ca putini stiu ca pana sa ajunga pe mesele noastre,
boiaua de ardei trebuie tratata si pastrata in conditii
speciale aproape un an.
Pentru ca nu au alta sursa de venit, toti localnici
din comuna aradeana Apateu s-au apucat de semanat
ardei pentru boia.
In fiecare gradina sunt solarii unde este adus pamant
arabil de la zeci de kilometri distanta.
Asta pentru ca pamantul din Apateu este lutos, iar
in gradini nu creste mai nimic.
Munca localnicilor se imparte intre semanatul si culesul
ardeilor.
Ardeii sunt culesi cu mare grija, iar apoi depozitati
in saci speciali si pusi la uscat.
Nu exista casa care sa nu aiba peretii acoperiti cu
ardei pusi la uscat.
Fiecare localnic are reteta proprie care este transmisa
din generatie in generatie.
De mici, copiii sunt invatati sa fabrice boia. Si
asta pentru ca in ultimii ani, aceasta munca a dat
roade.
Castigul de pe urma acestei indeletniciri este mai
mare decat salariul primit intr-o fabrica dupa 8 ore
de munca.
In Apateu nu exista nici o fabrica, iar de munca campului
nici nu poate fi vorba din cauza pamantului care nu
poate fi semanat.
La Apateu, un kilogram de boia la producator se vinde
la pretul de 50 de mii de lei.
In piata aceasta este mult mai scumpa si poate ajunge
pana la 300 de mii de lei la kg.