Joi, 17 iulie 2003

• Politistii de la Crima organizata au capturat in doi ani peste 11 tone de droguri in Arad si Timis!

Serviciul zonal care urmareste combaterea criminalitatii spune ca rata savarsirii infractiunilor a crescut mult in orasele de granita din vestul tarii dupa revolutie. Politistii de la Crima Organizata se lauda ca in 2 ani au obtinut peste 90 la suta din realizarile ultimilor 14 ani Centrul Zonal de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog Timisoara a organizat o conferinta de presa legata de implinirea a doi ani de la infiintare. Centrul este reprezentat de Biroul de Combatere a Crimei Organizate si Biroul Antidrog. Au participat autoritati in domeniu, procurori ai Parchetul timisorean, sefi de Departament informatie si protectie interna, administratie, lucratori ai politiei de frontiera, in prezenta speciala a procurorului general al Curtii de Apel Timisoara si a comisarului sef CCOA Timis, Mircea Chirila. S-a subliniat faptul ca infiintarea Biroului CCO a fost o necesitate cauzata de cresterea alarmanta a fenomenului infractional, structura acestuia fiind "specializata pe linia reprimarii traficului de persoane, autoturisme de lux furate din strainatate, armament, materiale strategice si contrafacerii de moneda si carti de credit, iar  Biroul Antidrog – pe linia combaterii traficului si consumului ilicit de droguri, laboratoare clandestine si culturi ilicite." S-a specificat ca aria geografica in care fenomenul infractional este extrem de ridicat este formata din judetele Arad, Timis si Caras-Severin, judete care se intind la frontiera de vest pe o lungime de 571 km incluzand 16 puncte de trecerea frontierei. In numai doi ani de la infiintarea Centrului Zonal s-au obtinut "peste 90 la suta din realizarile ultimilor 14 ani".  Astfel, in perioada 2001-2003 au fost confiscate peste 11 tone de droguri de risc si mare risc (cannabis – 10924 kg, heroina – 85, 756 kg, cocaina – 2,564 kg, amphetamine / Ecstasy – 10.357 buc), 52 de autoturisme de lux furate din strainatate, cca. 15 kg mercur, armament, munitie. Tot in aceasta perioada au fost anihilate peste 50 de filiere transnationale ale crimei organizate si traficului de droguri, fiind trimise in judecata aproape 300 de persoane, din care peste 200 aflate in arest preventiv. Comisarul sef Chirila a remarcat parteneriatul si colaborarea deosebit de eficienta cu Parchetele din zona de competenta, cu toate structurile M.I., dar si colaborarea fructuoasa cu structurile similare din occident. Au fost prezentate numeroase cazuri concrete, specifice activitatii Biroului C.C.O. si Biroului Antidrog, pe care le vom prezenta pe larg intr-un material urmator. Felicia R. Gheorghe - Observator

• Instantanee  - Am trait s-o vedem si pe asta!

Felicitari, Polaris!  Romulus Domsa din Arad, Calea Aurel Vlaicu ne roaga insistent sa felicitam in numele lui si al altor aradeni pe cei care se ocupa de maturatul, si in general, de curatatul strazilor orasului.  "Am 72 de ani si drept sa va spun nu credeam ca voi mai apuca sa vad ceea ce am vazut cand eram copil: cum Aradul este spalat cu detergent. Ii tot povesteam nepotului meu care are 12 ani cat arata de curat orasul inainte de comunisti, cum era el spalat, cel putin o data pe saptamana, lucru pe care l-am vazut si in străinătate unde am stat mai bine de 20 de ani. Ma bucur ca in sfarsit, Aradul a intrat in randul oraselor civilizate si felicit firma - am inteles ca este una straina de orasul nostru - pentru felul in care isi face treaba". Ceea ce dl. Domsa a sesizat, a sesizat un oras intreg, si "Polaris" - firma care a luat locul arhaicei Salubritatii - merita toate laudele pentru seriozitatea de care da dovada.  Si ne referim aici nu numai la spalatul strazilor, ci si la alte lucruri. Bunaoara la maturatul rigolelor si a benzii intai de circulatiei de unde s-au adunat tone de mizerie stranse si lasate acolo sa dospeasca din timpuri imemoriale.  Poate n-ar fi rau ca Primaria să extindă contractul cu "Polaris" si la celelalte strazi ale Aradului. Milica si-a tras un partid!  Maine, 18 iulie se implinesc exact 3 ani de zile de cand Emil Constantinescu declara - sus si tare - la televiziune, in vazul si auzul intregii tari, ca se retrage definitiv din politica, motivul fiind, vezi Doamne, scarba fata de ceea se intampla in jurul sau.  Ca atare, E. C. si-a anuntat irevocabila decizie "de a nu mai accepta sub nici o forma sa mai conduca un partid!" Destui i-or fi dat dreptate la vremea respectiva, zicandu-si "stie el ce stie!".  Si probabil ca stia pentru ca nu a ajuns el presedintele tarii pe degeaba, deoarece pentru ca sa prinzi o asemenea "castana", vorba cuiva, trebuie sa fi trecut prin foarte multe... Din pacate insa, cum se intampla mai cu toti politicienii nostri, promisiunea lui don Emil n-a tinut prea mult, acesta nerezistand tentatiei de a fi din nou in prim-plan, drept pentru care, mai zilele trecute, Milica al nostru si-a tras un partid in fruntea căruia s-a instalat fireste, el ca presedinte! Lasand la o parte faptul ca "locotenentii" sai sunt tot aceia care in perioada 1996-2000 cat au fost la guvernare s-au acoperit de o "glorie" eterna, ar fi interesant de aflat daca don’ Milica mai tine minte ce a fost in data de 18 iulie 2000 si mai ales ce a vorbit si a promis el atunci? Intereseaza ce castigam noi, aradenii! De catava vreme unul dintre leit-motivele acuzatiilor aduse de catre Opozitie Primariei sau, ma rog, conducerii locale a PSD este ca tot ceea ce face aceasta sau acesta urmareste doar castigarea de voturi.  Ori cosmetizarea imaginii. Asa au fost catalogate: modernizarea si terminarea strazii Cocorilor, darea in folosinta a 180 de apartamente, renuntarea la serviciile Salubritatii si organizarea unei licitatii pentru curatatul strazilor Aradului, inceperea lucrarilor la groapa ecologica a orasului, modernizarea strandului si alte cateva asemenea lucruri.  Tot ce se poate.  Nu negam ca in tot ceea ce s-a intreprins a existat sau poate exista din partea PSD-ului si ganduri de genul celor pe care i le atribuie Opozitia.  In fond, PSD-ul nu este o manastire de maici, ci un partid politic cu intentia declarata public de a se mentine la Putere prin castigarea unui numar cat mai mare de voturi.  Nu vad ce este de condamnat aici, la urma urmelor nu tot asa procedeaza oricare partid, inclusiv cele din Opozitie?  Nu tot acelasi lucru il urmareste si PNL-ul si PD-ul si PRM-ul si celelalte zece sau douazeci de partide existente: sa puna mana pe Putere prin atragerea de partea lor a cat mai multor simpatizanti?  Ce PNL-ul sau PD-ul fac politica sau Opozitie doar asa, de amorul artei? Sa fim seriosi! O fac pentru a ajunge pe un loc cat mai in fata la marea masa a bucatelor! Ceea ce, repetam, nu este de condamnat: in fond aceasta este si ratiunea de a fi a oricarui partid: sa acceada cat mai rapid la Putere.  De aici, varietatea de mijloace pe care le folosesc toti si cei de la Putere si cei din Opozitie.  Pe mine insa ca aradean ma intereseaza mai putin substratul politic al unor actiuni, cat mai ales utilitatea lor.  Asa ca poate sa zica Opozitia ce zice, ceea ce conteaza si prezinta importanta pentru Arad si aradeni sunt treburi de genul celor amintite mai inainte: terminarea strazii Cocorilor, o lucrare ce-si asteapta finalizarea de 50 de ani, mai buna curatenie a orasului, rezolvarea locului de depozitare a gunoiului s.a. Bine ar fi ca PSD-ul sau cine o veni dupa el la Putere sa faca cat mai multe asemenea lucruri!  Ca le face pentru imagine sau pentru altceva este treaba lor, intereseaza mai putin, atata vreme cat orasul si aradenii castiga din aceasta. Nu? Mircea Dorgosan - Adevarul

• Aradul, in pragul colapsului financiar

Vicepresedintele Consiliului Judetean Arad, Gheorghe Falca, a tras luni un semnal de alarma.  Conform datelor de care dispune, judetul Arad este amenintat de un adevarat colaps financiar, daca la rectificarea de buget nu i se vor aloca cel putin 356 de miliarde de lei.  Sunt deja primarii care de doua luni nu si-au mai platit angajatii, iar iluminatul public se face doar 2-3 ore pe noapte, deoarece a venit vara si este lumina naturala pana tarziu.  Mai multe investitii ale unor institutii subordonate Consiliului Judetean Arad risca sa fie compromise din lipsa banilor.  Daca banii nu vor veni la timp, Aradul intra in faliment. Investitii locale sub semnul falimentului Motivatia pentru a solicita o suma atat de substantiala este vazuta de Gheorghe Falca in situatia Aradului de bun aducator de fonduri la buget.  Aradul este al optulea judet din tara ca si contributie la bugetul central, insa este tot al optulea, dar de la coada, in ceea ce priveste banii care se intorc in judet de la Bucuresti. "Fata de alte judete din tara, Aradul are o situatie mai speciala, deoarece are cateva obiective pentru care, in bugetul propriu al Consiliului Judetean, sunt prevazute credite. Este vorba despre Terminalul cargo, cu contributie la cofinantare, Aeroportul Arad, cu subventii si cheltuieli de capital, Compania de Transport Public Arad, cu subventii pentru transportul in comun cu autobuzele, si Regia Autonoma de Apa Canal, cu cheltuieli de capital si garantie in cazul programului de dezvoltare a utilitatilor municipale, respectiv de garantare a unui credit BERD de 4,5 milioane de euro la proiectul de reabilitare si modificare a sistemului de canalizare si a sistemului de furnizare si tratare a apelor uzate in Arad", ne-a declarat Gheorghe Falca.  Nivelul creditelor programate cu destinatia mentionata anterior se ridica, in bugetul anului 2003, la suma de 42,7 miliarde de lei. Invatamantul si primariile, in pericol de a ramane fara bani Conform datelor de care dispune, Gheorghe Falca a anuntat ca daca nu se vor primi banii solicitati la rectificarea de buget, cateva domenii de activitate vor ramane urgent fara resurse financiare.  Este vorba despre sistemul de invatamant, de exemplu, unde in toamna nu vor exista bani pentru plata profesorilor.  Primariile din judet sunt alta prioritate.  "Deja exista unele primarii unde nu s-au platit salariile de doua luni. Aproape toate localitatile sunt iluminate noaptea doar 2-3 ore, pentru ca primariile nu au bani pentru plata energiei electrice", a declarat Gheorghe Falca.  Probleme exista deja si cu plata subventiilor pentru energia termica. Daca nu vor veni mai multi bani, se va ajunge rapid la un blocaj total in acest domeniu, avertizeaza vicepresedintele Consiliului Judetean Arad.  Pentru rezolvarea problemei, fiecare parlamentar de Arad a primit cate un set de documente din partea conducerii Consiliului Judetean Arad.  "Speram ca parlamentarii care reprezinta Aradul, si chiar si aceia care nu sunt aradeni, sa inteleaga ca acum este momentul cand pot demonstra ca fac ceva pentru aradeni. Mizam pe lobby-ul parlamentarilor nostri pentru a primi sumele solicitate la rectificarea de buget", a declarat Gheorghe Falca.  Sorin Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

• O sansa pentru statiunea Moneasa

Consiliul Judetean Arad a castigat o finantare din fonduri Phare de patru milioane de euro Aradul a fost ieri gazda sedintei trimestriale a Consiliului de Dezvoltare Regionala (CDR) al Regiunii V Vest, care a consemnat o victorie a judetului nostru: atragerea unei finantari de circa patru milioane de euro pentru punerea in valoare a turismului montan si a statiunii Moneasa.  Din pacate, la capitolul investitii in servicii sociale al programului Phare 2001, nici Aradul, nici Timisul (cu exceptia a trei localitati) nu au primit sprijin financiar.  Motivatia a fost aceea ca cele doua judete... sunt prea dezvoltate.  Cat priveste Moneasa, se poate spune ca astfel localitatea a primit o sansa pentru a deveni o destinatie atractiva nu numai a turistilor romani dar si a celor din strainatate.  Rezultatul este apreciat mai ales prin prisma faptului ca a fost necesari aproape doi ani de "lupte".  O buna parte din bani vor fi destinati refacerii drumului care leaga statiunea de judetul Bihor (DJ 792), care, in prezent, nu este altceva decat un drum forestier impracticabil cand conditiile meteo sunt defavorabile.  De acesti bani vor beneficia si pesterile din imprejurimi, care vor fi amenajate, dar nu va fi alocat nimic pentru restaurarea partiei.  "Am fost nevoiti sa reducem o parte din cerinte si anume cele referitoare la refacerea partiei. Initial, proiectul implica o finantare din bani europeni de peste 4,7 milioane de euro, dar este bine ca am primit si suma asta" - a precizat Caius Parpala, presedinte al CDR al Regiunii V Vest si al Consiliului Judetean Arad (CJA).  Acesta a mai precizat ca si CJA-ul trebuie sa participe printr-o cofinantare de 25 de procente din suma totala, nefiind insa o problema.  Deocamdata se vor pune la punct licitatiile pentru stabilirea proiectantului si a constructorului, urmand sa treaca circa doi ani pana se va putea circula efectiv pe drum.  Ca o noutate, organigrama Consiliului de Dezvoltare Regionala s-a modificat in sensul ca Biroul de Cooperare Transfrontaliera (BCT), care pana in prezent functiona independent, va fi parte integranta a CDR.  Caius Parpala a precizat ca practic nu va face nici o diferenta, astfel ca desi scriptic va fi mutat la Timisoara, intreaga activitate va fi coordonata de la Arad, de catre Lucia Chisbora.  Totodata, cooperarea transfrontaliera va fi extinsa, urmand a fi infiintat un nou departament pentru colaborarea dintre judetele din vestul tarii (Arad, Caras-Severin, Hunedoara si Timis) cu cele din Serbia si Muntenegru.  Marius Grada & Calin Ghinaciu - Agenda zilei

• Turul manastirilor - o incursiune in legenda

Straveche vatra de cultura si civilizatie, judetul Arad gazduieste cateva asezari manastiresti cu vechi radacini in timp. Adevarate monumente de cultura si credinta, asezamintele monahale au insemnat de-a lungul istoriei reale puncte de sprijin pentru locuitorii acestor locuri, care au gasit aici mangaiere si putere pentru a rezista cotropitorilor care s-au perindat de-a lungul timpului pe meleaguri aradene. Manastirile au reprezentat centre de rezistenta pentru credinta si in perioada celor 50 de ani de comunism, cand spiritul crestin a dainuit si datorita faptului ca oamenii au avut unde sa se retraga si sa se roage, in locuri incarcate de istorie, care au intarit spiritele pe calea credintei.  Astazi, manastirile aradene reprezinta chiar mai mult decat simple lacase de cult. Ele pot fi obiective ale unor itinerare turistice de mare interes, nu doar pentru credinciosii care-si cauta linistea sufleteasca, ci si pentru cei dornici sa asculte glasul istoriei intre vechile lor ziduri.  In ultimii ani, cetatenii straini cauta manastirile aradene, un tur al acestora fiind foarte atractiv. Exista cazuri de romani plecati in strainatate care se reintorc in aceste lacasuri pentru a se casatori, chiar daca partenerul de viata are alta nationalitate. Hodos-Bodrog - cel mai vechi lacas de cult din Romania Istoricii spun ca lacasul Hodos-Bodrog este cea mai veche manastire din Romania care a functionat neintrerupt pana in zilele noastre. Prima atestare documentara a Manastirii Hodos-Bodrog, situata la 12 kilometri vest de Arad, pe cursul inferior al Muresului, pe soseaua spre Periam, apare intr-o diploma emisa de Regele Bela al III-lea, de la 1177, prin care se atesta proprietatile monahale si vecinii acesteia. Dar vechimea manastirii este mult mai mare, deoarece se spune ca aici ar fi salasluit, pe vremea ducelui Ahtum, la inceputul secolului al XI-lea, calugari greci de rit rasaritean.  Despre inceputurile manastirii circula o legenda care spune ca un taur urias ar fi descoperit, cu coarnele, dintr-o movila de pamant, o icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului cu pruncul Iisus. Pe locul unde taurul a gasit icoana a fost ridicata de credinciosi o bisericuta, in care a fost instalata icoana. Acesta este considerat a fi inceputul.  Numele de Hodos se considera ca provine de la slavul "hudus", care inseamna sarbatoresc, maiestuos. Traditia spune ca Hodos ar fi fost numele taurului de care legenda leaga inceputul manastirii. Numele de Bodrog vrea sa desemneze pozitionarea manastirii intre ape, intre satele Bodrogul Vechi si Bodrogul Nou. In anul 1216, lacasul Hodos-Bodrog apare mentionat intr-un document ca "manastirea Ciala", printre alte asezaminte de rit rasaritean apartinand de sistemul monastic teodosian cu centrul la Ierusalim. S-a incercat astfel identificarea mai usoara a lacasului pe seama padurii "Ciala", in marginea careia se afla manastirea, padure care in parte mai exista si astazi in marginea Aradului, sub denumirea de Padurea Ceala.  In 1233, alt document precizeaza faptul ca manastirii Hodos i s-a repartizat cantitatea de 1.000 bulgari de sare, transportati pe raul Mures. Invazia tatara de la 1241, care a afectat multe asezari monahale din zona Aradului, a trecut fara mari urmari peste manastirea Hodos-Bodrog, care apare atestata din nou documentar la 1278. La 1293, o diploma mentioneaza noii proprietari ai pamantului "Terra Hudus monastura aflat langa fluviul Morus" pe comitele Itemus, impreuna cu fratii sai Kosa si Demetrius, improprietariti de regele Ladisdlau Cumanul, care au si unele drepturi asupra locasului monahal. Deoarece sinodul latin de la 1279 a interzis construirea de biserici ortodoxe in locul celor distruse de tatari, manastirea a functionat pana in a doua jumatate a sec. al XIV-lea fara biserica reprezentativa. Un lacas bogat Bazat pe cercetari arheologice si pe opiniile istoricilor, se considera ca actuala biserica a manastirii, construita in stilul triconicului bizantin, dateaza din a doua jumatate a sec. a XIV-lea, fiind contemporana cu manastirile Vodita, Tismana si Cozia din Muntenia si cu cea de la Prislopul de Hateg.  In sec. XV, manastirea trece prin mari dificultati materiale, intretinandu-se doar din munca calugarilor si eventualele donatii. In sec. XVI, dupa 1541, o data cu ocupatia otomana, manastirea intra in principatul autonom al Transilvaniei. Dupa ce, la 1550, turcii cuceresc Aradul si localitatile Felnac si Zadareni din apropiere, la 1551 manastirea este amintita ca "biserica Hodos".  Poate paradoxal, dar stapanirea otomana a permis, in anumite limite, functionarea intregii ierarhii ortodoxe, precum si a manastirilor, in grija carora erau trecute si o serie de probleme civile. In timpul statului rezultat dupa unirea facuta de Mihai Viteazul, in perioada 1599-1600, Episcopia Aradului, de care apartinea manastirea Hodos-Bodrog, intra sub jurisdictia scaunului de la Alba Iulia. manastirea a beneficiat de legile care au favorizat biserica ortodoxa romana, care scuteau clerul de renta feudala in munca. Episcopul Sava Brancovici de la Lipova este o figura luminoasa in istoria manastirii. Dupa 1607, el a devenit al doilea ctitor al acesteia. El a donat lacasului satul Hodos, ajuns in proprietatea sa, ceea ce a permis acesteia sa prospere. In acea perioada a fost restaurata biserica manastirii. La 1651, episcopul Sofronie de Lipova si Giula isi muta temporar resedinta la Hodos-Bodrog. El reuseste sa-l induplece pe marele cneaz al Moscovei sa acorde un ajutor manastirii de 35 ruble si 20 carti pentru slujba. Episcopul motiveaza cererea facuta cneazului prin faptul ca asezamantul care se afla "in mijlocul turcilor" este invechit.  La 1695, episcopul Timisoarei, Isaia Diacovici, isi are resedinta la Hodos-Bodrog. In secolul XVII, manastirea este ocupata in mai multe randuri de turci, dar beneficiaza si de protectia principelui austriac Eugeniu de Savoia, la 1716. In secolul XVII, dupa ce turcii au fost alungati si a inceput stapanirea habsburgica, beneficiaza de rezultatul negocierilor purtate la Viena de episcopul Isaia Diacovici, la 1690, asa-zisele "privilegii ilirice", care au asigurat o oarecare autonomie bisericii ortodoxe din Banat si au permis existenta manastirilor.  In urma colonizarilor facute de habsburgi in Banat, care au afectat si biserica ortodoxa, manastirea Hodos-Bodrog a traversat o perioada dificila. Lacasului i s-a interzis dreptul de a arenda pamanturile de la sud de Mures si chiar sa transporte peste rau propriile produse, Muresul fiind considerat granita dintre principatul Transilvaniei si Banat. La 1750, manastirii i s-au restituit 650 iugare cadastrale, dintre care 170 au fost rascumparate pe bani, chiar de doua ori, dupa 35 de ani de folosinta. Maria Tereza are grija de manastire In 1777, dupa mai multe jalbe, Maria Tereza aproba functionarea manastirii, limitand insa numarul de persoane la 12. Iosif al II-lea, care vizitase asezamantul inainte de a ajunge imparat, la 21 aprilie 1768, a dispus la 1784 o noua verificare a manastirii. Priceperea staretului de atunci, Teodosie Ioanovici, care nu a facut cunoscute cifrele reale privind manastirea, a facut ca totul sa treaca cu bine. Este chiar perioada cand, la 1761, generalul Bucov a distrus cu tunul toate lacasurile ortodoxe din principatul Transilvania. Facand un arc peste timp, dupa 1948 manastirea a trecut din nou prin clipe delicate. In anul 1948 ea a pierdut dreptul de a mentine scoala orfelinat. Multi calugari au ajuns in temnita, iar manastirea a fost deposedata de terenurile agricole, de utilaje si de padure. Decretul 410 din anul 1959 a interzis manastirii sa mai primeasca calugari. Cei existenti au fost scosi din lacas, unde au ramas doar trei vietuitori: doi calugari infirmi si un preot pensionar. Manastirea a ramas cu 2 hectare de teren ca zona de protectie, iar cladirile si dependintele au fost date spre folosinta CAP-ului. In anul 1962, venirea la carma Episcopiei Aradului a actualului Patriarh, Teoctist Arapasu, a condus la scoaterea CAP-ului din manastire si reactivarea vietii manastiresti. La 1965 a fost adus staret Timotei Iftimie, cu care a colaborat la inviorarea vietii duhovnicesti si propasirea lucrarilor gospodaresti. Pana la 1976, manastirea a functionat cu statut de gospodarie anexa a Episcopiei Aradului, iar dupa 1977 a primit autonomie. In anul 1991, pe baza Legii 18, asezamantul a primit 10 hectare teren, iar pe baza Legii 169/1997 urmeaza sa fie improprietarita cu suprafata agricola pana la 50 de hectare si 30 de hectare de padure. Arhitectura romana dainuie peste timp Biserica manastirii are hramul "Intrarea in biserica a Maicii Domnului" si a fost construita in a doua jumatate a sec. XIV, aproximativ la 1370. Din punct de vedere arhitectural, biserica este construita in stil bizantin, triconic. Acest stil, foarte raspandit in tarile Orientului crestin, apare mai frecvent in tarile romane dupa anul 1370. De-a lungul timpului, biserica a fost restaurata de mai multe ori, pastrandu-si insa forma initiala. Pictura bisericii dateaza din secolele XVI-XVII. Desele inundatii si apa freatica au produs igrasie, care a afectat pictura, ceea ce a facut ca la inceputul secolului trecut sa fie acoperita cu var partea de jos, pana la ferestre, iar in naos - pana la bolta. Restaurarea picturii vechi, efectuata in 1938, a fost de aceea dificila. Sculptura catapetesmei si a mobilierului dateaza din 1940. O data cu biserica, in sec. XIV, a fost construit si turnul-clopotnita, zidit din caramida. Turnul a fost restaurat in 1904, cand i s-a schimbat acoperisul cu unul nou si s-au adaugat contraforturi si o scara metalica. Pe latura de sud a clopotnitei, care a servit si ca turn de observare pe vremea cand manastirea era amenintata de ostile turcesti, se gaseste o emblema care reprezinta doi ostasi cu capete de turci in varful sabiilor. Deoarece manastirea Hodos-Bodrog a ramas singurul lacas din Ardeal si Banat, de la episodul general Bucov, care a ras manastirile ortodoxe din Transilvania, cu tunul, la 1761, pana dupa primul razboi mondial, aici au primit tunderea in monahism importante personalitati bisericesti care si-au pus pecetea pe viata bisericeasca din Banat, Ardeal si chiar in alte eparhii, peste Carpati si pana in Serbia. Printre acestia figureaza Patriarhul Romaniei, Miron Cristea, si actualul Episcop al Aradului, Timotei Seviciu. Manastirea Hodos-Bodrog pastreaza cateva obiecte de mare valoare. Amintim Icoana Facatoare de Minuni a Maicii Domnului, un disc de argint poleit cu aur de la 1523, un pahar din argint datat 1562, o mitra staretesca brodata cu fir, din sec. XVIII (se afla in colectia Manastirii Gai). Tot aici se afla cateva carti bisericesti vechi, valoroase, manuscrise si tiparite, incepand cu sec. XVI, printre care Psaltirea de la Venetia din 1520, manuscrise copiate de calugarii manastirii, din sec. XVI, Explicarea credintei ortodoxe a Sf. Ioan Damaschin Bazel, de la 1548, Canoanele Sf. Vasile cel Mare, Ostrog, 1594, Biblia de la Ostrog, 1581, Octoih, Buzau, 1700, Biblia de la Blaj, 1795, Evanghelia de la Bucuresti, 1742, Biblia lui Saguna, Sibiu, 1856-1858, precum si o fotocopie dupa documentul de la 1177 care atesta pentru prima oara manastirea Hodos-Bodrog. Asezamantul monahal de la marginea orasului Manastirea de maici "Sfantul Simion Stalpnicul" se afla in marginea cartierului Gai si, totodata, a Aradului.  Actul de nastere al acestui lacas trebuie cautat in secolul al XVIII-lea, intr-o perioada in care ortodoxia era urgisita de autoritatile vremii in aceasta parte de tara. Manastirea a fost ctitorita de Episcopul Sinesie Jivanovici, fiind ridicata intre anii 1760-1762. Era compusa dintr-un conac, o biserica si anexe manastiresti. Conacul, pentru o perioada, a servit si ca resedinta de vara a episcopilor Aradului. Biserica, insa, de la inceput a fost destinata unui larg cerc de credinciosi ortodocsi. Arhitectura acestora poarta marca stilului baroc, la moda in epoca, adoptat si de ierarhii din Banat si Arad. Ctitorul manastirii, Episcopul Sinesie Jivanovici, a fost un aprig aparator al ortodoxiei intr-o perioada in care autoritatile vremii incurajau noua biserica unita cu Roma. Legaturile sale cu episcopia Ramnicului au dus la intarirea legaturilor de limba cu fratii de dincolo de Carpati. Mai mult, Episcopul Sinesie Jivanovici a editat si a contribuit la aducerea prin partile Aradului a unor carti de rugaciune romanesti. In 1768, dupa moartea Episcopului Sinesie Jivanovici, manastirea a cunoscut un declin, dar a rezistat ca lacas de rugaciune pentru locuitorii din zona, atat pentru ortodocsii romani, cat si pentru cei sarbi. Dupa separarea ierarhica, ortodocsii sarbi si-au ridicat, la 1870, propria biserica in cartierul Gai, in centrul acestuia. Ortodocsii romani au folosit biserica manastirii pana dupa primul razboi mondial, dupa care si-au ridicat si ei o biserica proprie, in apropierea celei a sarbilor. In urma acestui fapt, viata lacasului a incetat pentru o lunga perioada. Abia dupa 1949 au aparut primele incercari de revigorare a manastirii din Gai. La 13 aprilie 1955, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane decide infiintarea unei manastiri de maici. Intre 1955 si 1956 s-au executat lucrari de consolidare a zidurilor si de renovare, care au continuat si in anii urmatori. In anul 1964, in salile conacului au inceput lucrarile de amenajare a unui muzeu de arta bisericeasca, deschis la 23 octombrie 1967. In cadrul asezamantului a fost adus un monument al arhitecturii bisericesti populare din judetul Arad. Este vorba despre biserica de lemn din Selistea de Mures (comuna Petris), adusa si reconstruita in curtea manastirii, in vara anului 1985. Anul constructiei bisericii este situat in intervalul 1745-1754, sfintirea sa fiind posibil sa se fi infaptuit in 1775. Biserica de lemn din Seliste pastreaza elemente traditionale arhitecturale specifice zonei din care provine, reprezentand un adevarat monument arhitectural conservat in incinta manastirii "Sfantul Simion Stalpnicul" din Gai. Colectiile de arta veche bisericeasca si de carte rara de la manastire completeaza o colectie-document, de o valoare istorica si artistica inestimabila. Turistilor care trec pragul lacasului nu le vine sa creada cum de s-au putut pastra colectiile de arta veche bisericeasca intr-o stare atat de buna. In ultimii ani, manastirea are planuri ambitioase de dezvoltare. A fost ridicat inca un corp de cladire cu chilii, se construieste o biserica mai mare, care sa poata satisface setea de credinta si rugaciune a miilor de credinciosi care frecventeaza la fiecare mare sarbatoare de peste an si in fiecare sfanta zi de duminica manastirea "Sfantul Simion Stalpnicul" din Gai. "Sfanta Maria Radna" din Lipova Manastirea "Sfanta Maria Radna" se afla la Radna, in Lipova, la aproximativ 35 km de Arad. Manastirea catolica este cunoscuta atat in tara, cat si peste hotare, faima ei trecand de mult granitele actuale ale Romaniei. Interesant este faptul ca acest lacas, desi de rit catolic, este frecventat, la marile sarbatori, atat de catolici, cat si de ortodocsi, care gasesc aici conditiile prielnice pentru rugaciune. De cateva ori pe an se organizeaza pelerinaje la Radna, la care participa credinciosi din tara, dar si din Ungaria, Austria sau Germania, care mentin vie traditia manastirii.  Geneza acestor pelerinaje poate fi cautata in anul 1707. Legenda spune ca, in acel an, sotia unui soldat dintr-un regiment poposit la Arad era grav bolnava. Cu putin inainte de a simti ca-i vine sfarsitul, femeia a avut un moment de luciditate si a spus celor apropiati ca singura cale de a scapa de ciuma care bantuia Aradul ar fi un pelerinaj la Radna.  Se spune ca aceia care au ascultat-o, credinciosi catolici, au facut pelerinajul, iar Aradul a scapat de groaznica boala. De atunci se fac pelerinaje la manastirea de la Radna. Prima biserica a fost construita la 1520. Ea a suferit multe vitregii de-a lungul istoriei. In anul 1695, lacasul a fost incendiat de trupele otomane. Din incendiu, spune legenda, a scapat neatinsa o singura icoana, despre care se spune ca este facatoare de minuni. Biserica actuala, monumentala, a fost construita in anul 1756. Ea are 60 metri lungime, 20 metri latime si 21 metri inaltime, turnurile bisericii urcand spre cer pana la 67 metri. Daca adaugam si pozitia bisericii, pe o culme, avem un tablou maiestuos al acestei constructii monumentale, care impresioneaza si astazi pe cei care o viziteaza. Dupa 1948, pelerinajele au fost interzise. Anul 1990, insa, a adus un nou inceput pentru viata religioasa in jurul acestei manastiri. Pelerinaje au loc de Sfanta Maria, cand mii de oameni se aduna pentru a se ruga la Biserica Manastirii Radna. Slujbele sunt oficiate in mai multe limbi, inclusiv in limba romana. In spatele bisericii, pe deal, a fost amenajat un drum al crucii, urcat de pelerini si credinciosi la marile sarbatori crestine.  Manastirea "Sfanta Maria Radna" ramane si astazi un monument al Lipovei, care atrage mii de vizitatori si a carui faima a depasit barierele granitelor de stat ale Romaniei.  Turistii straini vin la manastirile din Arad, le viziteaza si de multe ori spun ca nu inteleg cum un popor considerat inca, in Occident, cu multiple probleme isi respecta credinta si traditia.  Calugarii afirma ca, in ultimii ani, sunt familii de straini care, in drum spre mare, trec pentru o jumatate de ora pe la manastiri.  Un tur al manastirilor aradene poate fi un interesant traseu turistic. Liliana Brad - Romania Libera

Publicitate

  Imobil de vanzare

Colectivul de redactie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Trutiu Florin, Sorin Stancu.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, Saptamanalul Buletinul de Arad, TV Arad, TV RCS.