Conform
planurilor Guvernului,
pana in anul 2007, anul in care speram sa intram cu
drepturi depline in Uniunea
Europeana, vor incepe lucrarile la o serie de
trasee, care vor compune o moderna retea rutiera,
pe intreg teritoriul tarii. Doua vesti bune Pentru Arad, exista doua vesti bune: traseele
Arad-Timisoara si Nadlac-Arad.
Pentru prima varianta, discutiile sunt finalizate,
intrand la capitotul "autostrazi in pregatire"
Ce inseamna acest lucru? Ca lucrarile incep anul viitor
si au ca termen de finalizare anul 2007.
Lungimea acesteia va fi de 38 de kilometri, iar costurile
se ridica la aproximativ 200 milioane euro, finantarea
urmand sa fie asigurata de catre Banca Europeana de
Investitii (BEI) si de catre Guvernul Romaniei.
La capitolul "proiecte pentru 2007",
se regaseste tronsonul Nadlac-Arad, cu o lungime de
29 kilometri.
Costurile pentru acest tronson se ridica la 134,7
milioane euro.
In afara de cele doua trasee din judet, de interes
pentru noi mai este traseul Timisoara-Lugoj, care
se va finaliza in 2007, cu o lungime de 36,2 km si
care va costa 124 milioane euro;
De asemenea, in acelasi an, se va finaliza tronsonul
Deva-Sibiu, cu o lungime de 70 kilometri, care va
costa 420 milioane euro si va fi finantat din credite
externe.
La capitolul "proiecte pentru 2007"
mai intra, in afara de traseul Arad - Nadlac, tronsoanele
Lugoj- Deva (92,8 km - cost 510 milioane euro), Deva-Sibiu
(70 km - cost 420 milioane euro), varianta de ocolire
Deva (23 km - cost 108 milioane euro), varianta de
ocolire Orastie (9,8 km - cost 44,7 milioane euro)
si varianta de ocolire Sebes (7,4 km - cost 38,8 milioane
euro). Cea mai mare autostrada, pe la Oradea-Bors Proiectul celei mai mari autostrazi din Romania
incepe sa prinda contur.
Principalul coridor rutier va fi autostrada Bucuresti-Brasov-Oradea-Bors,
care are menirea de a lega Romania de vestul Europei,
trecand prin Ungaria.
Aceasta varianta are trei argumente majore, in acest
moment: circulatie mai mare decat pe alte trasee,
varianta agreata de partea maghiara si faptul ca prin
vama Bors intra in tara produsele supuse accizari
(cafea, tutun, alcool etc.)
De asemenea, pana la momentul aderarii, planurile
guvernamentale vizeaza ca Bucurestiul sa fie legat
prin autostrazi de toate punctele cheie ale tarii:
Cernavoda-Constanta, Brasov, Oradea, Arad, Timisoara,
Lugoj, Deva si Sibiu.
Nu reprezinta insa o prioritate constructia unei autostrazi
catre Iasi, Suceava sau Bacau.
Moldovenii vor putea prinde viteza pe autostrada -
abia dupa 2010!
In momentul de fata, avem doar 114 kilometri de autostrada,
de la Bucuresti la Pitesti, autostrada care se afla,
de ceva vreme, in reparatii. Bucuresti-Brasov,
primul tronson Proiectul autostrazii Bucuresti-Brasov reprezinta
o investitie de peste un miliard de euro, iar termenul-limita
de construire a celor 170 de kilometri este al doitea
trimestru al anului 2007. "Prelungirea autostrazii de la Brasov la Budapesta
va incepe in primavara anului viitor, urmand sa fie
finalizata pana in 2009", spune Mihai Basulescu,
directorul Autoritatii Nationale a Drumurilor (AND).
Valoarea estimata a investitiei este de 2,5 miliarde
de euro.
Autostrada Bucuresti-Brasov-Oradea-Bors va avea patru
benzi pe care se va putea circula cu viteza maxima
admisa, se spune in studiul Search Corporation, compania
de consultanta care s-a ocupat de proiect.
Ministerul Transporturilor negociaza cu compania americana
Bechtel incheierea unui parteneriat de tip public-privat
pentru realizarea autostrazii Brasov-Oradea
De asemenea, Sibiul, Pitestiul si Bucurestiul vor
avea "variante de ocolire cu profil de autostrada". Proprietarii de terenuri nu vor face o afacere Pentru construirea autostrazilor este deseori
nevoie dr terenuri care se afla in proprietate privata.
Legea spune ca interesul public primeaza interesului
privat. "Unii proprietari nu au inteles acest lucru
si fie au refuzat sa vanda, fie au cerut sume exorbitante
si nejustificate. Pentru aceste terenuri, pe unde
se vor construi autostrazi, proprietarii vor primi
despagubiri", a spus directorul AND. Sumele
pentru despagubiri variaza in functie de modul de
solutionare a litigiilor in instanta si de valoarea
terenurilor stabilita de comisiile de experti numite
de judecatori.
Marius
Grada - Ziarul Transilvania
Sinucidere
fara explicatie
Un
barbat s-a sinucis, ieri dimineata, in plin centrul
Aradului.
Ion Giugulan, 50 ani, era seful atelierului de proiectare
din cadrul Regiei Autonome Apa-Canal Arad.
Ieri dimineata, dupa ce si-a baut cafeaua, el a iesit
din apartament, cu geanta cu dosare si planuri asupra
sa.
In loc sa plece spre serviciu, el a urcat pe blocul
de patru etaje situat pe Bulevardul Revolutiei din
Arad.
Cativa vecini au vazut apoi ingroziti cum Giugulan
se arunca efectiv pe o platforma din curtea blocului
si se zdrobeste de beton.
Desi salvarea si politia au fost anuntate imediat,
nu s-a mai putut face nimic: omul murise pe loc.
Pe bloc, politistii au gasit haina sinucigasului,
geanta cu planuri si o carte de rugaciuni. Nimeni
nu isi explica ce anume a generat funestul gest.
Directorul Regiei Autonome Apa-Canal Arad, Gheorghe
Banatean, ne-a declarat ca Ion Giugulan era un om
foarte apreciat la locul de munca, unde era cunoscut
drept un angajat extrem de serios.
Il macina insa faptul ca sotia sa fusese disponibilizata
din aceeasi firma, dar directorul ii promisese cu
putin timp in urma ca ii va gasi un loc de munca
Sorin
Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)
Sali
de sport ca in UE, avertismente ca in Romania
Prefectura
Arad vrea ca scolarii sa aiba sali de sport cat mai
repede.
In acest sens, reprezentantul guvernului in teritoriu,
Dan Vasile Ungureanu, insotit de jurnalisti, a inspectat
stadiul lucrarilor la o scoala de cartier, unde, din
bani guvernamentali, se ridica o sala de sport.
Ungureanu le-a atras atentia constructorilor sa nu
depaseasca termenul de finalizare, iar reprezentantului
primariei, sa nu amane nejustificat procesul de introducere
a utilitatilor.
In Arad, se construiesc trei noi sali de sport, standardul
fiind acelasi cu cel al cladirilor similare din Uniunea
Europeana. "Constructiile nu sunt cu nimic mai prejos
decat cele din UE", a declarat Zamfir Danciu,
director adjunct in cadrul Inspectoratului de Stat
in Constructii.
Numai o singura sala de sport va necesita o investitie
de noua miliarde de lei.
Inspectorul scolar general Zoea Rotaru considera ca
nici un ban nu este irosit, intrucat spatiile se impuneau
de mai multa vreme, iar modelul ales justifica pe
deplin efortul financiar.
Salile de sport vor avea geamuri termopan, 50 de locuri
pentru spectatori, vestiare si grupuri sanitare.
Acestea vor putea gazdui si activitati extrascolare,
inspectorul Zoea Rotaru declarand, inca de pe-acum,
ca "vom inchiria spatiul cluburilor de karate
sau practicantilor de yoga".
Conducerea Inspectoratului Scolar Judetean Arad isi
propune sa relanseze prin noile investitii miscarea
sportiva in scoli, deoarece, recunoaste Zoea Rotaru,
educatia fizica este in prezent neglijata.
Inca 12 unitati de invatamant aradene ar mai avea
nevoie de o sala sportiva, construita din bani guvernamentali.
Cosmin
Lungu - Ziua de Vest
Statiunea
Moneasa e deja ocupata pentru revelion!
Aradenii
si-au facut deja planurile pentru vacanta de sarbatori,
lucru dovedit si de faptul ca agentiile de turism
au fost luate cu asalt inca din aceasta luna.
Multe oferte au fost epuizate de cei doritori sa-si
petreaca cateva zile, la cumpana dintre ani, intr-un
loc aparte din tara sau strainatate.
Ofertele sunt deosebit de bogate pentru aceasta perioada,
iar aradenii au ales in functie de preferinta pentru
zona sau bani.
Sanda Kern, directorul general al Statiunii Moneasa,
ne-a declarat ca aici locurile sunt deja ocupate si
exista… si o lista de asteptare. "Noi am facut inca din septembrie ofertele
pe perioade cuprinse intre trei si sapte zile. Tarifele
sunt intre 3,5 si sapte milioane lei pentru o persoana,
cu masa de Revelion si a doua seara, cand probabil
vom organiza un carnaval. Cererea este foarte mare,
inca din 15 octombrie au venit cu avansul",
a afirmat Sanda Kern.
Aceasta a pus avalansa de cereri pe seama revigorarii
statiunii si a faptului ca sezonul de vara a fost
foarte bun. "Lumea a auzit de tarifele noastre si de serviciile
de calitate. Fiind si atatea zile libere, oamenii
sunt dornici sa iasa la petrecere". La Emol Travel cele mai cautate sunt pensiunile
si statiunea Herculane, iar din strainatate Austria
si Egipt.
La Herculane un sejur de cinci nopti costa 3.939.000
lei de persoana; la Sinaia tot cinci nopti costa 300
euro de persoana, iar la Felix 4.112.000 lei/pers.,
pentru cinci nopti.
La pensiunile agroturistice preturile variaza intre
157 euro si 375 euro/persoana. Toate aceste oferte
sunt pentru hoteluri de doua si trei stele.
Pentru cei care vor sa-si petreaca revelionul in Ungaria,
un sejur de sapte nopti costa 89 euro si 1.990.000
lei, la Viena pentru cinci nopti se plateste 198 euro
si 1.990.000 lei.
Acelasi pret, aceeasi perioada pentru revelionul la
Paris. In Egipt revelionul poate fi petrecut la suma
de 850 euro/persoana.
La Juniorul Chic s-au epuizat ofertele pentru Moneasa,
Sinaia, Semenic si Stana de Vale. "Pensiunile de la Praid si Semenic au fost
foarte solicitate. Pentru extern s-a cautat cel mai
mult Tenerife si Grecia. Nu ne asteptam ca ofertele
sa se epuizeze asa de repede", ne-a declarat
Paul Clep, director de vanzari.
Juniorul Chic ofera la Baile Felix un sejur care poate
varia intre trei si 10 zile, la hotel de doua stele,
tarifele fiind cuprinse intre 4,4 milioane si 9,5
milioane lei.
Baile Govora sunt incluse de asemenea in oferta agentiei,
in acest caz fiind puse la dispozitie pachete de servicii
pentru revelion de 4.499.000 - 5.199.000 lei
de persoana, pe trei zile; pentru patru zile preturile
variaza intre 5.499.000 si 6.399.000 lei, iar pentru
un sejur de cinci zile se plateste intre 6.299.000
si 7.099.000 lei in functie de hotelul ales.
La pensiunea Bianca din Praid, oferta pentru un grup
de minim 21 de persoane, tariful 262 euro de persoana,
sase nopti.
La Caciulata petrecerea revelionului costa 3.539.000
lei, la Covasna 7.299.000 lei.
Craciunul la Poiana Brasov costa 110 euro de persoana,
in perioada 24-27 decembrie, iar Revelionul 300 de
euro, in perioada 29 decembrie – 3 ianuarie.
La Predeal preturile sunt cuprinse intre trei si 12
milioane lei.
Marinela
Barla - Observator
"Fondurile
de vanatoare aduc un venit anual de 400.000 de Euro"
dialog
cu dl. Dan Mihailescu, responsabil pe probleme de
vanatoare la Directia Silvica Arad - D-le Dan Mihailescu, ne aflam in plin sezon
de vanatoare in aceasta perioada a anului. Cum se
prezinta judetul Arad din acest punct de vedere? - Va spun ca la nivelul institutiei din care
fac parte (Directia Silvica n.r.), exista nu mai putin
de 25 de fonduri de vanatoare.
Aceasta inseamna aproximativ 30% din totalul de 74
de fonduri de vanatoare care sunt in intregul judet,
celalalte fiind date in administrarea asociatiilor
vanatoresti.
Tinand cont ca toate aceste fonduri sunt de productie,
ele trebuie astfel organizate incat sa aduca beneficii. - Va referiti la gospodarirea lor. - Da. Aceasta presupune ca vanatul sa fie ocrotit
prin combaterea daunatorilor, asigurarea hranei, asigurarea,
in cantitati suficiente, de sare pentru vanat, apoi
dotarea fondurilor de vanatoare cu instalatii specifice
( hranitori pentru animale, fanare etc.). Nu in ultimul
rand, se are in vedere, combaterea braconajului. - Vom reveni la acest subiect. Ce ne puteti spune
despre veniturile realizate din exploatarea fondurilor
de vanatoare? La cat se ridica acestea? - Veniturile cele mai mari obtinute de catre
Directia Silvica provin din vanatoare. Ele ajung,
anual, la 350.000 de euro, iar cu valorificarea carnii
se apropie de 400.000 de euro.
Sunt venituri foarte mari daca avem in vedere ca beneficiile
realizate anual de Directie se cifreaza la 30 de miliarde
de lei. - Se poate spune ca padurile din judet nu duc
lipsa de vanat. Totodata, sunt tot mai multi vanatori
straini care prefera sa vaneze la noi. - Pe sezon, avem in jur de 300 de vanatori straini,
marea lor majoritate, adica aproape 90%, vin din Germania.
O mica parte sunt italieni si maghiari. - Spre ce categorii de vanat se orienteaza? - Cei din Germania prefera, in special, vanatul
mare. Italienii, in schimb, vin pentru iepuri. Avand
in vedere ca sezonul de vanatoare la iepuri s-a deschis
la inceputul lunii, constatam ca, deja, a inceput
sa creasca semnificativ numarul de vanatori italieni. - In incheiere, nu putem ocoli problema braconajului... - Exista si asa-zisi vanatori care nu inteleg
ce inseamna vanatoarea. In ceea ce priveste depistarea
lor, acest lucru se face destul de greu.
Tin sa precizez totusi ca, in ultima perioada, beneficiind
de mai multe autoturisme de teren, am intensificat
controalele de pe perimetrul ocoalelor silvice.
Ca urmare a acestor actiuni, pe care le desfasuram
impreuna cu Politia si Inspectoratul Teritorial de
Regim Silvo-Cinegetic Timis, se poate constata ca
braconajul a scazut simtitor.