Joi, 18 decembrie 2003

• Bilant la Politia aradeana: De la bine in sus

... Cel putin aceasta a fost concluzia pe care ziaristii au putut s-o traga ieri, in urma sedintei anuale de bilant a Inspectoratului de Politie Judetean Arad. "Incercam, a spus seful I.P.J. Arad, comisarul-sef Nicolae Gudiu, sa facem cat mai mult, cu mijloacele de care dispunem. Per total insa, pot spune ca activitatea noastra a fost foarte buna si ca doar un numar neinsemnat de evenimente au ramas nerezolvate sau in suspans..." La sedinta de ieri au participat, in calitate de invitati, prefectul judetului, Dan Ungureanu, respectiv Emanoil Voicu, viceprimarul municipiului.  Ambii au salutat modul in care s-au descurcat politistii aradeni pe parcursul anului care se incheie in curand, in special in momentele cand a fost mare nevoie de prezenta lor, respectiv in timpul vizitei in Arad a presedintelui Romaniei, Ion Iliescu si, mai inainte, a premierului Adrian Nastase.  "Am primit personal o scrisoare - a spus prefectul Ungureanu - de la seful Statului Major al Serviciului de Protectie si Paza, in care am fost felicitati pentru modul in care politistii aradeni si-au facut datoria. Toate acestea au fost examene pe care le-am dat impreuna, atat politistii, cat si reprezentantii administratiei locale. De altfel, ne desfasuram activitatea - in mod fericit, zic eu - sub cupola aceluiasi Minister, al Administratiei si Internelor". In aceeasi nota, viceprimarul Voicu a felicitat, la randul sau, politistii aradeni, pentru ca reusesc sa mentina, pe cartea de vizita a Aradului, mentiunea de "oras linistit." Comisarul sef Teodor Pantea, prim-adjunct al sefului Inspectoratului, a dat citire unui material consistent, in care celor prezenti le-au fost aduse la cunostinta, prin cifre si date, realizarile Politiei aradene din acest an.  In mare, infractiunile au scazut simtitor, in special furturile, de orice fel, reusindu-se desfasurarea unei activitati foarte eficiente de prevenire.  In alta ordine de idei, s-a remarcat infiintarea Serviciului de Proximitate, care apropie si mai mult politistul de cetatean, respectiv reinfiintarea Serviciului Crima Organizata, care va (re)transforma Politia intr-un organ activ in sprijinul eradicarii acestui flagel.  La finalul sedintei de bilant, conducerea I.P.J. Arad s-a pus la dispozitia ziaristilor, intr-o conferinta de presa ad-hoc.  S-a discutat, astfel, despre necesitatea unei mai bune cunoasteri, de catre populatie, a legii pentru protectia martorilor, in asa fel incat oamenii sa inceapa sa colaboreze mai bine cu Politia, in cazul in care sunt de fata sau in apropierea comiterii unei infractiuni.  De asemenea, s-a mai vorbit si despre celebra crima de pe Bolintineau, o bila neagra deloc de neglijat din activitatea I.P.J. Arad: "Se lucreaza inca la acest caz, a spus comisarul sef Aurel Moisa, adjunctul sefului Inspectoratului si, cu siguranta, ii vom da de capat. Avem mai multe piste si, chiar daca dureaza mai mult, pana la urma vom ajunge la final. Cu atat mai mult cu cat inclusiv la Timisoara a avut loc reglare de conturi similara, in care au fost implicati tot specialisti in decodarea telefoanelor mobile furate din strainatate." In fine, s-a mai discutat si despre cazul italianului Maurizio Ingrami, despre care ziarul nostru a scris in repetate randuri, impuscat la comada concubinei sale. "Cazul Eurogresia" a avansat foarte mult, fiind arestati toti cei implicati, mai putin persoana care a apasat pe tragaci, la ora actuala data in urmarire generala prin Interpol.  Politistii insa stiu ca ucigasul a parasit tara si au informatii inclusiv cu privire la faptul ca si-ar fi schimbat identitatea.  Finalul, ca atare, este aproape. Per total, pentru politistii aradeni a fost un an prolific. Si-au primit felicitarile din partea autoritatilor cu modestie, promitand sa fie cel putin la fel de eficienti si in anul 2004, care bate la usa. Eugenia Pantea - Adevarul

• Bolnavii de cancer asteapta Centrul Oncologic

Cel mai modern centru oncologic din estul Europei ar urma sa se construiasca la Arad, in urma initiativei Universitatii de Vest "Vasile Goldis" si a unei firme din Italia.  Lucrarile de constructie ar fi trebuit sa demareze in luna februarie 2004, dar avizele de la Bucuresti ingreuneaza situatia, asa ca toate termenele vor fi depasite.  Birocratia loveste in primul rand in bolnavii de cancer care isi pun sperante in acest centru. Ministerul Sanatatii si-a dat acordul de principiu, dar se asteapta inca un aviz de la Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate.  Italienii sunt foarte interesati sa demareze constructia propriu-zisa, dar nu pot face acest lucru atata timp cat autoritatile romane nu binevoiesc sa isi dea girul. Totusi, s-au primit promisiuni ca, pana la sfarsitul acestui an, va veni si ultimul aviz, iar constructia va incepe in luna martie 2004.  In termen de un an aceasta va fi finalizata. Intre timp, multi bolnavi de cancer din Arad asteapta cu sufletul la gura infiintarea centrului.  In evidentele medicale aradene figureaza aproximativ 9000 de bolnavi de cancer. Centru va fi situat in zona Alfa si se va intinde pe o suprafata de peste 12 hectare.  Va fi compus dintr-un spital cu circa 150 de paturi si un centru de cercetare.  Valoarea investitiei se ridica la 7 milioane euro si va fi suportata de partea italiana. Bogdana Popescu - Observator

• Taierea porcului intre traditie si recomandarile UE

Iata ca sarbatorile de iarna bat deja la usa. Crestinii incep sa se pregateasca, sa adune toate cele trebuincioase, faca curatenie si, bineinteles, sa serbeze Ignatul asa cum trebuie.  Taierea porcului de Ignat este un obicei pur romanesc, unele dintre putinele care au ramas vii.  Aceasta, probabil, si din cauza greutatilor de zi cu zi. Din pacate, sarbatoarea Ignatului trece acum printr-o criza.  Traditia taierii porcului inainte de Craciun nu este agreata de civilizafia vest-europeana, iar recomandarile Uniunii Europene cer ca romanii sa renunte cat mai curand la acest obicei.  Anul acesta ei mai au voie sa taie porci, dar de anul itor nu se stie daca obiceiul va mai exista.  Din pacate, nici o solutie de compromis nu a fost gasita, iar amanarea punerii in practica a recomandarii Uniunii Europene nu rezolva problema. Metode "umane" pentru animale  Ministerul Agriculturii, Apelor si Padurilor (MAAP) a adoptat anul trecut o norma de bunastare a animalelor care prevede ca la momentul sacrificarii "animalele nu vor fi supuse nici unui stimul, suferinta sau durere inutile".  Normele MAAP sunt conforme standardelor europene si aplicarea lor scuteste animalul sacrificat de aplicarea unor meetode barbare.  Populatia va trebui sa se ralieze la aceste metode "umane" de sacrificare a animalelor incepand din 2006.  Nici popularele metode folosite de Ignat, de imbatare a porcului sau alergarea lui prin gradina, nu vor mai fi permise, normele MAAP precizand clar modul in care animalele pot fi scutite de suferinte inutile.  Chiar si in cazul sacrificarii rituale, asa cum este taierea porcului de Ignat, din 2006 va fi interzisa legarea porcului de tarus, adica restrictionarea miscarilor animalului ca si uciderea lui prin metode care sa provoace durere, suferinta, contuzia sau ranirea animalelor.  Porcul, salvatorul gospodariei  In fond, ceremonia de taiere a porcului de Ignat s-a perpetuat pana in ziua azi, poate ca nu atat din cauza traditiei, cat din motive economice.  In anii comunismului, porcul era salvatorul Craciunului.  Se sacrificau animale peste tot, taiatul porcului fiind un obicei des intalnit si la orase, in spatele blocului.  Si acum Ignatul este prezent, dar e adevarat, nu la fel ca in ultimii ani.  Practic, rentabilitatea acestui act este aproape nula.  La mica intelegere, porcul poate fi cumparat la un pret de 25-36 de mii de lei kilogramul, iar cresterea lui ar necesita investitii deloc de neglijat.  Nu o data asociatiile ecologice straine si cele de protectie a animalelor au luat atitudine fata de acest obicei pe care l-au catalogat ca fiind "barbar". Realitatea este insa alta. Departe de a fi un obicei barbar, taiatul porcului de Ignat este o traditie pur romaneasca, obiceiul fiind "crestinat" la sfarsitul evului mediu.  Povestea Ignatului  Dar cine a fost acest Ignat?  Legenda spune ca un barbat, pe nume Igant, vrand sa taie porcul si-a lovit din greseala tatal cu securea in cap.  Batranul a murit, a fost ingropat, iar fiul, ravasit de cele intamplate, si-a luat lumea in cap. Pe drum s-a spovedit unui preot care pentru a-l absolvi de pacate i-a dat un canon destul de usor: sa construiasca o luntre cu care sa treaca, fara plata, oamenii peste un rau si sa ingroape in pamant un taciune, asteptand pana va inverzi.  Ignat respecta intocmai canonul, dar anii trec, el se insoara, iar taciunele nu inverzeste.  Intr-o noapte gaseste doi mosnegi pe care ii duce acasa si ii ospateaza cum se cuvine.  Le povesteste acestora despre pacatele lui fara sa stie ca ei sunt de fapt Dumnezeu si Sfantul Petru.  La un moment dat Ignat realizeaza cine i-a intrat in casa si a sarutat talpile celor doi mosnegi.  Dumnezeu i-a cerut sa-l insoteasca, urmand sa aiba el grija copiilor.  Peste ani de zile Ignat impreuna cu Dumnezeu plimbandu-se prin lume intalneste doi boieri cu care intra in vorba.  Erau chiar copii lui Ignat care au ajuns acum bogati.  Zi sfanta pentru romani  Povestea, desi incalcita, vorbeste in termeni crestini despre recunoasterea si cunoasterea pacatelor.  De accea Ziua de Ignat este considerata in popor o zi sfanta. Conform traditiei, Ziua de Ignat cade pe 20 decembrie.  Crestinii nu au voie sa lucreze atunci altceva decat la taiatul porcului.  Traditia spune ca cei saraci, daca nu au porc trebuie sa taie un alt animal pentru ca trebuie neaparat sa vada sange de Ignat.  Se crede ca in noaptea de dinaintea Ignatului porcul isi viseaza cutitul sau margele rosii la gat.  Cei milosi nu au voie sa participe la taiatul porcului pentru ca el moare greu si carnea nu mai este buna.  Cu sangele animalului se face semnul crucii pe fruntea copiilor pentru a fi sanatosi.  Untura de porc negru este folosita de vrajitoare, iar femeile care nu tin Ziua de Ignat sunt pedepsite.  Simona Valan - Agenda zilei

• Restaurantele din Moneasa au trecut cu bine de control

Reprezentantii Directiei Sanitar-Veterinare (DSV) din Arad au efectuat ieri o actiune de inspectie si control in unitatile de alimentatie publica din statiunea Moneasa.  Au fost verificate toate unitatile de profil in care se vor organiza mese festive cu ocazia Sarbatorilor de Iarna.  "In urma controlului efectuat nu au fost depistate deficiente majore cu impact asupra sanatatii publice. Deficientele constatate au fost cu referire la modul de depozitare a produselor de origine animala, si aici ma refer la depozitarea in acelasi spatiu frigorific a carnurilor provenite de la diferite specii. Astfel, in acelasi congelator am putut gasi carne de porc, pasare, vita si peste", a declarat Sorin Iercan, directorul DSV Arad.  Fata de neregulile constatate, unitatile in cauza au fost sanctionate cu avertisment, dar au fost remediate pe loc deficientele.  De asemenea, comerciantii au fost instiintati de faptul ca aprovizionarea cu produse de origine animala trebuie sa se faca numai din unitati autorizate, transportate si pastrate conform normelor sanitar-veterinare in vigoare.  "Ca un fapt imbucurator constatam ca verificarile si recomandarile date cu ocazia controalelor anterioare au avut efect, conducatorii unitatilor constientizand necesitatea respectarii cu strictete a normelor legale pentru asigurarea salubritatii produselor. Oricum, comparativ cu anii anteriori, este pentru prima data cand deplasarea inspectorilor in stafiune s-a lasat fara sanctiuni contraventionale", a mai declarat Sorin Iercan.  La ora controlului, numarul turistilor era foarte scazut.  Dat fiind faptul ca mai sunt destule zile pana la Sarbatorile de Iarna, reprezentantii DSV Arad vor recontrola unitatile in cursul saptamanii viitoare. Activitatea inspectorilor in cursul acestui an s-a materializat prin sanctionarea si suspendarea activitatii la un numar de 150 unitati de profil din cele aproximativ 5000 de unitati din judetul Arad. Anca Sumalan - Ziarul Transilvania

• Un aradean a traversat Desertul Gobi pe jos

Nopti in vulcani, intr-o Mongolie a iurtelor. Doua luni si jumatate, singur prin Mongolia.  Alin Totorean a strabatut la pas desertul Gobi, zone stancoase si vulcanice, lacuri sarate, cu aparatul de fotografiat in spate si fara nici un insotitor.  Povestea sa este fascinanta. Curajul sau, de invidiat.  Primul roman care a efectuat o expeditie solitara in tara iurtelor si a iacilor si-a povestit la Arad, locul de unde a inceput totul, marea aventura mongola. O tara fara cersetori, orfelinate si aziluri A plecat din Bucuresti cu trenul, spre Moscova, unde a ajuns dupa doua zile de mers continuu. Din capitala Rusiei, s-a imbarcat in Trans Mongolia Express, din care nu va cobori urmatoarele sase zile.  Epuizat, dupa un drum istovitor, va pune in cele din urma piciorul in Ulan-Bator, capitala Mongoliei.  Amintindu-si acum calatoria lunga de 9000 de kilometri, recunoaste ca alegerea trenului ca mijloc de transport a fost o conditie sine qua non pentru ca vechiul sau vis sa se implineasca. "Nu aveam suficienti bani de avion", explica Alin.  Insa tot ce a vazut, trait si simtit justifica pe deplin orice sacrificiu si greutate. A descoperit o tara saraca, contrastanta, unde balegarul statea alaturi de antena parabolica. "Desi majoritatea locuitorilor sunt nevoiasi, am gasit si iurte (locuintele traditionale ale mongolilor - n.r.), unde exista parabolica, receiver si televizor color, toate alimentate de la panouri solare sau de la centrale eoliene", povesteste Alin Totorean.  Asa saraca cum e, Mongolia nu are insa cersetori, cautatori prin gunoaie sau hoti. "Ei nu-si parasesc batranii prin aziluri, copiii prin orfelinate. Nici n-au asemenea institutii. Nu se sinucid, nu prea exista crime si hotii", adauga Alin.  In capitala Ulan-Bator, a vizitat resedinta ultimului rege mongol, alungat de rusi in 1922, iar dupa doar doua zile de zabava, a plecat. Pe drumuri de pamant, cu o masina in care initial i-a fost frica sa scoata aparatul de fotografiat la vedere! "Mi-era teama. Ma gandeam ca cine stie ce o sa imi faca mongolii daca vad camera. Insa, m-am inselat. Toti pe care i-am intalnit in periplul meu erau amabili, zambitori si deschisi", isi aminteste Alin.  Viteza medie cu care s-a deplasat, atunci cand a circulat cu masina, era de 30 de km/h. "Cu jeep-ul, de fabricatie ruseasca, m-am dus pana in centrul tarii, de unde am luat-o pe jos. In autovehicul erai ca intr-o masina de spalat. Saream in toate partile si din cauza asta aveam la un moment dat numai cucuie in cap", spune exploratorul roman. "N-am vazut nici o gradina de legume" Si a ajuns intr-un orasel, Teterleg, situat la 1500 de metri altitudine. Cu o alta masina, umpluta pana la refuz, aradeanul a strabatut iarasi cativa zeci de kilometri, pana s-a vazut singur, in mijlocul pustiului. Era luna mai, zapada inca nu se topise, iar temperatura in timpul zilei, de minus 5 grade Celsius, ii ingheta sangele in vine.  Alin insa, imprumutand zambetul mongol, nu s-a speriat si a plecat haihui prin tinutul vulcanic ce se deschidea in fata sa. Dupa ce a platit trei dolari, ca taxa pentru vizitarea rezervatiei, a vazut pe viu ce inseamna un crater, nu a scapat ocazia de a face numeroase poze si chiar a dormit intr-un con vulcanic.  "Pe langa faptul ca era frig, mai batea si vantul. In crater, eram insa ferit de vant", a povestit Alin Totorean.  De jur imprejur, nici urma de vegetatie. De fapt, asa cum avea sa constate mai tarziu, "mongolii nu prea consuma legume si fructe, doar carne si lapte".  Clima si terenul sunt neprielnice agriculturii. "N-am vazut nici o gradina de legume, nici un pom fructifer. Ei aduc totul de la chinezi si rar se intampla sa gasesti intr-o iurta vreun fruct", a completat Alin Totorean.  Dupa ce a lasat in urma vulcanii Korgo, a luat la pas Valea Orhonului. "Pe lungul vaii, am mers zile in sir. Am facut pe jos cam 200 de kilometri numai pe portiunea asta", povesteste temerarul excursionist.  La un moment dat, a vazut in departare o placa. A mers glont intr-acolo, crezand ca va gasi un indiciu despre zona in care se afla. "Cand colo, in pustiul acela am intalnit un cos de baschet. Era semnul ca odata, in spatiul respectiv, au existat una sau mai multe iurte. Mongolii nu joaca fotbal, ci volei si baschet", spune Alin.  Curand dupa aceasta descoperire deconectanta, turistul roman a vazut ceea ce isi dorea inca de la plecarea din tara: modul de instalare a unei iurte. Daca ai ragaz, si imposibil sa nu ai pentru un asemenea narator, Alin iti va povesti pas cu pas ce presupune operatiunea de montare a iurtei. Cum s-a inteles cu localnicii? "Eu vorbeam pe romana, ei pe mongola. Nu era o problema cu comunicarea", marturiseste cu haz Totorean.  Limbajul semnelor si cele cateva cuvinte asimilate de roman (formule de salut si nume de mancaruri), l-au ajutat sa razbata in tinutul, atat de ostil, al Mongoliei. Marfa romaneasca in pustietatea mongola Dupa alte cateva zile de mers pe jos, si fara nici un companion, Alin a dat de o familie mongola. Aici avea sa locuiasca in iurta, situatie care se va repeta ulterior de mai multe ori. "Unul dintre copiii familiei era imbracat cu un trening romanesc, inscriptionat cu insemnele Federatiei Romane de Fotbal, lucru care se poate vedea si din poze. M-a amuzat sa vad haine autohtone, intr-un loc unde predomina marfa chinezeasca", isi aminteste Alin Totorean.  In interiorul casei, a gasit si un mic altar. "Aproape fiecare iurta are acest loc. O poza cu Dalai Lama, cateva iconite si sfesnice reprezinta locul sfant. Nu ai voie sa stai acolo cu spatele, nici sa iti lasi hainele sau sa dormi in picioare", mai spune Totorean.  In zilele care au urmat, a baut alcool facut din lapte, a fost martorul unor apusuri spectaculoase si s-a preocupat de proviziile pentru marea provocare ce avea sa vina: desertul Gobi. Ierni la minus 56 de grade Celsius "Inarmat" cu sase litri de suc ieftin, de o calitate corespunzatoare, a pasit in desert. A umblat zile in sir pana a gasit un lac, de unde aflase ca poate consuma apa. Surpriza insa! Lacul era sarat. Fara sa aiba de ales, Alin a filtrat apa printr-o batista, ca sa inlature larvele de tantari ce pluteau deasupra, si a fiert-o intr-un vas. Chiar si asa, nu a fost scutit mai tarziu de probleme digestive. Expeditia din Mongolia i-a permis sa intre in contact cu multe obiceiuri ale locului. Unul dintre ele, tare ciudat, ii determina si astazi pe mongolezi ca, pana la varsta de trei ani, sa ii lase pe baieti cu parul lung, iar pe fete sa le tunda, "pentru a nu fi deocheati".  Straniu e de asemenea ca primul lor botez are loc chiar la varsta de trei ani, moment in care se organizeaza o mare sarbatoare, la care sunt chemate toate rudele.  "Urmatoarea zi de nastere va fi aniversata numai la 50 de ani, cand se considera ca omul are ce sa arate. Nu ca la noi, chef in fiecare an!", povesteste Alin Totorean.  Tot asa, palariile si capul fiecarui om sunt considerate lucruri sfinte. "Acolo nici parintii nu au voie sa isi mangaie copiii pe cap", spune Alin. Rememorand traseul mongol, prin proiectia de diapozitive pe care a realizat-o in Arad la sfarsit de saptamana, Alin Totorean marturiseste ca ar fi ramas acolo definitiv.  "Cu toate m-as fi impacat, doar cu frigul nu! Recordul la ei e de minus 56 grade Celsius. Iarna, temperatura normala e de minus 30 de grade Celsius", spune exploratorul.  Ocazii au existat. "O familie mi-a sugerat sa ma casatoresc cu fiica lor. Parintii au zis ca imi dau 500 de oi, numai sa raman la ei", isi aminteste Totorean.  Dar a refuzat de fiecare data. S-a intors in tara si a inceput sa prezinte pretioasele imagini surprinse in Mongolia. A fost deja invitat la facultatea de geografie a universitatii de stat bucurestene si a publicat in celebra revista National Geographic.  Planuieste deja o noua expeditie in Africa, "intr-un loc in care voi fi tot primul explorator roman".  Oricine vrea sa ia legatura cu Alin Totorean, poate folosi urmatoarea adresa de e-mail: totorean@yahoo.com. Povestile sale chiar merita ascultate. Cosmin Lungu - Ziua de Vest

Publicitate

  Imobil de vanzare

Colectivul de redactie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Trutiu Florin, Sorin Stancu.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, Saptamanalul Buletinul de Arad, TV Arad, TV RCS.